Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 586/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 586
Ședința publică din 16 aprilie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 3: Dorin
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 4/CC/09.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată - SRL A, având ca obiect ordonanță președințială
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru reclamantul rercurent, lipsă fiind pârâta intimată.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat se acordă cuvântul reprezentantei reclamantului intimat în susținerea recursului, aceasta solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și pe fond suspendarea executării hotărârii de la pct. 2 de pe ordinea de zi a generale a asociaților societății - SRL din data de 06.01.2008 până la soluționarea irevocabilă a cererii de anulare a hotărârii menționate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 4/CC/09.02.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- s-a respins cererea formulată pe calea procedurală a ordonanței președințiale de reclamantul pentru suspendarea punctului 2 al Hotărârii a Asociaților din data de 06.01.2009 a - SRL A și pentru desemnarea unui curator special, în contradictoriu cu pârâta - SRL
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, analizând cererea prin prisma prevederilor art. 132 și 133 din Legea nr. 31/1990 și în considerarea prevederilor art. 581 cod procedură civilă, dat fiind natura cererii, a constatat că, deși art. 133 din Legea nr. 31/1990 republicată face trimitere la posibilitatea acționarilor nemulțumiți de luarea unei hotărâri a adunării generale a asociaților de a cere suspendarea aplicării ei, pe calea unei ordonanțe președințiale până la soluționarea irevocabilă a acțiunii având ca obiect anularea aceleași hotărâri, nu se poate face abstracție de prevederile art. 132 din Legea nr. 31/1990 republicată care stabilește în ce condiții se poate formula o astfel de cerere, reguli aplicabile și în cazul cererii de ordonanță președințială.
Aceste reguli, împreună cu regulile stabilite de art. 581 Cod procedură civilă, au făcut obiectul considerentelor instanței de fond.
Astfel, potrivit disp. art. 132, alin. 2 cod procedură civilă, "hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție.de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței".
Așa cum rezultă din arătarea succintă a motivelor cererii reclamantului și din conținutul procesului verbal al adunării generale a acționarilor - SRL A din data de 06.01.2009, reclamantul nu a indicat în ce constă încălcarea dispozițiilor legale sau a actului constitutiv al acestei societăți, ci invocă doar reaua-credință a unuia dintre asociații care au votat în favoarea adoptării hotărârii atacate. Cum buna credință se prezumă, iar dovedirea relei-credințe trebuie dovedită, potrivit disp. art. 1169 cod civil, mai mult, nici nu a fost arătat în ce ar consta această rea credință, instanța a înlăturat această apărare, cu atât mai mult cu cât nu este motivată în nici-un fel nelegalitatea hotărârii.
Pe de altă parte, o altă condiție care se cere a fi îndeplinită este aceea că poate ataca hotărârea AGA doar acel (acei) asociat (asociați) care nu a (au) participat la ședință sau care au votat împotrivă și au solicitat să se insereze acest aspect în procesul verbal. După cum se poate observa, reclamantul a participat la ședință prin mandatar care a avut o singură obiecție cu privire la necesitatea abținerii de la vot a asociaților care vor fi beneficiarii retribuției, în urma discuțiilor aceștia abținându-se de la vot, nefăcându-se specificația că acesta a votat împotrivă.
Analizând și condițiile cerute de art. 581 cod procedură civilă, prima instanță a constatat că nu se poate reține apărarea reclamantului nici cu privire la paguba iminentă, nici cu privire la aparența de drept, potrivit căreia dintre cei patru asociați reclamantul este cel care nu beneficiază de remunerație, deoarece hotărârea a fost adoptată cu votul celuilalt asociat nebeneficiar al remunerației care nu s-a simțit lezat în nici un fel de această hotărâre, iar faptul că nu toți asociații beneficiază de drepturi egale nu presupune o păgubire a societății câtă vreme acordarea unei remunerații acelor asociați care îndeplinesc și atribuții de administrare este justificată de contribuția acestora prin faptele proprii menite să aducă fonduri societății din care urmează să se facă și plățile remunerației, aceștia fiind motivați prin plata muncii lor să aducă rezultate performante.
În privința cererii reclamantului de desemnare a unui curator special, prima instanță a constatat că, potrivit disp. art. 44, poate fi cerută numirea unui astfel de curator în caz de conflict de interese între reprezentant și cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată în judecată, nu are reprezentant legal.
Societatea pârâtă are reprezentanți legali pe administratorii acesteia, iar conflictul de interese trebuie dovedit, potrivit disp. art. 1169 cod civil. În plus, o astfel de măsură nu poate fi dispusă pe calea ordonanței reglementată de disp. art. 133 din Legea nr. 31/1990 ci de instanța investită cu soluționarea cererii de anulare a hotărârii AGA, potrivit disp. art. 132, alin. 6 din Legea nr. 31/1990. Pe de altă parte, instanța a constatat că cererea nu a fost motivată în fapt, nu au fost arătate interesele contrarii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia, modificarea în totalitate a ordonanței atacate și, în consecință, admiterea cererii sale așa cum a fost formulată.
