Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 407/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-DECIZIENR. 407/R-

Ședința publică din 11 Aprilie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție

JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu

JUDECĂTOR 3: Gina

Grefier:

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta, domiciliată în M, județul A, împotriva sentinței nr. 82/C/24 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtăSERVICII. cu sediul în Pitești,-, județul A.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurenta - reclamantă personal și consilier - juridic pentru intimata - pârâtă, în baza delegației de la dosar.

Procedura, legal îndeplinită.

Recursul este legal timbrat, prin anularea chitanței fiscale nr. 9768/11.04.2008, emisă de Primăria Municipiului Pitești, în sumă de 5,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, după care:

Reprezentanta intimatei depune la doar delegație de reprezentare, și întâmpinare cu exemplar care se comunică părții adverse, pe care instanța o caracterizează ca fiind concluzii scrise, având în vedere momentul depunerii ei. Arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.

Recurenta - reclamantă, având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.

Curtea, în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia pe fond.

Recurenta - reclamantă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Consideră că sunt îndeplinite cerințele ordonanței. De asemenea, arată că până în anul 2006, a avut energie electrică, întrucât contractul a fost pe numele unei persoane juridice, acesta desființându-se ca urmare a dizolvării acestei societăți.

Consilier - juridic, având cuvântul pentru intimata - pârâtă, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtei, arătând că SERVICII nu deține licența de distribuție a energiei electrice și nici licența de furnizare, aceasta având mandat pentru încheierea contractelor și nu pentru rebranșare. Pe fond, solicită respingerea ca inadmisibil a recursului, pentru motivele invocate în scris și pe care le susține oral în ședință publică.

CURTEA

Asupra recursului de față, deliberând:

Constată că rin p. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.11.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta SERVICII Pitești, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să o oblige pe pârâta la racordarea domiciliului reclamantei - mansarda clădirii "" nr.197 - la rețeaua electrică, de îndată și fără trecerea vreunui termen sau somații, până la soluționarea irevocabilă a dosarului de drept comun aflat pe rolul aceleiași instanțe.

În motivarea cererii, în esență, reclamanta a arătat că domiciliază împreună cu fiul său minor în imobilul sus-arătat în baza unui contract de comodat, că a solicitat în numeroase rânduri pârâtei să fie racordat spațiul pe care-l ocupă la rețeaua de energie electrică, însă a fost refuzată.

A mai arătat reclamanta că obligația de a face poate fi dispusă prin ordonanță președințială în cazurile în care se tinde la încetarea unor acte abuzive, iar refuzul pârâtei reprezintă un abuz, iar cât privește urgența, aceasta este determinată de temperaturile scăzute din această perioadă și de faptul că fiul său este bolnav; măsura ce se solicită are caracter temporar, anume până la soluționarea irevocabilă a dosarului de drept comun.

În drept, s-au invocat prevederile art.581 proc.civilă.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus, în copie, mai multe înscrisuri: adresa nr.4852/19.11.2007 de la Primăria (2), acte de stare civilă (3-4), bilet de externare (5). De asemenea, a depus certificat de grefă (19) cu care a făcut dovada că pe rolul instanței este înregistrată acțiunea având ca obiect obligația de a face, în contradictoriu cu aceeași pârâtă.

Legal citată, pârâta SERVICII a formulat întâmpinare (9-10), prin care a solicitat să se respingă acțiunea reclamantei, fie pe cale de excepție - invocând în acest sens excepția lipsei calității procesuale pasive - fie pe fond, ca neîntemeiată.

Astfel, cât privește excepția invocată, pârâta a arătat că este o societate comercială nou înființată, al cărei obiect principal de activitate îl constituie consultanța pentru afaceri și management și nu furnizarea energiei electrice, care, potrivit dispozițiilor art.48 alin.1 din Legea energiei electrice nr.13/2007, este atributul numai al persoanelor juridice titulare de licență.

Cum pârâta nu are în obiectul de activitate vânzarea/furnizarea de energie electrică și nu este posesoarea unei licențe de vânzare, nici nu poate încheia contracte de furnizare cu consumatorii, persoane fizice sau juridice, reclamanta trebuind să-și îndrepte cererea împotriva VÂNZARE, singura care poate fi obligată la furnizarea energiei electrice către consumatori în temeiul unui contract de furnizare încheiat în condițiile stabilite prin HG867/2003 și HG1007/2004.

În dovedirea susținerilor sale, pârâta a anexat, în copie, extras din actele normative invocate și certificatul de înmatriculare (11-14).

