Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 212/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL B SECTIA A VI A COMERCIALA

DECIZIA COMERCIALĂ NR.212

Sedinta Publica de la 08.02.2010

Curtea compusa din:

PREȘEDINTE: Cristina Scheaua

JUDECĂTOR 2: Iulia Prelipcean I -

JUDECĂTOR 3: Alina Panescu

GREFIER - - -

.

Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulata de recurenta reclamanta - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.10963 din 05.10.2009, pronunțata de Tribunalul București - Secția a VI a Comerciala, in dosarul nr-, in contradictoriu cu intimata parata - SRL - COMPLEXUL COMERCIAL.

La apelul nominal, făcut in ședință publică, au răspuns recurenta reclamanta, reprezentata de avocat dl. si intimata parata, reprezentata de avocat dna..

Procedura legal îndeplinita.

S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:

În temeiul art. 305. proc.civ. recurenta depune la dosar copia contractului de asociere nr.934/01.06.1999 încheiat între Administrația Piețelor Sector 6 și - SRL, un exemplar fiind comunicat intimatei.

Intimata arată că nu se opune administrării înscrisului depus de recurentă, înscris despre care are cunoștință. Totodată, depune la dosar copia Încheierii din data de 19.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială în dosarul nr- prin care s-a luat act de renunțarea reclamantei la judecata fondului.

Curtea în temeiul art.305 proc.civ. încuviințează pentru ambele părți completarea probatoriului cu înscrisurile depuse la dosar.

Părțile prezente, având pe rând cuvântul, au arătat că nu mai au alte cereri de formulat și înscrisuri noi de solicitat.

Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri noi de solicitat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.

Recurenta reclamantă solicită admiterea recursului, modificarea, în tot, a sentinței recurate, în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială, astfel cum a fost formulată, obligarea intimatei pârâte la furnizarea energiei electrice, cu cheltuieli de judecată; depune la dosar concluzii scrise.

Intimata parată solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea hotărârii primei instanțe, ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Asupra recursului de față, deliberând reține următoarele:

Prin cererea, înregistrată sub nr-, pe rolul Tribunalului București, reclamanta - SRL a solicitat pe cale de ordonanță președințială, în contradictoriu cu - SRL, obligarea pârâtei de a relua alimentarea cu energie electrică a magazinului nr. 2, aflat în folosința reclamantei, obligarea pârâtei să ridice, din zona accesului în magazin a tarabelor amplasate pentru a împiedica accesul la vitrină, pronunțarea ordonanaței fără somație sau trecerea vreunui termen.

In motivarea cererii, s-a învederat că părțile au încheiat contractul de locațiune de gestiune nr. 2/17.02.2004, având ca obiect folosința magazinului nr. 2, în suprafață de 7,55 mp, punerea în posesie realizându-se prin proces-verbal de predare-primire 01.06.2004, pentru o durată de 5 ani, cu recunoașterea unui drept de preferință al locatarului de a prelungi valabilitatea contractului sau de a încheia un nou contract.

S-a mai arătat că anterior împlinirii termenului contractului, pârâta a comunicat intenția de renegociere a contractelor cu locatarii, inclusiv cu reclamanta, propunând majorarea chiriei de la suma de 30 EURO/mp la suma de 70 EURO/ mp, pârâta acceptând și achitând chiria majorată, a apreciat contractul valabil încheiat prin intervenirea acordului de voință, apreciind ca nemaifiind necesară, ad validitatem, încheierea unui nou contract de închieriere: de asemenea, chiria, în cuantumul majorat a fost integral achitată conform facturilor emise la 22.05.2009 si 26.05.2009, pentru luna iunie 2009, reclamanta apreciind că în cuantumul acesteia au intrat si cheltuielile utilitare, inclusiv contravaloarea energiei electrice.

Reclamanta a învederat că a refuzat încheierea unui nou contract, întrucat pârâta a menționat în noul contract de închiriere o altă suprafață închiriată de 8,64 mp in loc de 7,55 mp, cea pentru care a contractat inițial.

S-a mai arătat că, pârâta în mod abuziv a întrerupt alimentarea cu energie electrică, împiedicând astfel desfășurarea activității societății, cu consecința prejudicierii acesteia; de asemenea, pârâta a blocat accesul la vitrină și ușa magazinului prin amplasarea a două tarabe de beton.

S-a susținut întrunirea cerințelor legale privind pronuntarea ordonanței președințiale.

In drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 581 pr.civ.

Prin sentința comercială nr. 10963/05.10.2009, pronunțată în dosar nr-, instanța a respins cererea ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a apreciat, în esență, procedând la o analiză sumară a dreptului invocat, cu respectarea art. 581 pr.civ. că aparența dreptului este în favoarea pârâtei, întrucât din probatoriul administrat nu a rezultat că între părti a intervenit un acord de voință cu privire la elementele esențiale ale contractului de închiriere, și anume lucrul închiriat și chiria datorată, situație în care deși condițiile urgenței și ale vremelniciei sunt întrunite, cererea nu poate fi primită.

