Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 223/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI
SECȚIA A IX-A CIVIL ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUAL
DECIZIA CIVIL NR.223A
Ședința public de la 15 decembrie 2009
Curtea constituit din:
PREȘEDINTE: Melania Stanciu
JUDECTOR - - -
GREFIER - - -
Pe rol se afl soluționarea cererii de apel formulat de apelanta - reclamant împotriva sentinței civile nr. 359/13.03.2009, pronunțat de Tribunalul Bucure ști, Secția a III-a Civil, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârât SC MEDIA SRL.
La apelul nominal fcut în ședinț public au rspuns apelanta - reclamant, reprezentat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/03.09.2009, aflat la fila 9 din dosar și intimata - pârât SC MEDIA SRL, reprezentat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 91820/07.09.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care:
Curtea, dup soluționarea, în complet de divergenț, a admisibilitții reiterrii excepției lipsei calitții procesuale active în faza apelului, în condițiile în care intimata - pârât nu formulat apel, având în vedere concluziile prților pe fondul cauzei de la termenul de judecat din data de 08.12.2009, în temeiul art.257 alin.3 proc.civ. reține în pronunțare cererea de apel.
CURTEA,
Prin cererea înregistrat la data de 24.09.2008, pe rolul acestui tribunal, reclamanta chemat în judecat pe pârâta SC MEDIA SRL, solicitând urmtoarele:
1. recunoașterea drepturilor reclamantei de a autoriza utilizarea portretului și constatarea înclcrii acestor drepturi de ctre pârât, prin publicarea în ziarul și pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro a fotografiei care o reprezint;
2. înlturarea fotografiilor care conțin portretul reclamantei publicate pe site-ul aflat la adresa menționat;
3. obligarea pârâtei la plata despgubirilor estimate provizoriu la valoarea de 300.000 euro, reprezentând prejudiciul cauzat reclamantei prin înclcarea drepturilor prevzute de disp. art. 88 din legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe;
4. obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii în valoare de 1000 RON/zi de întârziere în executarea sentinței pronunțate;
5. publicarea sentinței pronunțate în dou ziare de larg rspândire pe cheltuiala pârâtei;
6. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecat.
În motivarea acțiunii se arat c în numrul din 28 iulie 2008, pârâta a publicat articolul "mama vitreg a Amenințat cu moartea de fostul iubit", în cadrul cruia a fost inclus fotografia reclamantei, care nu este în relații de rudenie cu sau alt membru de familie, lucrând o perioad pentru aceasta.
Din cuprinsul articolului reiese c portretul reclamantei a fost utilizat pentru a se da credibilitate textului, iar dup o sptmân pârâta a publicat un alt articol "Fostul iubit al mamei vitrege al - Am lsat-o pentru c îi plceau cârciumile și brbații", afirmațiile pârâtei aducând o grav atingere demnitții, onoarei și reputației reclamantei.
Reclamanta arat c pârâta a înclcat drepturile prevzute la art. 88 din legea dreptului de autor, prin utilizarea fotografiei care o reprezint( utilizarea unei opere care conține un portret necesit consimțmântul persoanei reprezentate în acel portret), fr ca reclamanta s-și dea consimțmântul pentru publicarea uneia dintre cele dou fotografii utilizate de ctre pârât în revist și pe site, aceste dispoziții coroborându-se cu disp. art. 30, alin. 6 din Constituția României (libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particular a persoanei și nici dreptul la propria imagine), fiind statuat de Curtea Constituțional c libertatea de exprimare nu poate fi înțeleas ca un drept absolut.
