Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 180/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.180
Ședința publică din 10 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR 2: Raluca Suciu
GREFIER: - -
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de pârâții și împotriva sentinței nr. 479/PI din 28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu reclamanta intimată.
dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării hotărârii din data de 03.11.2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului de față, constată că:
Prin sentința civilă nr. 479/PI din 28 aprilie 2009 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timișa admis cererea precizată formulată de reclamanta reprezentată de administratorul în contradictoriu cu pârâții și,
A obligat pârâții să permită reclamantei accesul în imobilul-Ferma Avicolă nr. 2, jud. T, înscrisă în 1872.
A obligat reclamanta față de pârâți la 1500 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că independent de termenul contractului, câtă vreme acesta nu a fost reziliat, existând și posibilitatea tacitei relocațiuni, pârâții sunt obligați să permită accesul reclamantei în spațiul închiriat în care se află și bunuri aparținând acesteia.
S-a menționat că în finalul întâmpinării pârâții au recunoscut că au refuzat accesul reclamantei în ferma pentru a desfășura activitatea de producție.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal pârâții și solicitând instanței admiterea apelului schimbarea în tot a sentinței atacate și pe cale de consecință să se stabilească cum și când, dar și în ce condiții să-și mute reclamanta bunurile rămase în fermă.
În motivarea apelului, pârâții apelanți și au susținut că nu pot să desfășoare o activitate normală atâta timp cât foștii chiriași îi șicanează permanent și sub diferite modalități.
Un aspect pe care pârâții așteptau ca instanța să-l lămurească, era accesul, în ce limite și în ce parametrii se poate face în sensul de a-i permite reclamantei accesul în toată ferma sau doar în spațiile folosite ( închiriate).
Pârâții apelanți au considerat că dejecțiile lăsate în sala de creștere îi aparțin proprietarului utilajelor, că nu s-a făcut referire la acesta în sentința pronunțată și că în cazul de față se află tot în incinta fermei lor.
S-a specificat de către pârâții apelanți că deși instanța îi obligă pe ei să-i permită reclamantei să-și ridice utilajele, nu face nici o referire la obligațiile reclamantei.
S-a arătat că au fost nevoiți să recurgă la această cale de atac pentru a se lămuri exact limitele "accesului", respectiv condițiile desfășurării acestuia, poate chiar stabilirea unei perioade limitate în care să se elibereze halele și totodată obligațiile ce-i revin fostului chiriaș, în primul rând, să curețe toate încăperile pe care le-a folosit, iar abia apoi să-și transporte utilajele.
Prin cererea depusă în ședința publică din data de 6 octombrie 2009, pârâții apelanți și au solicitat instituirea unui sechestru asigurător asupra utilajelor pe care reclamanta dorește să le ridice.
Pârâții apelanți au solicitat instituirea sechestrului asigurător până la refacerea situației anterioare închirierii.
Examinând apelul declarat de pârâții și prin prisma motivelor de apel invocate, a dispozițiilor art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă cât și din oficiu, Curtea reține că apelul este neîntemeiat urmând să fie respins pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a reținut că independent de termenul contractului, câtă vreme acesta nu a fost reziliat, pârâții sunt obligați să permită accesul reclamantei în spațiul închiriat în care se află și bunuri aparținând și reclamantei.
Din înscrisurile de la dosar a rezultat că pârâții nu i-au mai permis reclamantei accesul în fermă pentru desfășurarea activității de producție ci doar în vederea eliberării spațiilor.
Potrivit dispozițiilor art. 9 din contractul de închiriere încheiat între părți, locatorul are obligația să nu în nici un fel folosința spațiului și să nu împiedice desfășurarea de către chiriaș a activității sale de producție.
Prin apelul formulat, pârâții apelanți au solicitat instanței să stabilească condițiile în care reclamanta urma să își mute bunurile rămase în fermă, însă acest aspect trebuia elucidat pe calea unei eventuale cereri reconvenționale.
Pentru aceste motive, în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă urmează să respingă apelul declarat de pârâții și împotriva sentinței.
În ceea ce privește cererea privind instituirea unui sechestru asigurător asupra utilajelor pe care reclamanta urma să le ridice, Curtea reține că acesta este inadmisibil în conformitate cu dispozițiile art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă considerând că aceasta este o cerere nouă, fiind formulată prima dată în faza de apel.
Ca atare, instanța urmează să respingă cererea formulată de pârâții și privind instituirea unui sechestru asigurător asupra utilajelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâții și, domiciliați în localitatea KM 22, ferma Avicolă nr. 2, județul T, împotriva sentinței nr. 479/PI din 28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu reclamanta intimată, cu sediul în,-, județul
Respinge cererea formulată de pârâții apelanți și privind instituirea unui sechestru asigurător asupra utilajelor.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red. / 12.11.2009
Tehnored. /13.11.2009/5 ex.
Prima instanță: Tribunalul Timiș
Judecător:
Președinte:Maria Ofelia GavrilescuJudecători:Maria Ofelia Gavrilescu, Raluca Suciu