Impotriva sentinței a formulat recurs reclamanta, invocând motive de nelegalitate ce se circumscriu dispozițiilor art. 304 pct. 9 pr.civ.

In motivarea recursului, s-a susținut că în mod greșit instanța de fond a reținut că aparența de drept este în favoarea pârâtei, în condițiile nerespectării principiului disponibilității și al limitelor impuse de cenzura aparenței dreptului în temeiul art. 581 pr.civ.

Instanța s-a pronunțat cu privire la termenul limită al locațiunii, stabilind că acesta este 31.05.2009, ignorând susținerile reclamantei cu privire la încheierea unui nou contract consenual, nematerializat în formă scrisă, acesta constituind obiectul unui litigiu între părți aflat pe rolul instanțelor în procedura de drept comun.

S-a mai susținut că în cauza poate fi, de altfel, reținută și tacită relocațiune, întrucât pârâta a permis în continuare folosirea de către reclamantă a spațiului comercial, în prezent raporturile juridice dintre părți fiind guvernate de contractul de închiriere inițial, prelungit prin manifestarea de voința a ambelor părți.

Prin cererea precizatoare formulată la termenul din 7.12.2009, recurenta a procedat la încadrarea motivelor de recurs, mentionând ca temei de drept art. 304 pct. 7, 8 si 9 pr.civ. si art. 3041pr.civ.

Prin întâmpinarea formulată, intimata - SRL a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței ca temeinică și legală, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

S-a învederat că, întrucât reclamanta a renunțat la judecata dosarului de fond, având ca obiect obligarea pârâtei din prezentul dosar, la încheierea înscris a contractului de închiriere pentru magazinul nr. 2, în suprasfață de 7,55 mp situat in B, Drumul nr. 18, Complex sector 6, condiția vremelniciei nu mai este întrunită.

S-a invocat și inadmisibilitatea cererii de ordonanță președințiala, pronunțarea acesteia presupunând cu necesitate pronunțarea asupra fondului dreptului, în condițiile în care criticile aduse prin cererea de recurs poartă asupra raportului juridic dintre părți.

S-a mai susținut, că nu poate fi reținută tacită relocațiune in condițiile art. 1437 cod civil și art. 1452 cod civil, pârâta, prin hotărâre AGA dispunând cu privire la schimbarea destinației spațiului închiriat și notificarea eliberarii spațiului la data de 10.06.2009, notificare returantă, cu mențiunea schimbării sediului, aspect ce nu poate fi opus pârâtei; prin cererea ce face obiectul dosarului nr- s-a solicitat evacuarea reclamantei începând cu data de 01.05.2009; de asemenea, prin fapte fără echivoc, întreruperea curentului electric s-a adus la cunoștința reclamantei încetarea contractului de închiriere și lipsa acordului cu privire la închierea unui nou contract de închiriere.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Părțile au încheiat contractul de locație de gestiune nr. 2/17.02.2004, în temeiul căruia reclamanta - SRL a dobândit folosința unei suprafețe de 8,64 mp din fondul de comerț aflat în administrarea pârâtei - SRL, în temeiul contractului de asociere în participațiune nr. 934/01.06.1999, încheiat cu Administrația Piețelor sector 6.

Spatiul închiriat menționat în art. 1.1 din contract de 8, 64 mp a fost individualizat prin anexa nr. 1 la contract în suprafață de 7,55 mp; durata contractului conform art. 3 din contract a fost de 5 ani cu termen de valabilitate 31 05.2009, părțile urmând a dispune cu privire la prelungirea contractului prin act adițional, cu posibilitatea prelungirii la împlinirea termenului sau cu drept de preferință cu privire la negocierea unui nou contract.

La implinirea temenului locațiunii locatorul a acceptat majorarea chiriei achitând contravaloarea facturii fiscale nr. 658/22.05.2009 emisă pentru suma de 4450,41 lei reprezentând avans chirie și contravlaoare energie electrică luna iunie 2009; ulterior a fost emisă factura nr. 675/26.05.2009 pentru suma de 604,80 Euro, reprezentând chirie luna iunie, stornare avans și garanție chirie conform contractului.

Deși locatarul a acceptat majorarea cuantumului chiriei, a înteles să se prevaleze de suprafața înscrisă în anexa I la contract, de 7,55 mp refuzând închierea noului contract de închiriere pentru suprafata de 8,64 mp.