Reclamanta arat de asemenea c publicarea abuziv a fotografiilor conținând portretul reclamantei și menținerea acestora pe site-ul su au adus o atingere grav imaginii reclamantei, demnitții, onoarei și reputației acesteia, precum și dreptului la viaț privat, întrucât fotografiile conțin imaginea reclamantei în cadrul desfșurrii unei activitți care ține exclusiv de sfera vieții private a acesteia. Între prejudiciul cauzat reclamantei și fapta ilicit a pârâtei exist o legtur de cauzalitate, întrucât utilizarea unei fotografii care conține imaginea unei persoane impune acordul acesteia, în speț neexistând acest acord, iar pârâta nu poate invoca situațiile prevzute la art. 88, alin. 3, caz în care nu este necesar consimțmântul persoanei reprezentate (în cazul unei opere care conține portretul unei persoane general cunoscute, dac portretul a fost executat cu ocazia activitților sale publice sau al unei persoane a crei reprezentare constituie numai un detaliu al unei opere ce prezint o adunare sau manifestare public).
În cauz exist și vinovția pârâtei, arat reclamanta, având în vedere modul în care au fost realizate fotografiile reclamantei, fr cunoștința sau acordul acesteia, instanța trebuind s aib în vedere atingerile aduse demnitții, onoarei și reputației reclamantei prin textul articolelor, prin publicarea fotografiilor încercându-se asimilarea reclamantei cu mama vitreg a, motiv pentru care se solicit înlturarea acestora de pe site și obligarea pârâtei la despgubiri estimate provizoriu la suma de 300 000 euro, având în vedere atingere adus dreptului la imagine și a dreptului la viaț privat. Astfel, disp. art. 139 din legea nr.8/1996 prevd în mod expres posibilitatea titularilor drepturilor înclcate de a pretinde acordarea de despgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat, iar în cauz pârâta a produs o înclcare în mod abuziv și cu rea credinț a dreptului la imagine.
Mai arat reclamanta c este îndreptțit și la solicitarea de daune cominatorii, acestea neavând nici o legtur cu prejudiciul, reprezentând o pedeaps civil menit s asigure executarea obligației de ctre debitor.
Prin acțiune se solicit proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, martori și orice alt prob concludent și util cauzei.
Anexat cererii s-au depus: extrase site articole din 28.07.2008 și 05.08.2008, extrase revista.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat în principal anularea acțiunii pentru insuficiența timbrajului, respingerea primului capt de cerere ca fiind promovat de o persoan fr calitate procesual activ, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiat.
Astfel, reclamanta nu are calitatea de titular al vreunui drept de autor sau drept conex dreptului de autor și deci nu sunt incidente dispozițiile art. 5 din legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, reclamanta neavând nici calitatea de autor pentru a fi titularul dreptului patrimonial exclusiv de a autoriza utilizarea operei, așa cum se prevede expres la art. 12 și art. 13, prin acțiune încercându-se extrapolarea conținutului art. 88, denaturându-se sensul foarte clar al dispozițiilor privind necesitatea consimțmântului persoanei reprezentate în opera fotografic. Aceasta s-a interpretat greșit în sensul existenței în patrimoniul persoanei reprezentate în portret a unui drept de autorizare a utilizrii operei, în contradicție flagrant cu disp. art. 13 care prevd expres c drepturile patrimoniale de utilizare aparțin exclusiv autorului. Condiția existenței consimțmântului persoanei conținute de portret prevzut la art. 88 din legea nr. 8/1996, arat pârâta, este expresia protecției legale de care beneficiaz dreptul la propria imagine, consfințit și garantat de Constituție și a crui nesocotire atrage rspunderea civil sau penal întemeiat pe dispozițiile de drept comun, dar nu pe dispozițiile speciale din legea nr. 8/1996 de la art. 139.
Pe fondul cauzei, arat pârâta, în revista și pe site-ul ziarului au aprut dou articole referitoare la, mama vitreg a vedetei, textul fiind însoțit de o poz primit de la un corespondent local, conținând imaginea despre care reclamanta susține c o înfțișeaz. Reclamanta nu a considerat util, anterior promovrii acțiunii, s solicite redacției cotidianului rectificarea erorii strecurate, conform disp. art. 72 - 75 din legea nr. 3/1974 rep. legea presei, susținând c i s-au adus grave prejudicii și solicitând despgubiri și daune cominatorii, în realitate rec1amanta urmrind o îmbogțire fr just cauz și denaturând sensul rspunderii civile delictuale, menit a acoperi o pagub și nu a asigura un câștig.
