Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 218/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 218
Ședința publică din data de: 23.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Georgeta Negrilă
JUDECĂTOR 2: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 3: Melania
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurenta - pârâtă împotriva sentinței civile nr. 1650/04.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenta - pârâtă, reprezentată de consilier juridic -, care depune, în ședință publică, împuternicire și intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR, reprezentată de avocat -, care depune, în ședință publică, împuternicire avocațială nr. -/22.04.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recurenta - pârâtă a depus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 39 lei, respectiv chitanța seria - nr. -/02.02.2009, eliberată de Trezoreria Municipiului De asemenea, menționează că au fost comunicate motivele de recurs intimatei - reclamante UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR.
Curtea ia act de îndeplinirea de către recurenta - pârâtă a obligației stabilite în sarcina acesteia, de a depune timbru judiciar și de a achita taxă judiciară de timbru în cuantumul fixat de către instanță.
Curtea, din oficiu, dispune rectificarea citativului, în sensul menționării corecte a formei de organizare a recurentei - pârâte, respectiv și nu, potrivit înscrisului aflat la fila nr. 21 din dosarul de fond.
Reprezentantul recurentei - pârâte învederează că partea pe care o reprezintă nu mai insistă în cererea de suspendare a executării sentinței civile recurate, întrucât au fost achitate toate sumele datorate și depune note de ședință, însoțite de un set de înscrisuri în dovedirea celor menționate (copii, certificate pentru conformitate cu originalul, după: extras de cont din data de 08.04.2009, adrese din data de 08.04.2009 către Bank, Post, Credit Europe Bank, Direcția de Trezorerie și contabilitate Publică S, Bank, Banca Comercială Română, Bank România, Bank România, Banca Română pentru Dezvoltare, Bank și Banca Transilvania
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și nici probe de administrat, acordă cuvântul cu privire la cererea de recurs.
Reprezentantul recurentei - pârâte învederează că partea pe care o reprezintă înțelege să își mențină motivele de recurs, chiar dacă a achitat toate sumele, având în vedere că instanța de fond nu a ținut seama de lipsa calității procesuale pasive a recurentei - pârâte, în sensul că această societate nu a avut calitatea de utilizator în înțelesul dispozițiilor legale în materie.
Reprezentantul intimatei - reclamante UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE autor formulează concluzii de respingere a recursului promovat de către partea adversă, apreciind că sentința atacată este legală și temeinică.
Menționează că partea adversă are calitatea de organizator, în speță, organizând spectacolul în discuție și, în raport de dispozițiile art. 969 Cod civil, aceasta are, în opinia sa, calitate procesuală pasivă în cauză.
Totodată, învederează că intimata - reclamantă a depus înscrisuri din care rezultă că partea adversă a organizat spectacolul, împrejurarea că au existat și alți coorganizatori neînlăturând obligația recurentei - pârâte de a plăti remunerație.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată în cauză, apreciază că aceasta, în raport de art. 61 Cod procedură civilă, a fost introdusă tardiv și întârzia soluționarea cererii principale, motiv pentru care, instanța de fond, în mod corect, a dispus judecarea pe cale separată a acesteia.
De asemenea, învederează că recurenta - pârâtă nu și-a îndeplinit obligația de a depune, în mod corect, baza de calcul a remunerației.
Precizează că plata remunerației s-a făcut cu întârziere.
Concluzionând solicită respingerea recursului promovat de către către recurenta - pârâtă împotriva sentinței civile nr. 1650/04.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr- și obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată, în dovedirea cărora depune chitanța nr. 262/23.04.2009.
Reprezentantul recurentei - pârâte precizează că partea pe care o reprezintă nu solicită plata cheltuielilor de judecată și solicită amânarea judecării cauzei pentru a depune concluzii scrise.
Curtea reține cauza în vederea pronunțării asupra cererii de recurs formulată de către recurenta - pârâtă împotriva sentinței civile nr. 1650/04.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR.
