Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 86/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 86
Ședința publică din data de: 12.02.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Georgeta Negrilă
JUDECĂTOR 2: Andreia Liana Constanda
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta - pârâtă împotriva sentinței civile nr. 487/11.03.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant CENTRUL ROMÂN PENTRU ADMINISTRAREA DREPTURILOR ARTIȘTILOR INTERPREȚI (CREDIDAM).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.02.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 12.02.2009, când, în aceeași compunere a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Deliberand asupra apelului de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Călărași, reclamanta CENTRUL ROMÂN PENTRU ADMINISTRAREA DREPTURILOR ARTIȘTILOR INTERPREȚI (CREDIDAM) a chemat în judecată pe pârâta " ", solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, 1. să fie obligată la plata sumei reprezentând remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți, pentru utilizarea publică a fonogramelor de distribuitorii prin cablu în perioada între data de 01.09.2003 - 30.04.2005 ce se va calcula prin expertiză; 2. suma reprezentând penalități legale de întârziere a executării obligațiilor legale menționate; 3. să se dispună publicarea integrală a sentinței în mijloacele de comunicare în masă, respectiv în două ziare cu tiraj la nivelul național, pe cheltuiala pârâtului, în temeiul art. 139 alin. (14) lit. d din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe astfel cum a fost modificată și completată; 4. cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta arată că pârâta avea obligația legală să declare baza de calcul și să achite remunerația datorată artiștilor interpreți și executanți către CREDIDAM, pentru utilizarea fonogramelor de către distribuitorii prin cablu, conform următoarelor prevederi legale: Legea nr. 8/1996 modificată și completată; nr.HG 143/2003 pentru aprobarea privind utilizarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și a tabelelor cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme; Decizia Oficiului Român pentru Drepturi de Autor () nr. 149/2003 privind desemnarea Uniunii Producătorilor de Fonograme din România () și a CENTRULUI ROMÂN PENTRU ADMINISTRAREA DREPTURILOR ARTIȘTILOR INTERPREȚI (CREDIDAM) ca organisme de gestiune colectivă conform HG143/2003.
Pârâta " " nu și-a executat obligația legală privind achitarea remunerației datorate decât până la data de 31.08.2003, pentru următoarele considerente: " ", este membră (Asociația de Comunicații prin Cablu) a urmat conduita acestei asociații, care a contestat în instanță nr.HG 143/2003 pentru aprobarea metodologiilor privind utilizarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și a tabelelor cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme, pentru nelegalitate.
(Asociația de Comunicații prin Cablu) a solicitat instanței și suspendarea aplicării nr.HG 143/2003 pentru aprobarea metodologiilor privind utilizarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și a tabelelor cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme, până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile asupra menținerii sau nu, ca legală a hotărârii menționate.
Prin sentința civilă nr. 808/2003 pronunțată în dosarul nr. 1608/2003, Curtea de Apel București - Secția de contencios Administrativ, a suspendat aplicarea nr.HG 143/2003, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului prin care s-a contestat câtimea obligației de plată datorată de distribuitorii prin cablu, în conformitate cu tabelul nr. 4 din Anexa nr. 1 nr.HG 143/2003.
Prin Decizia civilă nr. 3974/23.06.2005 pronunțată în dosarul nr. 6567/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut în integralitate reglementarea din tabelul nr. 4 din Anexa nr. 1 nr.HG 143/2003, astfel încât, la data introducerii acțiunii, a încetat efectul suspendării aplicării nr.HG 143/2003.
La data de 20.04.2006, pârâta a fost notificată prin executor judecătoresc, pentru a-și îndeplini obligațiile legale și convenționale, însă a refuzat, astfel încât, prin conduita sa, a prejudiciat grav drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți, pe care îi reprezintă reclamanta.
În dovedirea pretențiilor formulate, reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: notificarea comunicată pârâtei prin executorul judecătoresc sub nr. 737/20.04.2006; sentința civilă nr. 808/2003; decizia civilă nr. 3974/21.09.2005; adresa credidam nr. 119/21.09.2005; adresa " " nr. 57/28.09.2005; nr. 4463/04.05.2006; nr. 5220/21.10.2003.