Cu privire la dispozițiile speciale de la art. 88 din legea nr. 8/1996, arat pârâta, nu se pot eluda dispozițiile generale aplicabile rspunderii civile delictuale și aplicarea dispozițiilor art. 139 din legea dreptului de autor, întrucât pretențiile reclamantei nu întrunesc cumulativ condițiile necesare pentru a fi antrenat rspunderea civil delictual (existența faptei ilicite, a prejudiciului, raportul de cauzalitate între fapta ilicit și prejudiciu și existența vinovției autorului).
Astfel, în speț existența prejudiciului ar trebui s se traduc prin crearea unei imagini defavorabile reclamantei, prin prezentarea unor fapte care nu corespunde realitții, scoaterea la iveal a unor fapte, acte afirmații ale reclamantei care ar putea-o expune unei sancțiuni civile, penale sau de alt natur, ori oprobriului public, defimarea reclamantei prin interpretarea unor fapte cu rea credinț și cu scopul de aod iscredita în opinia public, dar în speț s-a publicat un articol care nu se refer la reclamant, solicitându-se în schimb o valoare exorbitant, deși niciuna dintre persoanele din articol nu se identific cu reclamanta, iar imaginea în care este surprins aceasta nu este de natur a-i aduce atingere vieții private, demnitții, onoarei sau reputației. Practica judiciar constant în materia delictelor de pres este în sensul c simplul fapt al publicrii unor fotografii nu este de natur s aduc atingere vieții private a unei persoane, dar ceea ce poate crea un eventual prejudiciu este textul articolului, iar cuantumul sumei solicitate trebuie s aib un efect strict compensatoriu, de vreme ce rspunderea civil delictual are o funcție reparatorie, iar nu punitiv.
Mai arat pârâta c fapta ilicit nu exist, întrucât publicarea fotografiei reclamantei alturi de articolele care se refereau la dna s-a fcut din eroare, și nu pentru a se da credibilitate articolelor, nefiind îndeplinit nici legtura de cauzalitate, atâta timp cât articolul nu se refer la reclamant iar imaginea publicat nu este de natur a-i aduce atingere vieții private. De asemenea, nici condiția vinovției nu este îndeplinit în cauz, buna credinț a pârâtei fiind evident, atâta timp cât aceasta, deși nu a fost sesizat anterior depunerii cererii de chemare în judecat, a retras imediat de pe site poza incriminat, neexistând nici o clip intenția de discreditare a reclamantei sau de dezinformare a cititorilor.
Anexat întâmpinrii s-au depus extras., exemplar din 21.10.2008.
Reclamanta a depus concluzii scrise cu privire la excepția insuficientei timbrri și excepția lipsei calitții procesuale active în ce privește primul capt de cerere, prin Încheierea din 19.11.2008 fiind respins ca neîntemeiat excepția în suficientei timbrri a acțiunii.
Pârâta SC a formulat note scrise prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calitții procesuale active a reclamantei pe captul 1 al cererii, fiind unit cu fondul excepția la termenul din 17.12.2008.
La același termen s-au încuviințat pentru ambele prți proba cu înscrisuri și interogatorii reciproce, administrate în cauz.
Prin sentinta civil nr. 359 din 13.03.2009 TRIBUNALUL BUCURE ȘTI SECTIA A III-A CIVIL a respins ca neîntemeiat excepția lipsei calitții procesuale active a reclamantei, invocat de pârâta SC MEDIA SRL, a respins ca neîntemeiat acțiunea.