La rândul său, reclamanta a solicitat să se respingă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate (20), arătând că pârâta are calitatea de mandatar al VÂNZARE, iar în această calitate este cea care încheie contractul de furnizare a energiei electrice. În acest sens, a depus la dosar extras de pe site-ul SERVICII (22) și răspunsul primit de la aceasta înregistrat sub nr.3008/08.11.2007 (23).

După examinarea cauzei, Tribunalul Comercial Argeșa pronunțat sentința nr. 82/C din 24 ianuarie 2007, prin care a respins cererea reclamantei ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, prin prisma excepției invocate, instanța a reținut că pentru lămurirea identității persoanei juridice căreia îi revine obligația de a efectua racordul la rețeaua electrică, trebuie analizate dispozițiile Legii energiei electrice nr.13/2007 și ale HG 867/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public.

Or, urmare Directivei 2003/54/EC a Parlamentului European și Consiliului privind reguli comune pentru piața internă de electricitate (32-49), în cadrul de Furnizare și Distribuție a Energiei Electrice OLTENIA s-a luat hotărârea divizării parțiale prin crearea unor societăți comerciale distincte (59-60).

Astfel, au luat naștere DISTRIBUȚIE, a cărei activitate principală se limitează la distribuția de energie electrică și VÂNZARE, a cărei activitate principală este furnizarea de energie electrică.

Ulterior, urmare separării acestor două activități principale, toate activitățile ce asigurau până la momentul separării serviciile de contabilitate, financiar, resurse umane, relații cu clienții și tehnologia informației trebuiau externalizate și prestate din exterior (30), astfel luând naștere la data de 23 mai 2007 (11) și SERVICII (pârâta din cauza de față).

În raport de obiectul cererii prin care, pe calea ordonanței președințiale prevăzută de dispozițiile art. 581 Cod.pr.civ. s-a solicitat racordarea la rețeaua electrică a domiciliului reclamantei, SERVICII nu are calitate procesuală pasivă întrucât nu această societate comercială este posesoarea licenței de furnizare de energie electrică, ci VÂNZARE ( 24 și 61), aceasta din urmă având și calitate de furnizor, în numele căruia se încheie contractul de furnizare de energie electrică (chiar dacă de formalitățile întocmirii se ocupă un mandatar cu atribuții fixate în acest sens, cum este în speță pârâta), deci și capacitatea să dispună branșarea la rețeaua de energie electrică.

A mai reținut instanța că pârâta SERVICII ar fi putut să aibă calitate procesuală pasivă numai dacă obiectul obligației de a face l-ar fi constituit asigurarea consultanței în vederea încheierii contractului de racordare la energia electrică, cu informarea asupra etapelor prealabile, a avizelor necesare, a actelor și documentelor pe care reclamanta trebuie să le depună în vederea emiterii avizului tehnic de racordare și întocmirii și semnării contractului propriu-zis.

Împotriva sentinței, în termen legal a formulat recurs reclamanta, care a criticat-o sub următoarele aspecte:

În mod greșit instanța nu a luat în considerare calitatea reclamantei de mandatară a SC SA, cu atât mai mult cu cât în răspunsul dat aceasta nu s-a referit la lipsa sa de calitate ci la faptul că nu are titlu de proprietate pentru locuința ce solicita a se racorda la rețeaua electrică. Răspunsul era lipsit de relevanță, pentru că în lipsa titlului, art. 82 din HG nr. 1007/2004 se putea percepe o garanție.

De asemenea, în mod greșit s-a reținut necesitatea obținerii unui aviz tehnic de racordare, deoarece el există dintr-un contract precedent, ca și rețeaua electrică exterioară, fiind suficientă punerea sub tensiune, conform pct. 7 din art. 12 din HG nr. 867/2003, fără a mai fi necesară realizarea pct. a-e din același act normativ. Prin refuzul încheierii contractului, pârâta i-a refuzat implicit racordarea, toate serviciile fiind externalizate obligatoriu de la 01.07.2007 către Servicii SA, conform normelor europene. Pârâta nu face doar consultanță, ci pe acelea explicate la art. 161 și 162 din HG nr. 1007/2004, inclusiv racordarea. A formulat plângere penală împotriva salariaților pârâtei, iar în urma plângerii sale împotriva rezoluției inițiale, se cercetează motivul refuzului, ceea ce înseamnă implicit recunoașterea calității pârâtei de a face racordarea la rețeaua electrică.

La data de 11.04.2008, intimata-pârâta a formulat întâmpinare, calificată însă de către instanță drept concluzii scrise, față de momentul depunerii lor, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, motivat în esență prin aceea că în mod corect s-a reținut lipsa calității sale procesuale pasive, dat fiind faptul că nu deține licență de distribuție sau de furnizare a energiei electrice, principalul său obiect de activitate fiind consultanța pentru afaceri și management.