CURTEA
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 11.12.2007, pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă sub nr-, reclamanta UNIUNEA SI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR ( - ) a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC SRL ca, prin hotărârea ce se va pronunța:
- să se dispună obligarea pârâtei la plata remunerației datorate, reprezentând drepturile patrimoniale ale titularilor de drepturi de autor pentru utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică în scop lucrativ, în cadrul evenimentelor prilejuite de aniversare a 15 ani de activitate a SC SRL desfășurate în S în perioada 09-10.11.2007, inclusiv prin prezența formațiilor muzicale, opere muzicale comunicate public de membrii acestor formații, remunerație în cuantum de 5% din bugetul de cheltuieli (incluzând, dar fără a se limita la, cheltuielile cu onorariul interpreților, cheltuieli cu cazarea, cu transportul acestora, cheltuieli pentru locația spațiului, cheltuieli de sonorizare, cheltuieli de publicitate, cheltuieli tipografice, etc.), precum și la plata taxei pe valoarea adăugată aferente acestei remunerații, remunerație reprezentând drepturi patrimoniale ale titularilor de drepturi de autor de opere muzicale;
- la plata penalității în sumă de 50.000 lei potrivit art. 12 din Autorizației a utilizării operelor muzicale în scop lucrativ nr. -/09.11.2007;
- la plata penalităților reprezentând 0,2%/zi de întârziere, aferente remunerației neachitate la termen, calculate de la 13.11.2007 până la plata efectivă a remunerațiilor datorate, potrivit pct. 13, Titlul II al Metodologiei publicate în Monitorul Oficial Partea 1 nr. 857/19.10.2006 prin Decizia nr. 365/2006,
- în subsidiar, să fie obligată pârâta ca, în conformitate cu prevederile art. 15 din Titlul II al Metodologiei publicate în Monitorul Oficial Partea 1 nr. 857/19.10.2006 prin Decizia nr. 365/2006 și respectiv art. 10 din Autorizația a utilizării operelor muzicale în scop lucrativ nr. -/09.11.2007, să comunice - un raport, semnat și ștampilat de reprezentanții legali, cuprinzând denumirea, autorii și durata operelor muzicale utilizate ca și baza de calcul a remunerației; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat de către reclamantă că are calitatea de unic organism de colectare al remunerațiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale, pentru utilizarea prin comunicare publică a operelor muzicale, astfel cum prevede Decizia nr. 365/2006.
Potrivit art. 1231alin. 1 lit. e) din Legea nr. 8/1996, cu modificările ulterioare, în cazul comunicării publice a operelor muzicale, gestiunea colectivă este obligatorie.
Pârâta, în cadrul evenimentelor prilejuite de aniversarea a 15 ani de activitate a comunicat public opere muzicale, fără să fie respectate prevederile autorizației de licență neexclusivă nr. -/09.11.2007 încheiată cu -, pentru comunicarea publică a operelor muzicale și fără a plăti în totalitate a remunerația reprezentând drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru evenimentele derulate în S în perioada 09 și 10.11.2007, obligație neîndeplinită până la data formulării cererii de chemare în judecată.
Reclamanta a mai arătat pe de altă parte, că pârâta nu i-a comunicat un raport complet, cuprinzând întreaga bază de calcul, respectiv bugetul de cheltuieli (reprezentat de totalitatea cheltuielilor efectuate de pârâtă, incluzând, dar fără a se limita la, cheltuielile cu onorariul interpreților, cheltuieli cu cazarea, cu transportul acestora, cheltuieli pentru locația spațiului, cheltuieli de sonorizare, cheltuieli publicitate, etc.).