În motivarea sentin ț ei s-a re ținut, referitor la excepția lipsei calitții procesuale active a reclamantei, cu privire la captul 1 al cererii de chemare în judecat, invocat de pârâta SC, prin care s-a solicitat recunoașterea drepturilor reclamantei de a autoriza utilizarea portretului și constatarea înclcrii acestor drepturi de ctre pârât, prin publicarea în ziarul și pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro a fotografiei care o reprezint pe reclamanta, c, în susținerea excepției, pârâta a artat c reclamanta nu are calitatea de titular al dreptului de autor sau al vreunui drept conex, nefiind titularul dreptului patrimonial exclusiv de a autoriza utilizarea operei, așa cum se prevede expres la art. 12 și art. 13. De asemenea, se încearc extrapolarea conținutului art. 88 din legea nr. 8/1996, invocat de reclamant, denaturându-se sensul acestui text privind necesitatea consimțmântului persoanei reprezentate în opera fotografic. Astfel, s-a interpretat greșit, în sensul existenței în patrimoniul persoanei reprezentate în portret a unui drept de autorizare a utilizrii operei, în contradicție flagrant cu disp. art. 13 care prevd expres c drepturile patrimoniale de utilizare aparțin exclusiv autorului.
Cu privire la aceste susțineri, tribunalul a apreciat c dreptul de a utiliza orice oper aparține exclusiv autorului acesteia, așa cum afirm pârâta, drept reglementat la art. 12 și 13 și urm. din legea nr. 8/1996. Acțiunea reclamantei are îns ca temei de drept nu un drept de autor propriu zis, nscut în urma crerii unei opere, sau un drept conex reglementat de aceeași lege, ci un drept autonom, recunoscut de legea special menționat persoanelor reprezentate într-un portret conținut de o oper. Acest drept este dreptul la imagine, așa cum este prevzut la art. 88 din legea dreptului de autor nr. 8/1996, modificat prin legea nr. 285/2004, în redactarea introdus prin OG nr. 123/2005, și prin care se prevede c utilizarea unei opere care conține un portret necesit consimțmântul persoanei reprezentate în acel portret. Autorul, proprietarul sau posesorul acesteia nu are dreptul s o reproduc sau s o utilizeze fr consimțmântul persoanei reprezentate sau a succesorilor acesteia, timp de 20 de ani de la moartea sa. Din interpretarea textului legal rezult în mod evident c titularul dreptului prevzut este persoana reprezentat în portretul conținut de oper, astfel c, în speț, reclamanta justifica legitimarea procesual activ de a formula prezenta acțiune, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor artate, coroborat cu disp. art. 137.pr.civ. tribunalul va respinge ca neîntemeiat excepția invocat de pârâta din cauz.
Pe fondul cererii de chemare în judecat, tribunalul a reținut c dreptul a crui înclcare se invoc de ctre reclamanta din cauz este dreptul recunoscut de legea român la propria imagine a oricrei persoane, care este îndreptțit s autorizeze folosirea imaginii sale, a portretului su, în situația în care acesta este conținut într-o oper, de regul o oper fotografic, cu privire la utilizarea operei respective, dreptul fiind recunoscut pentru o perioad de 20 de ani, așa cum s-a artat mai înainte, potrivit disp. art. 88 din legea nr. 8/1996, modificat. În același articol se reglementeaz (alin. 2 și 3) și cazurile în care nu este necesar consimțmântul persoanei reprezentate în portret, în lipsa unei clauze contrare, respectiv situația persoanei care este de profesie model sau a primit o remunerație pentru a poza, sau situația în care opera conține portretul unei persoane general cunoscute, dac portretul a fost realizat cu ocazia activitților sale publice, sau portretul persoanei constituire un detaliu al unei opere ce reprezint o adunare, un peisaj sau o manifestare public.
Tribunalul a constatat c dispozițiile menționate în precedent nu sunt incidente în cauz, reclamanta nefiind în nici una dintre aceste situații, dar, pe de alt parte, nu sunt întrunite nici condițiile pentru aplicarea dispozițiilor de la alin. 1.