În motivare se arată că instanța a pronunțat soluția cu aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 proc.civ. cererea formulată de reclamant îndeplinind condițiile prevăzute de art. 581.proc.civ.
1. Caracterul vremelnic: Acesta rezultă din însăși obiectul cererii. Suspendarea se dispune până la soluționarea irevocabilă a cererii de anulare a hotărârii adunării generale.
2. Neprejudecarea fondului: Litigiul de fond, privind legalitatea hotărârii adoptate face obiectul dosarului nr- (nr. în format vechi 736/2009) al Tribunalului Arad și are ca obiect judecarea acțiunii prin care s-a solicitat anularea parțială (mai precis a punctelor 1 și 2 de pe ordinea de zi) a hotărârii Adunării generale a asociaților - SRL din data de 06.01.2009.
3. Prevenirea unei pagube iminente: Și această condiție este îndeplinită în speță. În cazul în care executarea hotărârii nu se suspendă, este posibil ca administratorii să ridice de la societate suma retribuției pe care și-au aprobat- Având în vedere că o cerere ca cea în anularea hotărârii AGA durează, în cel mai bun caz, 7-8 luni (primă instanță și recurs), înseamnă că până în momentul în care s-ar pronunța (prin ipoteză) o decizie irevocabilă de anulare a hotărârii, cei doi administratori ar putea ridica din societate o sumă totală ie 160.000 euro. Evident că recuperarea ulterioară a unei astfel de sume ar fi extrem de dificilă.
Pe de altă parte, prezumtivii beneficiari ai hotărârii nu sunt afectați în mod substanțial întrucât până acum nu au beneficiat de remunerație (și deci nu li se îngreunează situația), iar în cazul în care hotărârea nu este anulată, vor putea să își încaseze ulterior sumele în cauză.
4. Aparența de drept: Motivele de ilegalitate ale hotărârii au fost expuse pe larg în cererea e chemare în judecată care face obiectul dosarului nr- al Tribunalului Arad, și care a fost anexată cererii de ordonanță președințială.
Pârâta intimată - SRL A nu a formulat întâmpinare.
Examinând recursul astfel promovat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 304, 304/1 și 312.proc.civ. Curtea de Apel constată că acesta este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit art. 133 alin.1 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, odată cu intentarea acțiunii în anulare a hotărârii adunării generale a asociaților, reclamantul poate cere instanței, pe cale de ordonanță președințială, suspendarea executării hotărârii atacate.
Din aceste dispoziții rezultă că suspendarea executării hotărârii adunării generale a asociaților este subordonată îndeplinirii a două categorii de cerințe, în mod cumulativ, astfel: 1. cerința specială a promovăriia priorisau concomitent a acțiunii în anulare, însăși, la instanță; 2. cerințele comune oricărei cereri de ordonanță președințială: urgența, vremelnicia, neevocarea fondului și aparența de drept, toate subsumate scopului ocrotit de legiuitor prin art. 581.proc.civ.
Prima cerință este îndeplinită, în cauză existând dovada intentării acțiunii în anulare la Tribunalul Arad (filele 17-22 dosar tribunal).
A doua categorie de cerințe este de asemenea îndeplinită.
Astfel, potrivit art. 581 alin.1 proc.civ. instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, -, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, -.
Această ipoteză de admisibilitate a ordonanței președințiale este evocată de reclamantul-recurent în cauză, în sensul că punerea în executare a dispozițiilor hotărârii adunării generale din 06.01.2009 prin care administratorilor societății pârâte li se stabilește, individual, câte o remunerație de 10.000 euro lunar, conduce la păgubirea interesului social și a activului patrimonial al societății, în condițiile în care societatea are trei administratori, hotărârea a fost adoptată de persoanele care au atât calitatea de asociat cât și aceea de administrator, iar plata unor astfel de remunerații până la anularea pe cale judecătorească a hotărârii adunării generale ar acumula creanțe de 160.000 euro, calculate pe un interval de timp de 7-8 luni, creanțe a căror recuperare ulterioară ar fi extrem de dificilă.
Curtea apreciază că, în raport de interesul social evocat de reclamant, și anume limitarea actelor de dispoziție ce tind la risipirea activului patrimonial al societății comerciale, existând îndoială atât cu privire la legalitatea hotărârii asociaților-administratori relativ la votarea acestor remunerații, cât și cu privire la improbalitatea societății comerciale de a mai obține restituirea sumelor încasate de administratori cu titlu de remunerație, cererea de suspendare a hotărârii adunării generale a asociaților prin care se acordă remunerații de 10.000 euro, lunar, în beneficiul administratorilor și Di, este întemeiată.