Deoarece pârâta nu a achitat integral remunerația datorată, inclusiv TVA, depășind cu mult termenul menționat în autorizația neexclusivă anterior menționată, aceasta datorează -, mai arată reclamanta, și penalități în cuantum de 50.000 lei potrivit art. 12 din Autorizația neexclusivă a utilizării muzicii, în scop lucrativ seria L nr. -/09.11.2007;
În subsidiar, s-a solicitat instanței să se dispună obligarea pârâtei la plata penalităților reprezentând 0,2%/zi de întârziere, aferente remunerației neachitate la termen, calculate de la 13.11.2007 până la plata efectivă a remunerațiilor datorate, potrivit pct. 13, Titlul II al Metodologiei publicate în Monitorul Oficial.
Totodată, în cauză pentru determinarea remunerației în cuantum de 5% din baza de calcul și a penalităților aferente reclamanta a opinat că este necesară efectuarea unei expertize judiciar contabile pentru determinarea cuantumului remunerațiilor datorate de pârâtă, precum și al penalităților aferente.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 13, art. 1231lit. e), art. 130 lit. b), e) și h) și art. 1387și art. 139 din Legea nr. 8/1996 a drepturilor de autor și a drepturilor conexe, cu modificările ulterioare, art. 969 și urm. cod civil și pe dispozițiile Titlului II al Metodologiei publicate în Monitorul Oficial Partea 1 nr. 857/19.10.2006 prin Decizia nr. 365/2006.
În dovedirea cererii reclamanta a depus la dosar înscrisuri, respectiv: notificarea nr. 1390/19.11.2007, factură fiscală nr. /16.11.2007, Autorizația neexclusivă a utilizării operelor muzicale în scop lucrativ nr. -/09.11.2007, borderou program al spectacolelor din data de 09.11.2007.
La data de 20.03.2008, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, invocând în prealabil excepția lipsei calității procesuale pasive a SA și arătând în susținerea acesteia că nu este titulară a obligației care formează conținutul raportului juridic de drept material, obiect al cererii de chemare în judecată.
Pârâta a susținut pe de altă parte, că nu a avut calitatea de utilizator în înțelesul Deciziei Nr. 365/2006 privind metodologia de utilizare a drepturilor de autor prin comunicare publică, deoarece pentru realizarea acestui spectacol a încheiat contractul nr. 252 din 16.10.2007 cu o firmă specializată, SRL în calitate de organizator local, care avea obligația contractuală de a obține toate autorizațiile necesare și care a fost stabilită ca atare în clauza de la punctul 1.0."Licențe și autorizații" din anexa nr. l la contract, parte din acesta, costul acestora fiind inclus în prețul contractului.
Având în vedere ca prestatorul nu și-a îndeplinit obligația contractuală de a obține autorizația neexclusivă a utilizării operelor muzicale în scop lucrativ și ținând cont de importanța pentru SA a acestei manifestări, de posibilitatea de a fi suspendat concertul datorită lipsei autorizației și publicitatea negativă care ar fi fost generată de o astfel de măsură, SA a decis să solicite autorizația reprezentantului din teritoriu al -, urmând să recupereze suma de la organizatorul evenimentului, SRL.
După încheierea concertului, firma organizatoare a evenimentului a primit banii conform contractului, dar nu a achitat din acești bani suma necesară autorizării, nu a prezentat - bugetul spectacolului din data de 10.11.2007, chiar dacă reprezentanții săi au fost invitați la sediul SA și i-au fost înfățișate notificarea și factura emise de -, prilej cu care s-a obligat să plătească în cel mai scurt timp către reclamantă sumele datorate, însă acestea nu au fost achitate.
În aceste condiții, pârâta susține că obligația plății autorizației și a penalităților de întârziere aparține SC SRL, conform raportului obligațional decurgând din contractul nr. 252 din 16.10.2007.
Situația de fapt nu se poate încadra în prevederile pct. 13, titlul II din Decizia nr. 365/2006 privind răspunderea solidară a tuturor utilizatorilor deoarece firma SA, astfel cum reiese din contract, nu a avut calitatea de coorganizator întrucât toate activitățile de impresariere, plată a onorariilor artiștilor și toate activitățile de organizare au fost efectuate de SRL.