Din probatoriul administrat, a rezultat că reclamanta a acționat în judecată pârâta, solicitând obligarea - SRL să întocmească înscris pentru contractul de locațiune de gestiune intervenit pentru spațiul de 7,55 mp, pricina formând obiectul dosarului nr- aflat la data sesizării instanței cu cererea de ordonanță președințială, pe rolul Tribunalului

La data de 19.11.2009, reclamanta a formulat cerere de renunțarea la judecarea pricinii, solicitând instanței să facă aplicarea dispozițiilor art. 246 pr.civ.

De asemenea, pârâta prin cererea ce formează obiectul dosarului nr-, aflat pe rolul Tribunalului București, a solicitat eliberarea spațiului cu începere de la 1.06.2009, ocupat fără temei legal.

In ceea ce privește cererea de ordonanță presedințială întemeiată pe dispozițiile art. 581 pr.civ, reține că aceasta constituie o procedură specială reglementată de lege în scopul luări unor măsuri vremelnice în cazuri urgente, procedura ce presupune neabordarea fondului litigiului, nestabilirea certitudini dreptului, ci doar a aparenței acestuia.

Cu privire la primul motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 pr.civ, reține că acesta nu își găsește aplicarea în cauză, din verificarea sentinței atacate rezultând că acesta cuprinde motivele de fapt și de drept ce au format convingerea instanței, cât și cele care au determinat respingerea cererii, fără a cuprinde argumente contradictorii sau străine de pricina dedusă judecății, fiind astfel respectate dispozițiile art. 261 pct. 5 pr.civ.

Cu privire la cel de al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 pr.civ. prin care se sancționează interpretarea greșita a actului dedus judecății, în sensul schimbării naturii sau a întelesului lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, cu încălcarea dispozițiilor art. 969 cod civil, reține că pe de o parte instanța, în limitele impuse prin art. 581 pr.civ. a procedat la o verificare sumară a raporturilor contractuale stabilite între părți, apreciind raportat la complexitatea acestora că se impune cu precădere cenzurarea acestora pe calea dreptului comun și, pe de altă parte a determinat corect aparenta dreptului ca fiind in favoarea pârâtei locator.

Aceasta cu atât mai mult cu cât, raporturile juridice dintre părți nu sunt fără echivoc, iar contractul acestora nu conține clauze vădit neîndoielnice, cărora instanța să le fi schimbat sensul.

Va înlătura și motivul întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 pr.civ. apreciind că sentinta atacată este legală, fiind dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente.

O condiție specifică și intrinsecă ordonanței președințiale o constituie neprejudecarea fondului.

In condițiile unui examen sumar al litigiului, însă rezultă că părțile au convenit prin contractul de locație de gestiune nr. 2/17.02.2004, închirierea unui spațiu comercial a cărei suprafață nu a fost determinată cu certitudine de către părți, pentru o durată de 5 ani, termenul împlinindu-se la data de 31.05.2009.

In limitele impuse de procedura speciala reglementată prin art. 581 pr.civ. reține că în cauză nu a operat tacita relocațiune, în condițiile art. 1437 cod civil s art. 1452 cod civil, întrucât aceasta presupune menținerea condițiilor contractului inițial, inclusiv cu privire la chirie, urmând a se modifica numai termenul locațiunii, contractul fiind considerat încheiat fără termen.

Intrucât din interpretarea dispozițiilor art. 3.3 din contract, rezultă că părțile nu au exclus expres tacită relocațiune, deși prin art. 3.2 au convenit necesitatea închierii unui act adițional cu privire la prelungirea perioadei de valabilitate a contractului, apreciază că numai în condițiile încheierii valabile a unui act adițional sau a unui nou contract, reclamanta ar fi jusitificat un drept de folosință al spațiului ce ar fi îndreptățit-o să solicite reluarea alimentării cu energie electrică și a asigurării accesului la vitrină și intrarea în magazin.

In cauza, din probatoriul administrat, în urma cenzurării aparenței dreptului, așa cum a reținut și prima instanța nu a rezultat că reclamanta deține spațiul comercial în temeiul unui drept de folosință recunoscut printr-un titlu valabil.

In consecință, apreciază legala sentința atacată, în cauză nefiind întrunite cerințele art. 304 pct. 7, 8 si 9 pr.civ, în temeiul art. 312 alin. 1 pr.civ va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta reclamanta - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.10963 din 05.10.2009, pronunțata de Tribunalul București - Secția a VI a Comerciala, in dosarul nr-, in contradictoriu cu intimata parata - SRL - COMPLEXUL COMERCIAL.

Obligă recurenta la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat 3.500 lei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică de la 08 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- I - -

GREFIER,

- -

Red.Jud. - 08.03.2010

Tehnored. - 12.03.2010

Nr.ex.: 2

Președinte:Cristina Scheaua
Judecători:Cristina Scheaua, Iulia Prelipcean, Alina Panescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 212/2010. Curtea de Apel Bucuresti