Prin sentința comercială nr. 1924/03.10.2006, a Tribunalul Călărași - Secția Comercială, s-a admis excepția lipsei competenței materiale și s-a declinat competența soluționării în favoarea judecătoriei Oltenița.
Prin sentința civilă nr. 2103/20.12.2006, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Oltenițaa admis, de asemenea, excepția necompetentei materiale, declinând competența în favoarea Tribunalului Călărași și, în temeiul art. 20 pct. 2 Cod de procedură civilă și art. 21 Cod de procedură civilă, constatând ivit conflict negativ de competență, a înaintat cauza în vederea soluționării acestuia, în favoarea Curții de Apel București.
Curtea de Apel București, prin sentința comercială nr. 99/23.04.2007, a stabilit competența materială a soluționării cauzei în favoarea Tribunalul București - Secția Civilă.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalul București - secția a IV-a Civilă sub nr-.
La cererea reclamantei, s-a administrat proba cu expertiză contabilă.
Prin sentinta civila nr. 487/11.03.2008 pronuntata de Tribunalul București Sectia A IV A Civilă a fost admisa acțiunea formulată de reclamanta CENTRUL ROMÂN PENTRU ADMINISTRAREA DREPTURILOR ARTIȘTILOR INTERPREȚI (CREDIDAM) în contradictoriu cu pârâta " ", fiind obligata pârâta să plătească reclamantei suma de 10.405,66 lei, reprezentând rest remunerație datorată + penalități de întârziere, aferente perioadei 01.09.2003 - 30.04.2005.
Totodata, a fost obligata pârâta să plătească reclamantei suma de 3.689,3 lei cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând taxă timbru si onorariu expertiză.
Pentru a hotari astfel prima instanta a retinut ca reclamanta a fost desemnată de către Oficiul Român pentru Drepturi de Autor să colecteze sumele datorate de utilizatori artiștilor interpreți sau executanți prin Decizia nr. 149/2003, în baza dispozițiilor art. 133 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, ca pârâta datorează suma solicitată de reclamantă, conform art. 133 alin 1 din Legea nr. 8/1996 și Hotărâre a Guvernului României 143/2003, întemeiat pe faptul că, în calitate de utilizator de prestații muzicale fixate pe fonograme în programele difuzate, are obligația de a obține din partea reclamantei autorizația licență neexclusivă de utilizare a operelor sau prestațiilor titularilor de drepturi sub formă de licență neexclusivă, care îi acordă dreptul de a retransmite orice fonogramă aflată în comerț, cu excepția celor pentru care producătorul a interzis expres aceste modalități de utilizare secundară, și obligația de a plăti reclamantei, în calitate de reprezentantă a artiștilor interpreți sau executanți, remunerațiile cuvenite, ca, prin urmare, utilizând prestațiile artiștilor interpreți sau executanți fără a plăti reclamantei remunerațiile cuvenite, pârâta a produs acestora un prejudiciu în cuantum de -ei RON, din care urmează a se deduce suma de 1466,34 lei RON, achitată cu OP nr. 142 din 20.11.2007 (fila 37), urmând a fi obligată la diferența în sumă de -,66 lei, aferentă perioadei 01.09.2005 - 30.04.2005.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata aratand urmatoarele:
"Pretențiile reclamantului CREDIDAM solicitate prin acțiune au fost de 1.214.74 lei reprezentând remunerații și 251.59 lei reprezentând penalități de întârziere pe care noi le-am achitat integral cu ordinul de plată nr. 142/20.11.2007 în valoare de 1.466.34 lei depus la dosar pe data de 28.11.2007 pentru termenul din 04.12.2007, astfel încât la data de 04.12.2007 cauza a rămas fără obiect motiv pentru care instanța de fond nu mai putea să ne oblige pe data de 11.03.2008 la plata sumei de 10.405.66 lei.
onorata instanță de apel să constate că pretențiile reclamantului solicitate prin acțiune au fost de 1.214,74 lei reprezentând remunerații și 251,59 lei reprezentând penalități de întârziere. Cu ordinul de plată nr. 142/20.11.2007 în valoare de 1.466,34 lei depus la dosar pe data de 28.11.2007 pentru termenul din 04.12.2007, noi am achitat integral pretențiile reclamantului.