Ulterior, respectiv, la data de 26.05.2008, pârâta a depus la dosar cerere de chemare în garanție a numitei SRL, în timp ce reclamanta, la 28.10.2008 a depus la dosar precizare cu privire la cuantumul remunerațiilor ce fac obiect al primului capăt al cererii de chemare în judecată a pârâtei SC SA.
Astfel, prin primul capăt al cererii de chemare în judecată s-a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 21.475,08 lei reprezentând remunerații restante, inclusiv TVA, datorate de pârâtă pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul concertului "" organizat de aceasta în data de 10.11.2007 în M din
Pentru considerentele expuse în încheierea de ședință de la termenul din 28.10.2008, în temeiul dispozițiilor art. 61 Cod procedură civilă, prima instanță a constat că cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă a fost depusă tardiv, motiv pentru care a dispus judecarea separată a acesteia și formarea unui nou dosar.
Prin sentința civilă nr. 1650/4.11.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă s-a respins neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC SA; s-a admis acțiunea așa cum a fost precizată; s-a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 2.1475,08 RON remunerație restantă, inclusiv TVA, reprezentând drepturi patrimoniale de autor pentru comunicarea publică a operelor muzicale în perioada 09-10.11.200; s-a obligat pârâta la plata sumei de 50.000 lei penalități de întârziere; s-a dispus obligarea pârâtei să comunice reclamantei un raport complet, semnat și ștampilat de reprezentanții săi legali, cuprinzând denumirea, autorii și durata operelor muzicale utilizate și baza de calcul a remunerației în conformitate cu prevederile art. 15 din Titlul II al Metodologiei publicate în OF. Partea 1 nr. 857/9.10.2006 prin Decizia nr. 365/2006 și art. 10 din Autorizația a utilizării operelor muzicale în scop lucrativ nr. -/09.11.2007, cu 2.425 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a analizat cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă, reținând că prin formularea cererii de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata remunerației datorate reprezentând drepturi patrimoniale ale titularilor de drepturi de autor pentru utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică în scop lucrativ, în cadrul evenimentelor prilejuite de aniversarea a 15 ani de activitate.
Contrar celor afirmate de pârâtă în susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive, tribunalul a apreciat că aceasta are calitate întrucât, pe de o parte, are obligația legală de a achita remunerația cuvenită autorilor de opere muzicale, conform art. 130 din Legea 8/1996 modificată, iar pe de altă parte, este parte a convenției - autorizație neexclusivă a utilizării operelor muzicale în scop lucrativ încheiată cu reclamanta, în calitatea sa de unic organism de colectare al remunerațiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor.
În acest context, motivele invocate de pârâtă privind existența unui contract de impresariere încheiat cu societatea SC SRL nu au relevanță în aprecierea calității sale procesuale pasive, ci o pot eventual îndreptăți la formularea unei cereri de chemare în garanție a acestei societăți, demers judiciar pe care pârâta l-a și întreprins, cerere care datorită formulării sale tardive, a fost disjunsă.
Pe fondul cauzei s-a reținut că pârâta, în cadrul evenimentelor prilejuite de aniversarea a 15 ani de activitate a SC SRL a comunicat public opere muzicale, fără să fie respectate prevederile autorizației de licență neexclusivă încheiată cu -, pentru comunicarea publică a operelor muzicale și fără plata în totalitate a remunerației reprezentând drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale.
În raport de această împrejurare, reclamanta a notificat pârâta conform obligațiilor asumate prin Autorizația neexclusivă a utilizării operelor muzicale în scop lucrativ încheiată de părți sub nr. -/09.11.2007, iar pârâta nu și-a îndeplinit integral obligația de plată a remunerației reprezentând drepturi patrimoniale de autor pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ.