Examinând sentința prin prisma criticilor formulate, ce se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, cât și sub toate aspectele, în temeiul art. 304 ind. 1 Cod pr. civilă, curtea costată următoarele:

Prin sentința recurată, cererea reclamantei a fost respinsă, avându-se în vedere incidența unei excepții dirimante și peremptorii, aceea a lipsei calității procesuale pasive, care făcea inutilă cercetarea pe fond a pretențiilor reclamantei. Drept urmare și cercetarea motivelor de recurs se va face strict prin prisma excepției reținută de prima instanță, referirea la alte temeiuri ce exced acesteia fiind lipsită de relevanță.

În ceea ce privește pretinsa eroare a primei instanțe în legătură cu calitatea procesuală pasivă, curtea constată că soluția tribunalului este legală și temeinică.

Astfel, în prezenta cerere de ordonanță președințială, având ca obiect racordarea la rețeaua electrică, nu pârâta SC Servicii SA putea sta în judecată, pentru că aceasta este o societate nou înființată, urmare a Directivei 2003/54/EC a Parlamentului European și Consiliului privind reguli comune pentru piața internă de electricitate, după divizarea parțială a SC SA, obiectul său principal de activitate constând, potrivit certificatului de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului (11), în activități de consultanță pentru afaceri și management. Prin urmare, nu are ca obiect de activitate furnizarea energiei electrice sau racordarea la rețeaua electrică, astfel că nu putea fi obligată la realizarea unei asemenea lucrări. Potrivit art.48 din Legea nr. 13/2007, furnizarea energiei electrice este activitatea prin care persoana juridică titulară de licență comercializează energie electrică clienților, pe baza unui contract. Reglementarea furnizării energiei electrice de către titularul licenței pe baza unui contract, este reiterată și în art. 33 din HG nr. 1007/2004,cât și în pct.23 și 24 și art.13 din Legea nr. 13/2007 a energiei electrice. Or, pârâta nu este titulara licenței de furnizare a energiei electrice, obiectul său de activitate constând în cel de consultanță. Cât timp reclamanta nu a chemat în judecată pe pârâtă pentru încheierea contractului ci, direct, pentru racordarea la rețeaua electrică, care nu intră în obiectul său de activitate, în mod legal a fost reținută incidența excepției lipsei calității procesuale pasive. Este drept că potrivit site-ului oficial al pârâtei de pe pagina de internet se precizează că aceasta încheie contractele de furnizare a energiei electrice la micii clienți și asigură consultanță potențialilor clienți în vederea racordării la rețelele electrice, însă nici una dintre aceste activități nu se confundă cu operațiunea propriu-zisă de racordare, care nu se regăsește în obiectul de activitate al pârâtei. Art. 161 și 162 din HG nr. 1007/2004 prevede că serviciile de intermediere a racordării la rețea cuprind activitățile de furnizare de informații privind racordarea ci nu operațiunea concretă de racordare, cum a solicitat reclamanta. De altfel, și în art. 31 din Legea nr. 13/2007 privind energia electrică se arată condițiile pentru încheierea contractului de racordare la rețea, atribuții având operatorul de transport și de sistem sau operatorul de distribuție, după caz, or promovarea unei cereri de ordonanță președințială pentru efectuarea racordării ci nu a intermedierii pentru încheierea unui contract, îndreptată împotriva unei persoane care nu are în obiectul de activitate decât servicii de consultanță și management, nu poate fi privită decât prin prisma excepției lipsei calității procesuale pasive, reținută și de către prima instanță. Faptul că s-a susținut că prin răspunsurile sale pârâta nu ar fi negat calitatea sa de furnizor al serviciului respectiv, sau că nu ar mai fi fost nevoie de alte avize, pe rol aflându-se și un dosar de urmărire penală, nu impietează asupra cauzei, soluționată pe baza excepției lipsei calității procesuale pasive, în raport de obiectul cauzei cu care reclamanta a înțeles să investească instanța. De altfel, nici nu sunt întrunite toate cerințele prevăzute de art. 581 Cod pr. civilă, mai ales în privința caracterului temporar al măsurii ce se poate dispune pe calea ordonanței președințiale.

Pentru considerentele de fapt și de drept redate anterior, curtea va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta, domiciliată în M, județul A, împotriva sentinței nr. 82/C/24 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtăSERVICII. cu sediul în Pitești,-, județul A.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

,

Grefier,

Red.

2 ex./09.05.2008

Jud. fond:

Președinte:Gabriela Chiorniță
Judecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu, Gina

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 407/2008. Curtea de Apel Pitesti