Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 264/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA Nr. 264
Ședința publică de la 07 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Carmen Popescu
JUDECĂTOR 2: Radu Mateucă Mateucă
Grefier -
Pe rol judecarea apelului formulat de reclamantul împotriva sentinței nr.165 din 21 martie 2008, pronunțate de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC SRL
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru apelantul - reclamant Av. și adm. pentru intimata - pârâtă SC SRL
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Adm. pentru intimata-pârâtă SC SRL S depune delegație, răspunsul la interogatoriul luat de reclamantul pârâtului și o copie xerox a facturii fiscale nr.- din 08.07.2006.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul părților prezente asupra apelului.
Av. pentu apelant pune concluzii de admiterea apelului așa cum a fost formulat și evacuarea intimatei - pârâte SC SRL S din spațiul situat în S, B-dul -, -nion.
În susținerea celor solicitate a arătat că spațiul a fost ocupat de intimata-pârâtă SC SRL S, așa cum recunoaște și administratorul acesteia și a confirmat și martorul și chiar dacă în prezent spațiul este liber există posibilitatea ca acesta să fie ocupat din nou, motiv pentru care se impune evacuarea intimatei-pârâte din spațiul respectiv.
Adm. pentru intimatei - pârâte SC SRL S solicită respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Olt ca temeinică și legală.
În dovedirea celor solicitate a arătat că inițial spațiul a fost comun, iar în anul 2005 a cumpărat o cotă indiviză, proprietarul și-a oprit și acesta o cotă indiviză, spațiul nefiind delimitat.
Recunoaște că a folosit tot spațiul și pe cel al celuilalt proprietar, apelantul în cauză, până în momentul promovării acțiunii în judecată de către acesta, întrucât în precedent nu se solicitase eliberare spațiului de către acesta.
Mai arată că, în ianuarie 2007, a solicitat apelantului să delimiteze spațiul, sau să-i vândă lui și partea sa din spațiu, dar acesta a refuzat, situație în care a procedat la efectuarea unei expertize extrajudiciare și a construit pe cheltuiala sa un perete despărțitor, având în acest sens o factură a cheltuielilor suportate.
Totodată arată că în prezent spațiul delimitat care este proprietatea apelantului este liber, nemaifiind ocupat.
CURT EA:
Asupra apelului de față, constată:
La data de 22.01.2007 reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SRL S, solicitând instanței - în speță Judecătoria slatina, ca pe baza hotărârii ce o va pronunța în cauză să dispună evacuarea din spațiul proprietatea sa situat în S, B-dul -, blocul.
Judecătoria slatina prin sentința civilă nr.2490/30.04.2007 a respins acțiunea ca neîntemeiată, pe considerentul că reclamantul nu a dovedit că pârâta i-a ocupat în mod abuziv spațiul comercial.
În urma apelului formulat de reclamant, Tribunalul Olt - Secția Civilă, prin decizia 231/12.09.2007 desființat acțiunea și a trimis-o spre rejudecare primei instanțe, considerând că instanța de fond nu a exercitat un rol activ pentru lămurirea situației de fapt.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr-, iar prin sentința civilă nr.1230/20.02.2008 a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului O l t, reținându-se că litigiul are natură comercială, fiind neevaluabil în bani și deci operând prevederile art.2 pct.1 lit.a din pr.civ.
Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ prin sentința comercială nr.165/21.03.2008 a respins acțiunea reclamantului cu motivarea că, din documentația cadastrală și planșele foto nu a rezultat că pârâta ar ocupa spațiul în litigiu, care este liber.
Împotriva acestei hotărâri a promovat apel reclamantul care a învederat, în primul rând, faptul că nu a primit citația și nici nu a știut de data soluționării procesului.
În al doilea rând, reclamantul a considerat sentința nelegală și din perspectiva faptului că în speța dedusă judecății, competența materială aparținea în primă instanță Judecătoriei Slatina și nu Tribunalului O l
Cât privește fondul cauzei, apelantul a susținut că soluția pronunțată este dată în contradictoriu cu probele de la dosar, respectiv răspunsul la interogator, prin care pârâta a recunoscut că a ocupat imobilul la acel moment, dar și martorul, care a precizat expres că a vizitat imobilul în ziua audierii și a constatat că acesta este ocupat de pârâtă.
Curtea a încuviințat proba testimonială cu martorul pentru apelantă, dar și proba cu interogatoriul pârâtei.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate în cauză, Curtea apreciază apelul ca fiind nefondat.
În ceea ce privește primul motiv de apel privind necitarea reclamantului, acesta nu se justifică în condițiile în care apelantul a fost citat pentru termenul din 21.03.2008 (conform dovezilor existente la pagina 4 din dosarul nr- al Tribunalului O l t), la domiciliul indicat, e adevărat în condițiile art.92 alin.2 din pr.civ.
Trebuie menționat faptul că, lipsa părții la termenul de judecată pentru care a fost legal citată nu impietează asupra continuării judecății, prevederile art.85 pr.civ. impunând amânarea din oficiu a cauzei, numai în cazul în care se apreciază nelegal îndeplinită procedura de citare cu una din părți la termenul de judecată respectiv.
Al doilea motiv, a vizat problema instanței competente din punct de vedere material de soluționare a speței, apelantul considerând că litigiul are natură civilă și deci competența aparține Judecătoriei Slatina și nu Tribunalului O l
Un prim aspect este că reclamantul nu a înțeles să conteste sentința Judecătoriei Slatina (1230/20.02.2008) prin care s-a apreciat că litigiul are natură comercială.
De asemenea, pentru stabilirea instanței competente se impune a fi examinată natura raportului juridic care a generat litigiul dintre părțile în proces.
În speță, chiar reclamantul susține la un moment dat, că este proprietarul spațiului comercial din litigiu, (pagina 4 din dosarul - al Tribunalului O l t) astfel că, litigiul viza evacuarea unei societăți comerciale dintr-un spațiu afectat activității comerciale.
Prin urmare, corect s-a apreciat că, în cauză, operează prezumția de comercialitate, indicată prin dispozițiile art.4 și 56 comercial.
Cât privește fondul litigiului, probele administrate au relevat că intimata pârâtă nu a contestat că ar fi ocupat spațiul în litigiu, numai că l-a eliberat în momentul în care a A că reclamantul este proprietarul spațiului.
De altfel, declarația martorului nu poate fi concludentă în cauză, având în vedere pe de o parte poziția acestuia, de fost coleg și actual partener cu apelantul, iar pe de altă parte, faptul că acesta nu a constatat personal că, în prezent, pârâta ar ocupa spațiul în litigiu.
Cum probele intimatei-pârâte (respectiv asigurarea dovezilor nr.14/19.02.2008 și cele 4 fotografii) au atestat o situație de fapt cu totul opusă celei invocate de către apelantul reclamant, Curtea, în raport de prevederile art.296 pr.civ. va respinge apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de reclamantul, domiciliat în S, str. -,. 35,.1,.1,.1, județul O, împotriva sentinței nr.165 din 21 martie 2008, pronunțate de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC SRL S, cu sediul în S, B-dul -, -.4, județul O și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în S, B-dul -, - COMPLEX A, județul
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
Mateucă
pentru grefier
diasconu
A în
semnează prim grefier
07 Octombrie 2008
Red. Jud. M /4ex
Jud. Fond.
Tehnored. D 23.10.2008
Președinte:Carmen PopescuJudecători:Carmen Popescu, Radu Mateucă