Pe de altă parte, pârâta nu a comunicat reclamantei un raport complet, cuprinzând baza de calcul, respectiv bugetul de cheltuieli (reprezentat de totalitate cheltuielilor efectuate de pârâta, incluzând, dar fără a se limita la, cheltuielile cu onorariul interpreților, cheltuieli cu cazarea, cu transportul acestora, cheltuieli pentru locația spațiului, cheltuieli de sonorizare, cheltuieli publicitate, etc.), ci a efectuat numai o serie de plăți parțiale în cuantum de 10.612 lei, astfel cum reiese din facturile depuse la dosar.
Din contractul nr. 252/16.10.2007 a rezultat că pârâta a alocat spectacolului menționat un buget de 156.535 euro, fără TVA.
Conform prevederilor autorizației licență neexclusivă încheiate cu reclamanta, pârâta avea obligația achitării cu titlu de remunerații o cotă procentuală de 5%, cotă la care se adaugă și TVA-ul aferent.
Tribunalul a reținut că, având în vedere cursul BNR Euro/leu valabil la data scadenței 13.11.2007, rezultă că suma de 156.535 euro reprezintă 539.278,93 lei, iar remunerația de 5% din această sumă - 26.963,93 lei, la care se adaugă TVA-ul aferent în cuantum de 19%, respectiv, 5.123,15 lei.
Prin urmare, totalitatea remunerației datorate de pârâta ce include și TVA aferent este în sumă de 32.087,08 lei.
Întrucât pârâta a efectuat o serie de plăți parțiale în cuantum de 10.612 lei, având în vedere neîndeplinirea totală a acestor obligații de către pârâtă, prima instanță a admis cererea astfel cum a fost precizată, dispunând obligarea pârâtei la plata sumei de 21.475,08 lei reprezentând diferență remunerație restantă, inclusiv TVA, cu titlu de drepturi patrimoniale de autor pentru comunicarea publică a operelor muzicale în perioada 09-10.11.2007.
Conform clauzei penale inserate la art. 12 din autorizația - licență neexclusivă, tribunalul a obligat pârâta și la plata sumei de 50.000 lei penalități de întârziere; totodată, s-a dispus obligarea pârâtei să comunice reclamantei un raport complet, semnat și ștampilat de reprezentanții săi legali, cuprinzând denumirea, autorii și durata operelor muzicale utilizate și baza de calcul a remunerației în conformitate cu prevederile art. 15 din Titlul II al Metodologiei publicate în OF. Partea I nr. 857/9.10.2006 prin Decizia nr. 365/2006 și art. 10 din Autorizația a utilizării operelor muzicale în scop lucrativ nr. -/09.11.2007, s-a făcut și aplicarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă.
În termen legal, împotriva acestei sentințe, pârâta a formulat recurs în condițiile art. 3041Cod procedură civilă, solicitând totodată să se dispună de către C suspendarea executării sentinței.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a susținut că în mod nelegal prima instanță a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în condițiile în care nu a avut calitatea de utilizator al operelor muzicale în sensul Deciziei nr. 365/2006 privind metodologia de utilizare a drepturilor de autor prin comunicare publică, întrucât obligația contractuală de a obține toate autorizațiile necesare desfășurării concertului formației "" erau în sarcina societății comerciale SRL, în calitate de organizator local, în baza contractului numărul 252/16.10.2007 pe care recurenta l-a încheiat cu aceasta.
Recurenta arată totodată că a formulat cerere de chemare în garanție împotriva SC SRL, cerere pe care a dorit să o depună în fața instanței la termenul din data de 22 aprilie 2008, prima zi de înfățișare, conform art. 61 Cod procedură civilă, însă instanța a dispus că se va pronunța asupra fondului cu excepția lipsei calității procesuale și la termenul următor se va discuta cererea de chemare în garanție și numai în acest context, la data de 26 mai 2008 fost transmisă prin poștă cererea de chemare în garanție.