În ceea ce privește îndeplinirea cumulativă a cerințelor ordonanței președințiale, Curtea statuează, mai întâi, că urgența măsurii suspendării este relevată de iminența punerii în executare a hotărârii adunării generale, având drept consecință încasarea de către administratori a primelor sume de 20.000 euro, cu titlu de remunerație, ceea ce ar constitui deja o pagubă în dauna patrimoniului social.
Cerința vremelniciei este de asemenea îndeplinită, deoarece măsura suspendării afectează punerea în executare a hotărârii asociaților pe o durată limitată, și anume până la soluționarea în mod irevocabil a acțiunii în anulare aflată pe rolul Tribunalului Arad.
Curtea statuând astfel, nu pătrunde în dezlegarea fondului pricinii, al cărei obiect îl constituie nulitatea sau, după caz, anulabilitatea în totul sau în parte a hotărârii adunării generale din data de 06.01.2009. Dar, cu titlu de apreciere generală, asupra punctului 2 al aceste hotărâri, Curtea relevă, totuși, că remunerațiile au fost votate de un asociat care este și administrator - Di - reprezentând, în același timp, un alt asociat-administrator - pe Di - precum și pe asociatul Da. În aceste condiții de reprezentare a asociaților și a capitalului social au fost antamate dispozițiile art. 77 alin.1 din Legea nr. 31/1990, conform cărora remunerația administratorilor se hotărăște de asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social, și ale art. 197 alin.1 din aceeași lege, potrivit cărora adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel. Astfel, pentru asociatul Di, deținător a 44 % din părțile sociale, nu a existat procură de reprezentare pentru votul remunerațiilor, iar asociatul, deținător a 30 % din părțile sociale, s-a abținut de la acest vot. Rămâne în căderea instanței competente să decidă în ce măsură hotărârea referitoare la remunerațiile administratorilor, adoptată cu votul ce reprezintă diferența părților sociale și a capitalului social este validă.
Curtea statuează, în totală opoziție cu aprecierile Tribunalului, că și cea de-a patra cerință este incidentă, întrucât aparența în dreptul de a cere anularea hotărârii adunării generale și suspendarea punerii în executare a acesteia, cu referire specială asupra punctului 2 al ordinii de zi, este relevată de îndeplinirea condiției prevăzută de art. 132 alin.2 coroborat cu art. 196 din Legea nr. 31/1990. Această condiție rezervă dreptul de a ataca hotărârile adunării generale numai asociaților care nu au luat parte la adunare sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței.
Reclamantul-recurent se află sub incidența celei de-a doua ipoteze, în sensul că a fost reprezentat la adunare, a votat împotriva remunerării administratorilor, ceea ce rezultă cu prisosință din consemnarea trecută în procesul-verbal al ședinței adunării, sub punctul 2, alineatul 2, rândul 3 (fila 8 dosar tribunal). Prin urmare, reclamantul-recurent are vocația de a ataca hotărârea adunării generale, iar prin aceasta atestă și aparența în dreptul de a cere, totodată, suspendarea executării acestei hotărâri.
Sub accepțiunea, mai largă, a aparenței în drept, așa cum rezultă din însăși conținutul raportului juridic dedus judecății, în cadrul acțiunii în anulare și al prezentei cereri, Curtea statuează că aceasta decurge din tendința de apărare a interesului social al - SRL.
Astfel fiind, se va admite recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 4/CC/09.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- se va modifică hotărârea atacată, în sensul că se va admite în parte cererea de ordonanță președințială formulată de reclamant în contradictoriu cu - SRL A și, în consecință se va dispune suspendarea executării hotărârii adunării generale a acționarilor - SRL din data de 6 ianuarie 2008, la punctul 2 al ordini de zi, până la soluționarea irevocabilă a cererii de anulare a aceleiași hotărâri. Se va respinge cererea de numire a unui curator special pe seama societății comerciale pârâte - SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 4/CC/09.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Modifică hotărârea atacată, în sensul că admite în parte cererea de ordonanță președințială formulată de reclamant în contradictoriu cu - SRL A și, în consecință, dispune suspendarea executării hotărârii adunării generale a acționarilor - SRL din data de 6 ianuarie 2008, la punctul 2 al ordini de zi, până la soluționarea irevocabilă a cererii de anulare a aceleiași hotărâri; respinge cererea de numire a unui curator special pe seama societății comerciale pârâte - SRL.
Dispune comunicarea prezentei la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 16.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR- - - Dr. - - - -
GREFIER,
Red../17.04.2009
Dact. /21.04.2009
3 ex./ 1 com la.
Prima instanță - Trib
Judecător -
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Marian Bratiș, Dorin