Până la data la care noi am achitat integral pretențiile reclamantului acesta nu a formulat nici o cerere prin care să își majoreze pretențiile.
Mai mult, reclamantul ne-a și emis două facturi prin care ne solicita să achităm această sumă și nicidecum suma de 10.405,66 lei. În acest sens anexăm la prezentul apel factura fiscală nr. 15349/30.11.2007 în valoare de 1.284,08 lei și factura fiscală nr. 1530/30.11.2007 în valoare de 182,26 lei. Din moment ce reclamantul a solicitat aceste sume prin acțiune, a emis chiar și două facturi pentru aceste sume, iar până la data când noi am achitat integral pretențiile sale nu și-a modificat cererea de chemare în judecată, este evident că noi nu puteam fi obligați la plata unei alte sume de bani decât cea solicitată în mod expres de reclamant.
Așa fiind, instanța de fond avea obligația ca la termenul din 04.12.2007 să constate că pretențiile reclamantului nemodificate până la acea dată, au fost achitate integral și drept urmare avea obligația să respingă acțiunea ca rămasă fără obiect.
În loc să procedeze în acest sens, instanța de fond se pare că a admis efectuarea unei expertize fără ca nouă să ni se comunice măcar raportul de expertiză pentru a fi în măsură să ne formulăm apărările.
Din moment ce până la data achitării de către noi a pretențiilor reclamantului astfel cum au fost acestea cerute prin acțiune, acesta nu a înțeles să formuleze o cerere de modificare a cuantumului acestor pretenții, instanța de fond nu putea să acorde o sumă mai mare decât cea solicitată prin acțiune. Dacă reclamantul ar fi formulat o cerere de modificare a pretențiilor sale până la data la care noi le-am achitat integral, numai atunci instanța ar fi putut să ordone efectuarea unei expertize și eventual să ne oblige la plata unei sume mai mari decât cea solicitată inițial. Cum însă reclamantul nu a formulat o cerere de modificare a pretențiilor sale până la data la care noi le-am achitat integral, instanța de fond nu mai putea să ne oblige la plata unei sume mai mari decât cea solicitată inițial.
Instanța de fond nu ne-a comunicat un exemplar al raportului expertizei efectuate în cauză, expertiză admisă după ce noi am achitat integral pretențiile reclamantului.
Deși noi am achitat integral pretențiile reclamantului cu Ordinul de Plată nr. 142/20.11.2007 depus la dosar pe 28.11.2007, totuși instanța de fond a continuat procesul și a admis efectuarea unei expertize contabile.
Nouă nu ne-a fost comunicat raportul expertizei efectuate pentru a fi În măsură să ne formulăm apărările, ceea ce constituie un motiv de nulitate absolută.
Pentru aceste motive vă rugăm să admiteți apelul și să schimbați în tot hotărârea instanței de fond în sensul respingerii acțiunii ca rămasă fără obiect."
Intimatul a formulat intampinare prin care a solicitat sa se constate ca in prezenta cauza calea de atac este recursul, iar nu apelul, si, totodata, a invocat exceptia nulitatii recursului pentru nemotivarea in termen.
Pe fondul recursului intimatul a solicitat respingerea acestuia ca nefondat aratand ca intre parti nu poate fi vorba de un raport contractual, ca reclamanta nu a incheiat niciodata contracte cu utilizatorii, ci a emis autorizatii/licente neexclusive in schimbul remuneratiilor pe care acestia le datoreaza in baza legii si a normelor de aplicare ale acesteia, ca atat timp cat utilizatorii nu inteleg sa respecte obligatia legala de a achita remuneratia datorata artistilor interpreti sau executanti, organismul de gestiune colectiva nu poate acorda autorizatia, ca dreptul la remuneratiile datorate artistilor interpreti sau executanti izvoraste din lege si nu din contract, ca, prin urmare, si dreptul la actiunea avand ca obiect aceste remuneratii se naste in baza legii si nu in baza unui contract.