S-a mai susținut că instanța de fond trebuia să țină cont de aceste împrejurări și să nu dispună disjungerea cererii de chemare în garanție de acțiunea principală, întrucât societatea comercială SRL avea obligația obținerii autorizației neexclusive pentru desfășurarea concertului formației "" și de a achita sumele aferente conform raportului obligațional stabilit prin contractul nr. 252 /16.10.2007, iar nu recurenta.
Totodată, instanța de fond nu a reținut buna credință a recurentei, în sensul că aceasta a achitat suma stabilită în autorizația - neexclusivă a utilizării operelor muzicale în scop lucrativ seria -/09.11.2008 și a achitat toate sumele pentru care UCMR a emis factura fiscală și i le-a comunicat.
Având în vedere faptul că societatea a emis la data de 14.11.2007 raportul ce reprezintă baza de calcul prin care se preconiza bugetul de cheltuieli al societății, la data de 16.11.2007 - a emis factura fiscală SERIA ada7131 din data de 16.11.2007, în valoare de 3.570 lei, sens în care recurenta consideră că și-a îndeplinit propriile obligații contractuale.
Chiar în conținutul sentinței recurate se arată că "în cauză pentru determinarea remunerației în cuantum de 5 % din baza de calcul și a penalităților aferente "este necesară efectuarea unei expertize judiciare contabile pentru determinarea cuantumului remunerațiile datorate de pârâte și al penalităților aferente", probă care nu a fost administrată, astfel că reclamanta intimată nu și-a dovedit pretențiile, soluția fiind netemeinică.
În ceea ce privește obligarea recurentei la plata sumei de 50.000lei penalități de întârziere, aceasta contestă și respectiva obligație, întrucât instanța de fond nu a reținut faptul că ea însăși și-a îndeplinit obligația de comunicare către intimată a raportului de buget pentru indicarea bazei de calcul, precum și contractul de impresariere, la data de 14.11.2007, caz în care clauza penală nu era operantă, ci doar în situația unei întârzieri cu mai mult de 10 zile.
Intimata reclamantă nu a formulat întâmpinare la motivele de recurs, iar la fila 19 dosarului de față, recurenta a depus note de ședință prin care a învederat instanței că nu mai este necesară suspendarea executării silite, întrucât a achitat integral suma stabilită prin sentința primei instanțe, astfel cum face dovada prin adresele emise de executorul judecătoresc către terții popriți pentru deblocarea conturilor sale, motivul fiind recuperarea integrală a debitului (81.825 lei) de către -; concluzia recurentei asupra recursului a fost în sensul admiterii căii de atac și a exonerării sale de plata sumelor stabilite prin hotărârea primei instanțe.
Recursul formulat este nefondat.
Analizând materialul probator al cauzei, văzând criticile formulate prin motivele de recurs și examinând sentința recurată în temeiul acestora în condițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată soluția primei instanțe drept legală și temeinică.
Astfel, recurenta pârâtă nu contestă că pentru momentul aniversării a 15 ani de activitate, în zilele de 09-10.11.2007 a organizat în M din S un spectacol susținut de formația "", precedat de un recital al formației "".
Pentru organizarea profesionistă a acestui eveniment, recurenta pârâtă a încheiat un contract de impresariere cu SC SRL (în calitate de prestator - fila 29 dosar fond), contract pe temeiul căruia și-a susținut excepția lipsei calității procesuale pasive.
Pentru derularea în condiții de legalitate a acestui spectacol, recurenta pârâtă a obținut autorizația de licență neexclusivă nr. -/9.11.2007 de la pentru utilizarea repertoriului muzical în scop lucrativ, în condițiile art 1301lit. c din Legea 8/1996, republicată, comunicarea publică a operelor muzicale (astfel cum este definită legal în art. 15) fiind supusă gestionării colective obligatorii cu privire la remunerațiile datorate de utilizator, în baza art. 1231alin. 1 lit. e din aceeași lege, sens în care a fost elaborată Metodologia publicată în Partea I din Monitorul Oficial nr. 857/19.10.2006; intimata reclamantă a fost desemnată în calitate de colector unic al acestor remunerații prin Decizia 365/10.10.2006.