Astfel, în fapt, tribunalul reține c la data de 28.07.2008 și data de 05.08.2008 au aprut în cotidianul și pe site-ul ziarului menționat dou articole referitoare la, mama vitreg a vedetei de televiziune, acestea fiind însoțite de o poz care conținea imaginea reclamantei din cauz, poz despre care redacția ziarului credea c aparține. Reclamanta din cauz nu a solicitat redacției ziarului rectificarea erorii, dup apariția fotografiei sale în ziar și pe site, formulând în schimb la data de 24.09.2008 prezenta acțiune, prin care solicit s se constate înclcarea dreptului prevzut la art. 88 citat, înlturarea fotografiilor care conțin portretul su și obligarea pârâtei la 300 000 euro despgubiri, artând c exist fapta ilicit a pârâtei care a utilizat portretul su fr a avea autorizare, iar reclamantei i-a fost cauzat un prejudiciu prin aceea c s-a adus atingere demnitții, onoarei și reputației acesteia precum și dreptului la viața privat. Cu privire la prejudiciu, tribunalul constat c acesta nu este dovedit în cauz, nefiind probat conținutul acestuia (atingerea adus onoarei, demnitții sau vieții private a reclamantei), întrucât reclamanta a recunoscut prin rspunsurile la interogatoriu, la întrebarea dac publicarea imaginii sale este de natur s aduc atingere demnitții și reputației sale, c nu este vorba de imaginea și reputația sa, iar faptul publicrii nu este de natur a aduce atingere. Reclamanta a mai artat c prejudiciul const în aceea c fotografia sa era însoțit de un titlu care se referea la alt persoan, respectiv mama vitreg a, dar nu a considerat necesar nici un moment s se adreseze redacției pentru rectificarea erorii.
Tribunalul a mai constatat c nu se probeaz nici celelalte elemente ale rspunderii civile delictuale, întrucât nu se poate reține fapta ilicit a pârâtei, având în vedere c aceasta a publicat din eroare fotografia reclamantei din cauz, intenția sa fiind aceea de a publica fotografia mamei vitrege a, și nu a rec1amantei, astfel c nu exist nici vinovția pârâtei și nici legtura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicit.
În consecinț, tribunalul a reținut c nu au fost înclcate dispozițiile de la art. 88 din legea nr. 8/1996 modificat, pretențiile reclamantei cu privire la constatarea înclcrii dreptului su și cu privire la obligarea pârâtei la plata despgubirilor și a daunelor cominatorii nefiind întemeiate, tribunalul înlturând susținerile acesteia și respingând acțiunea reclamantei ca neîntemeiat, în temeiul art. 255 pr.civ. iar în aplicarea dispozițiilor art. 274.pr.civ. a luat act c nu se solicit cheltuieli de judecat.
Împotriva sentin ț ei men ționat anterior a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea apelului formulat, schimbarea în totalitate a sentinței civile pronunțate de Tribunalul Bucure ști, iar pe fondul cauzei admiterea în totalitate a cererii de chemare în judecat formulate.
În motivarea apelului s-a artat c instanța de fond a realizat o aplicare greșit a dispozițiilor legale, respectiv a dispozițiilor art. 88 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, constatând c nu s-a realizat un prejudiciu apelantei-reclamante prin utilizarea imaginii sale fr acordul acesteia.
Instanța de fond a creat o confuzie între dreptul la imagine în sens patrimonial prevzut de dispozițiile art. 88 din Legea nr. 88/1996 și dreptul la imagine în sens nepatrimonial prevzut de dispozițiile constituționale și de Decretul 31/1954. Legiuitorul român, preluând modelul Codului d e proprietate francez a înțeles s acorde protecție dreptului la imagine în sens patrimonial în cadrul dispozițiilor privind dreptul de autor și drepturile conexe. În acest sens a folosit, întocmai pentru a evita confuzia cu dreptul la imagine - nepatrimonial expresia "protecția portretului". În doctrina francez se realizeaz o diferențiere clar între dreptul la imagine "droit a limage" și dreptul la propria imagine "drroit de limage", preluat și de doctrina româneasc.
În acest sens protecția portretului este reglementata de dispozițiile art. 88 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe care prevd c "Utilizarea unei opere care conține un portret necesit consimțmântul persoanei reprezentate în acest portret".