Intimata a mai aratat ca parata a achitat suma de 1466,34 lei cu OP nr. 142/20.11.2007 dupa ce, in cauza, s-a dispus efectuarea unui raport de expertiza contabila prin care trebuia sa se stabileasca, pe baza documentelor justificative remuneratia corecta pe care recurenta o datora artistilor interpreti sau executanti, ca expertiza a fost dispusa la termenul din 6.11.2007, iar parata a achitat suma sus-mentionata la 20.11.2007, ca suma a fost achitata direct in conturile intimatei faca ca aceasta sa fie instiintata sau sa i se transmita vreun raport, asa cum sustine recurenta, ca potrivit Legii nr. 82/1991 intimata are obligatia legala de a emite facturi pentru orice suma intrata in contul asociatiei, acesta fiind motivul pentru care au fost emise cele doua facturi anexate recursului, ca intimata a adus la cunostinta instantei ca parata a achitat partial debitul, astfel ca la data pronuntarii sentintei civile recurate instanta a dedus din totalul sumei de 11.872 lei suma de 1466,34 lei, ramanand ca parata sa achite doar suma de 10.405,66 lei cu titlu de remuneratie reactualizata si suma de 3.689,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, ca expertul a ajuns la suma de 11.872 lei prin aplicarea remuneratiei minime de 500 lei/luna, ca acest minim este datorat de parata deoarece suma rezultata in urma aplicarii procentului prevazut de HG nr. 143/2003 la veniturile obtinute de parata era mai decat remuneratia minima prevazuta de tabelul 5 din HG 143/2003 pentru distribuitorii prin cablu.
La termenul din 5.02.2009 a fost calificata prezenta cale de atac ca fiind recursul in raport de dispozitiile art. 2821.proc.civ. si valoarea pretentiilor deduse judecatii, care se situeaza sub plafonul de 100.000 lei.
Exceptia nulitatii recursului a fost respinsa la termenul din 5.02.2009, pentru motivele retinute in incheierea de la acel termen.
Analizand lucrarile dosarului in raport de motivele de recurs invocate, curtea retine urmatoarele:
Nu poate fi retinuta sustinerea recurentei in sensul ca ar fi achitat pretentiile reclamantei intrucat reclamanta in cererea de chemare in judecata nu a indicat un cuantum al pretentiilor, ci a aratat natura pretentiilor sale, precum si faptul ca, pentru stabilirea cuantumului sumelor datorate, solicita efectuarea unei expertize.
Totodata, este inexacta sustinerea recurentei in sensul ca ar fi achitat suma de 1466,34 lei anterior incuviintarii expertizei, intrucat expertiza a fost incuviintata la 6.11.2007, in timp ce OP invocat de recurenta este din 20.11.2007. In plus, sustinerea este irelevanta in raport cu imprejurarea ca reclamanta nu a precizat in actiune cuantumul pretentiilor, ci a precizat ca acest cuantum urmeaza a fi determinat pe baza de expertiza.
Facturile invocate de recurenta sunt emise la 30.11.2007, deci ulterior efecturarii platii sumei de 1466,34 lei, astfel ca ele nu pot fi interpretate ca o cerere a reclamantei de plata a sumei de bani sus-mentionate, ci ca o recunoastere a reclamantei privind achitarea acestei sume.
Instanta nu avea nici o obligatie in sensul de a dispune comunicarea raportului de expertiza catre intimata in lipsa oricarei cereri in acest sens din partea acesteia. Dimpotriva, potrivit art. 129 alin. 1.proc.civ. intimata avea obligatia ca urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului.
In consecinta, curtea urmeaza sa respinga recursul ca nefondat.
Totodata, in temeiul art. 316 rap la art. 298 si 274.proc.civ. curtea va obliga recurenta la suportarea cheltuielilor de judecata efectuate de intimata, in cuantum de 2975 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-parata SC - SRL impotriva sentintei civile nr. 487/11.03.2008 pronuntata de Tribunalul B - Sectia a IV-a Civila in dosarul nr- in contradictoriu cu intimata-reclamanta CENTRUL R PENTRU ADMINISTRAREA DREPTURILOR ARTSTILOR INTERPRETI - CREDIDAM.
Obliga recurenta la 2975 lei cheltuieli de judecata catre intimata.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 12.02.2009.
Presedinte Judecator Judecator
Grefier
Red.MS/2 ex.
Președinte:Carmen Georgeta NegrilăJudecători:Carmen Georgeta Negrilă, Andreia Liana Constanda