În aceste condiții, Curtea constată că prima instanță în mod legal a stabilit obligațiile de plată ale recurentei, constând în:
- datorate pentru tipul de utilizare (comunicare publică de opere muzicale din repertoriul protejat), astfel cum ele rezultă din conținutul autorizației neeclusive, respectiv, 5% din bugetul de cheltuieli alocat evenimetului, plus TVA. Acest buget a fost la nivelul sumei de 156.535 euro, potrivit contractului încheiat de recurentă cu SC SRL, contract nr. 252/16.10.2007 (fila 29 -64 dosar fond). Tribunalul a stabilit în mod temeinic suma datorată cu acest titlu, prin aplicarea procentului la suma în lei, deducând din aceasta ceea ce pârâta achitase deja cu titlu de avans către, respectiv, suma de 10.612 lei (inițial - 3.570 lei, iar ulterior, la 3.12.2007, suma de 7.042 lei-filele 94, 95 dosar tribunal); suma rezultantă, incluzând și TVA-ul a fost corect stabilită ca fiind 21.475,08 lei.
Curtea constată drept nefondate criticile recurentei sub aspectul nedovedirii pretențiilor de către intimata reclamantă care prin cererea de chemare în judecată solicitase efectuarea unei expertize contabile pentru detereminarea remunerației, probă care nu a mai fost administrată.
De vreme ce recurenta însăși și-a îndeplinit în cursul judecății la fond obligația de comunicare a bugetului de cheltuieli alocat pentru eveniment, după ce anterior nu răspunsese notificării cu acest obiect ce i-a fost adesată de, buget care constituia baza de calcul pentru determinarea remunerațiilor datorate, prima instanță în mod corect a stabilit suma pe baza unui calcul simplu; pe de altă parte, s-a avut în vedere și cursul euro/leu de la data 13.11.2007, data scadenței, informația fiind accesibilă pe internet, în acest sens intimata depunând un extras la dosarul de primă instanță.
Prin urmare, proba cu expertiză contabilă nu s-a mai impus, fiind inutilă față de facilitatea soluționării problemei cuantumului remunerațiilor datorate, nefiind necesare cunoștințe contabile elaborate, de specialitate.
- Clauza penală, de asemenea s-a acordat în mod legal, aceasta fiind stipulată în art. 13 din autorizația de licență neexclusivă, astfel că, în baza art. 1066 Cod civil, tribunalul în mod corect a dispus achitarea ei de către recurenta pârâtă, prin această clauză părțile evaluând cu anticipație daunele pentru executarea cu întârziere a obligațiilor ce îi incumbau debitorului.
Urmează a fi înlăturate ca nefondate și susținerile recurentei privind comunicarea la timp către intimata reclamantă a bugetului de cheltuieli, comunicare care a avut loc în faza judecății la prima instanță, odată cu depunerea întâmpinării la cererea principală, așa cum deja s-a arătat, iar ceea ce s-a realizat cu titlu de comunicare la data de 14.11.2007 (fila 6 fond) a privit doar o estimare a bugetului alocat, iar nu bugetul efectiv folosit pentru derularea evenimetului, estimare ce a permis stabilirea doar a avansului de 3.570 lei, sumă achitată de recurentă încă înainte de formularea acțiunii.
Așa fiind, corect prima instanță a constatat îndeplinirea cu întârziere a acestei obligații contractuale de către recurentă și a stabilit consecința datorării clauzei penale, anticipate convențional de catre părți.
În ce privește critica adusă măsurii disjungerii cererii de chemare în garanție, formulate de pârâtă împotriva prestataorului pe care l-a angajat pentru organizarea evenimentului prin contractul nr. 252/16.10.2007, Curtea o constată a fi neîntemeiată.