Din interpretarea acestui articol rezult c orice persoan are dreptul s dispun de imaginea sa astfel cum dorește. Dreptul la propria imagine comporta facultatea pentru individ de a se opune publicrii imaginii sale fr consimțmântul s Dreptul instituit de legiuitor în cadrul dispozițiilor art. 88 este un drept patrimonial, întrucât titularul acestui drept poate s solicite pentru utilizarea imaginii sale în cadrul unei opere acordarea unei remunerații. În acest sens elocvente sunt contractele încheiate de personalitți publice în care imaginea lor este utilizat în promovarea diverselor produse sau servicii.
Astfel, dreptul la imagine este nu numai susceptibil de exploatare comercial, ci și o real surs de profit pentru titularul su, în vreme ce includerea acestuia în cadrul drepturilor reale nu rspunde chestiunilor pe care le ridica necesitatea de a proteja viața privat.
În special din aceast perspectiv suntem în prezența unei dihotomii admise de sistemul românesc de drept în cazul dreptului de autor și al drepturilor conexe, confruntat cu un alt drept care prezint simultan caracterele juridice ale dr personale, cât și ale drepturi patrimoniale având o dubl natur juridic:
- dreptul personal nepatrimonial, dimensiune a vieții private și a dreptului la respectarea demnitții umane, respectiv prerogativa oricrei persoane de a i se respecta și de a face s i se respecte imaginea, creia îi corespunde obligația corelativ opozabil erga omnes de abținere de la orice acte care ar putea aduce atingere dreptului (latura defensiv-pasiv a dr la imagine);
- dreptul subiectiv de sine stttor cu caracter patrimonial, constând în prerogativa persoanei de a autoriza sau interzice reprezentarea imaginii sale în orice form și prin orice mijloace (fotografie, desen, marionet, sosie, caricatur, înregistrare video sau audio-vizual ori multimedia) și de a controla exploatarea ulterioar a imaginii sale fixate (latura activ a dr la imagine) - drept prevzut în cadrul dispozițiilor art. 88 din Legea nr. 8/1996
Astfel cum a fost reținut în doctrin, dreptul la imagine prezint caracterele juridice ale dreptului nepatrimonial, fiind un drept subiectiv absolut, opozabil erga omnes, cruia îi corespunde obligația corelativ opozabil erga omnes de abținere de la orice acte care ar putea aduce atingere dreptului, cât și caracterele juridice ale drepturilor patrimoniale, respectiv caracter transmisibil prin acte între vii sau pt cauza de moarte.
Instanța de fond nu a luat în considerare c prin fapta intimatei de a utiliza o fotografie care conține portretul (imaginea) apelantei-reclamante, s-a realizat o înclcare a drepturilor acesteia, drepturi consacrate de legiuitor în cadrul dispozițiilor art. 88 din legea nr. 8/1996. Practica judiciar, atât național cât și internațional, a recunoscut dreptul persoanelor reprezentate în cadrul unor fotografii sau filme la propria imagine.
Fapta intimatei nu poate s fie inclus în cadrul excepțiilor de la necesitatea consimțmântului pentru utilizarea imaginii unei persoane, respectiv a portretului. Dispozițiile art. 88 alin. 3 lit. a prevd c nu este necesar consimțmântul pentru utilizarea unei opere care conține portretul unei persoane general cunoscute, dac portretul a fost executat cu ocazia activitților publice. Apelanta-reclamant nu este o persoan general cunoscut. Intimata avea obligația de a solicita consimțmântul apelantei-reclamante pentru a utiliza portretul su, întrucât aceasta nu este o persoan general cunoscut, iar activitatea desfșurat de aceasta ține exclusiv de viața privat. Reprezentarea apelantei-reclamante nu prezint un simplu detaliu din fotografie. Reprezentarea acesteia reprezint întreaga fotografie astfel încât nu poate intra în discuție c imaginea acesteia reprezint doar un element.
În ceea ce privește prejudiciul cauzat, instanța de judecat având o larg posibilitate de aprecierea va putea determina cuantumul acestor despgubiri pentru utilizarea portretului apelantei-reclamante fr acordul acesteia.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 282-298.proc. civ. și prevederile Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe.
În susținerea motivelor de apel a fost administrat proba cu înscrisuri.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a cerut respingerea apelului ca nefondat și a reiterat excepția lipsei calitții procesuale active a reclamantei.
Curtea, constituit în complet de divergenț, în majoritate, prin încheierea de la data de 15 decembrie 2009, respins, ca inadmisibil, reiterarea în faza apelului a excepției lipsei calitții procesuale active a reclamantei, pentru motivele care se regsesc în acea încheiere.
Analizând materialul probator administrat în cauz, prin raportare la motivele de apel și aprrile intimatului, Curtea a constatat fondat apelul pentru considerentele expuse mai jos.
Curtea a reținut c prin cererea înregistrat la data de 24.09.2008, pe rolul tribunalului reclamanta chemat în judecat pe pârâta SC MEDIA SRL, solicitând recunoașterea drepturilor reclamantei de a autoriza utilizarea portretului și constatarea înclcrii acestor drepturi de ctre pârât, prin publicarea în ziarul și pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro a fotografiei care o reprezint; înlturarea fotografiilor care conțin portretul reclamantei publicate pe site-ul aflat la adresa menționat; obligarea pârâtei la plata despgubirilor estimate provizoriu la valoarea de 300.000 euro, reprezentând prejudiciul cauzat reclamantei prin înclcarea drepturilor prevzute de disp. art. 88 din legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe; obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii în valoare de 1000 RON/zi de întârziere în executarea sentinței pronunțate; publicarea sentinței pronunțate în dou ziare de larg rspândire pe cheltuiala pârâtei; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecat.
Prima instanț a respins cererea în tot, considerând c nu sunt îndeplinite condițiile art.88 alin.1 din Legea nr.8/1996, pe motivul c nu a fost dovedit prejudiciul nefiind probat conținutul acestuia(atingerea adus onoarei, demnitții sau vieții private a reclamantei), și nici fapta ilicit atât timp cât pârâta a publicat din eroare fotografia reclamantei din cauz, intenția sa fiind aceea de a publica fotografia mamei vitrege a, și nu a reclamantei, astfel c nu exist nici vinovția pârâtei și nici legtura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicit, astfel c nu ar fi îndeplinite elementele rspunderii civile delictuale.
Astfel, considerentele de fapt ale tribunalului sunt în sensul c nu ar fi îndeplinite condițiile art.998, 999.civ. pentru intervenirea rspunderii civile delictuale, iar nu ale art.88 alin.1 din Legea nr.8/1996, în sensul c reclamanta nu ar avea dreptul la protejarea portretului su și c pârâta nu i-ar fi înclcat acest drept.
Or, cererea formulat conținea și alte capete de cerere decât cel privind obligarea pârâtei la plata unei sume de bani pentru repararea prejudiciului, și anume recunoașterea drepturilor reclamantei de a autoriza utilizarea portretului și constatarea înclcrii acestor drepturi de ctre pârât, prin publicarea în ziarul și pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro a fotografiei care o reprezint, pe care instanța de apel le consider întemeiate.
Astfel, potrivit art.88 Legea nr.8/1996
(1)Utilizarea unei opere care conține un portret necesit consimțmântul persoanei reprezentate în acest portret. Autorul, proprietarul sau posesorul acesteia nu are dreptul s o reproduc sau s o utilizeze fr consimțmântul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia, timp de 20 de ani dup moartea persoanei reprezentate.
(2) În lipsa unei clauze contrare, consimțmântul nu este necesar dac persoana reprezentat în portret este de profesie model sau a primit o remunerație pentru a poza.
(3) Consimțmântul prevzut la alin. (1) nu este necesar pentru utilizarea unei opere care conține portretul:
a) unei persoane general cunoscute, dac portretul a fost executat cu ocazia activitților sale publice;
b) unei persoane a crei reprezentare constituie numai un detaliu al unei opere ce prezint o adunare, un peisaj sau o manifestare public.