Pentru a dispune măsura judecării separate a cererii, prima instanță corect a stabilit că ea nefiind depusă odată cu întâmpinarea, în condițiile prevăzute de art. 61 alin. 1 Cod procedură civilă, se impune sancțiunea judecării separate, sancțiune prevăzută ca atare de art. 135 Cod procedură civilă, afară de cazul când ambele părți consimt să se judece împreună, chiar în condițiile formulării ei tardive; or, așa cum rezultă din consemnările din practicaua sentinței, reclamanta însăși invocat excepția tardivității, situație în care este evident dezacordul său cu privire la judecarea celor două cereri împreună.
Pe de altă parte, în mod eronat recurenta pârâtă se raportează la prima zi de înfățișare ca termen limită pentru depunerea cererii de chemare în garanție, în realitate, acesta fiind "odată cu întâmpinarea" conform art. 61 alin. 1 Cod procedură civilă; or, dacă întâmpinarea a fost depusă de pârâtă la 20.03.2008, chemarea în garanție trmisă prin poștă de aceeași parte la data de 23.05.2008 este formulată tardiv.
Norma conținută de art. 135 Cod procedură civilă, este o normă dispozitivă și conține intrinsec sancțiunea decăderii, decădere care poate fi însă invocată în condițiile art. 108 alin. 3 Cod procedură civilă, respectiv de partea interesată, la prima zi de înfățișare ce a urmat după neregularitatea în discuție și înainte de a se pune concluzii în fond, ceeea ce reclamanta a făcut în ședința publică din 27.05.2008.
Excepția lipsei calității procesuale pasive în mod corect a fost respinsă de prima instanță, dată fiind existența autorizației de licență neexclusivă încheiată între intimata reclamantă și recurentă, ceea ce reprezintă un raport contractual înzestrat cu forța obligatorie a oricărei convenții, conform adagiului pacta sunt servanda, prevăzut de art. 969 Cod civil și constituie totodată cauza cererii de chemare în judecată (causa debendi); drept urmare, în raportul juridic obligațional dedus judecății recurenta este cea care datorează remunerațiile pentru comunicarea publică a operelor din repetoriul protejat, fără ca prin această concluzie Curtea să dezlege raportul juridic dintre recurentă și SC SRL care formează obiectul cererii supuse judecății separate, pe calea chemării în garanție.
Pe de altă parte, pentru demonstrarea excepției lipsei calității procesuale pasive, recurenta invocă un act juridic încheiat cu un terț, din punctul de vedere al intimatei, respectiv, contractul nr. 252/16.10.2007, așadar o operațiune juridică ce nu îi este opozabilă, dat fiind principiul relativității efectelor contractului, prevăzut de art. 973 Cod civil - res alios acta neque nocere neque prodesse potest.
Achitarea sumelor stabilite prin sentința recurată, după pronunțarea soluției de prima instanță, urmare a executării silite declanșate de intimată, nu reprezintă decât o stingere a unui raport juridic execuțional stabilit ca atare prin hotărârea judecătoreascîă ce reprezintă titlu executoriu.
În consecință, nu există nicio rațiune pentru a se modifica soluția atacată, a cărei legalitate și temeinicie a fost anterior confirmată.
Față de cele ce preced, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul și se va face și aplicarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă pentru cheltuielile de judecată efectuate de intimată în această etapă procesuală, constând în onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de către recurenta - pârâtă împotriva sentinței civile nr. 1650/04.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR.
Obligă recurenta la 3.570 lei cheltuieli de judecată intimatei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red. CN
.red.
2 ex./27.06.2009
Jud Fond Secția a IV-a Civilă
Președinte:Carmen Georgeta NegrilăJudecători:Carmen Georgeta Negrilă, Georgeta Stegaru, Melania