În speț, este de necontestat c a fost publicat portretul reclamantei în revista pârâtei, fr ca reclamantei s i se fi cerut acordul, astfel c se verific ipoteza prevzut de art.88 (1) Legea nr.8/1996.
Nu sunt îndeplinite situațiile de excepție când nu este necesar consimțmântul, prevzute la alin.2 și 3 ale aceluiași articol, având în vedere c nu s-a susținut c persoana reprezentat ar fi de profesie model sau a primit o remunerație pentru a poza, nici persoan general cunoscut, pentru a se cerceta dac portretul a fost executat cu ocazia activitților sale publice.
De asemenea, nu sunt îndeplinite nici condițiile literei baa lin.3, întrucât portretul reclamantei nu a fost prezentat într-o poz de grup, pentru a fi considerat un detaliu al unei opere ce prezint o adunare, un peisaj sau o manifestare public, ci singular.
În ceea ce privește condițiile rspunderii civile delictuale, Curtea consider c svârșirea unei fapte ilicite a fost dovedit, aceasta constând tocmai în utilizarea portretului fr consimțmântul persoanei reprezentate, fiind evident și culpa, atât timp cât avea aceast obligație pe care și-a înclcat- În cazul rspunderii civile delictuale nu este necesar existența vinovției sub forma intenției, fiind suficient svârșirea faptei din neglijenț. Or, chiar prima instanț reține c pârâta a publicat din eroare fotografia.
Ceea ce nu s-a dovedit în speț, situație reținut corect de ctre prima instanț a fost existența prejudiciului și în ce const acesta.
Chiar reclamanta în rspunsul la interogatoriu a recunoscut la întrebarea dac publicarea imaginii sale este de natur s aduc atingere demnitții și reputației sale, c nu este vorba de demnitatea, ci de imaginea și reputația sa, c ipostaza în care a fost surprins în fotografie nu îi prejudiciaz imaginea. Reclamanta a mai artat c prejudiciul const în aceea c fotografia sa era însoțit de un titlu care se referea la alt persoan, respectiv mama vitreg a, dar nu a artat concret ce prejudiciu i-a provocat o asemenea asociere.
În aceste condiții Curtea consider c simpla recunoaștere a drepturilor sale reprezint o reparație corespunztoare a înclcrii drepturilor menționate anterior, ținând cont și de faptul c pârâta a îndeprtat poza care se afla pe site-ul revistei și a publicat și o erat în ziar cerând și scuze pentru eroarea produs.
În consecinț, în temeiul art.296 raportat la art.295 proc.civ. Curtea va admite apelul, va schimba, în parte, sentința apelat în sensul c va admite, în parte, acțiunea, va constata c reclamanta este titulara dreptului de a autoriza utilizarea portretului, va constata c pârâta a înclcat dreptul reclamantei la autorizarea utilizrii portretului prin publicarea fotografiei reclamantei în ziarul - și pe site-ul www.cancan.ro, va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta-reclamant prin cabinet de avocat, cu sediul în B,-, -. 25, sector 4 împotriva sentinței civile nr. 359/13.03.2009, pronunțat de Tribunalul Bucure ști, Secția a III-a Civil, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârât SC MEDIA SRL cu sediul în B,- Bis,.3, sector 2.
Schimb în parte sentința apelat în sensul c:
Admite, în parte, acțiunea.
Constat c reclamanta este titulara dreptului de a autoriza utilizarea portretului s
Constat c pârâta a înclcat dreptul reclamantei la autorizarea utilizrii portretului prin publicarea fotografiei reclamantei în ziarul - și pe site-ul www.cancan.ro.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședinț public, azi, 15.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red. MP
Tehnored. AP/MP
4 ex./15.01.2010
Secția a III-a civil
Judector fond: C
Președinte:Melania StanciuJudecători:Melania Stanciu, Mihaela Paraschiv
