Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 603/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - contestație în anulare -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 603
Ședința publică din 21 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Artene Doina
JUDECĂTOR 2: Galan Marius
JUDECĂTOR 3: Mitrea Muntean Daniela
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de contestatoarea SC SA ( fostă SC, cu sediul în B, Calea Națională nr.14, jud. B, împotriva deciziei nr. 114 din 23 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - secția comercială, contencios administrativ și fiscal. (dosar nr-).
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 17 aprilie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței de judecată de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi 21 aprilie 2008.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra contestației în anulare de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani - secția comercială contencios administrativ și fiscal la dat de 22.03.2007, precizată la filele 222-224 dosar, reclamanții, în calitate de acționari ai SC SA B au solicitat în contradictoriu cu pârâta SC SA prin consiliul de administrație, suspendarea executării hotărârilor emise la data de 01.03.2007 până la soluționarea acțiunii în anularea acelor hotărâri, ce face obiectul dosarului - al Tribunalului Botoșani.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că îndeplinesc condițiile de admisibilitate a cererii întemeiate pe dispozițiile art. 133 din legea nr.31/1990 și art. 581 Cod procedură civilă, justificând urgența prin faptul că hotărârea privind înstrăinarea unor spații comerciale și contractarea unui împrumut de 600.000 euro, fără a se justifica nici măcar într-o frază necesitatea acestui împrumut, este de natură a prejudicia în mod grav societatea și drepturile patrimoniale ale acționarilor. Arată totodată că, așa cum a dovedit cu tabelul final al acționarilor, reclamanții dețin peste 80% din numărul acțiunilor, iar un număr de patru peroane care s-au autointitulat acționari și administratori au emis cele două hotărâri contestate, fără a avea nici o calitate.
În ce privește calitatea titularilor acțiunii, avocatul acestora a arătat că numiții -, și nu i-au dat mandat pentru introducerea cererii, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii față de aceștia, pentru lipsa calității procesuale active.
Tribunalul Suceava, prin sentința nr. 1616/28.11.2007. a admis cererea reclamanților G, G, -, -, -, ica, și a dispus, în consecință, suspendarea executării hotărârilor a " B din 1.03.2007 până la soluționarea dosarului nr. - a Tribunalului Botoșani.
Prin aceeași sentință, a fost anulată cererea reclamanților -, și care nu au mandatat avocatului reclamanților de introduce acțiunea și pentru ei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență, că sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, respectiv caracterul vremelnic ce rezultă din durata limitată în timp privind suspendarea executării hotărârii contestate, iar urgența este justificată de prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara.
Împotriva sentinței tribunalului, a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A motivat că, deși cauza trebuia judecată în cameră de consiliu, așa cum se judecă, potrivit art. 133 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 republicată, acțiunea în anularea hotărârii, ea a fost judecată în ședință publică, fiind astfel lovită de nulitate absolută.
Mai invocă faptul că această cauză nu a fost judecată de către Președintele instanței, așa cum prevede art. 133 alin.2) din Legea nr. 31/1990 și dispozițiile din Codul d e procedură civilă referitoare la suspendarea executării silite.
Pe fond, au arătat că cererea reclamanților este nefondată nefiind îndeplinite prevederile art. 581 Cod procedură civilă, respectiv că, aparența dreptului este de partea pârâtei cu privire la care s-a stabilit, prin hotărâre irevocabilă, că deține pachetul majoritar de acțiuni, că tot prin hotărâre irevocabilă, a fost constatată nulitatea hotărârilor adoptate în adunarea generală a acționarilor "" din data de 25.03.1996, precum și a actului adițional autentificat cu nr. 4448/ 4 decembrie 1996, prin care, capitalul social subscris era repartizat între acționari
În ce privește caracterul vremelnic al suspendării, arată pârâta recurentă că, la cererea reclamanților intimați, judecarea acțiunii principale a fost suspendată în temeiul art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, nefiind îndeplinită astfel nici această condiție.
În sfârșit, nu este dat nici caracterul urgent al măsurii, atâta timp cât, reclamanții nu au dovedit cu nimic faptul că prin hotărârea din 01 martie 2007 s-ar produce vreo pagubă sau că ar putea fi afectat vreun drept al vreunei persoane.
Prin decizia nr. 114 din 23 ianuarie 2008, Curtea de APEL SUCEAVAa respins ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA B, reținând că, disp. art. 133 din Legea 31/1990 nu își găsesc aplicare în cazul cererii de suspendare a hotărârilor AGA, iar disp. art. 133 al. 2 din Legea 31/1990 vizează președintele de complet și nu președintele instanței, astfel încât completul a fost legal constituit.
Pe fond a reținut instanța de recurs că, sunt îndeplinite cerințele art. 581 cod pr. civilă, respectiv urgența și vremelnicia măsurii solicitate a se dispune în cauză.
Împotriva acestei decizii au formulat contestație în anulare SC SA B, solicitând anularea deciziei și în rejudecare, admiterea recursului cu consecința respingerii cererii inițiale, de suspendare a hotărârilor AGA ale SC SA B din data de 1.03.2007.
În motivarea contestației, s-a arătat că: procedura de citare la singurul termen de judecată din recurs a fost viciată, în ceea ce privește pe intimați, în sensul că au fost citați la cabinetul av., care a precizat prin adresa trimisă la dosar că nu îi mai reprezintă; judecata recursului s-a desfășurat cu încălcarea normelor legate referitoare la competență, în sensul că, cererea a fost soluționată de un alt judecător decât președintele instanței, iar judecata a avut loc în ședința publică, deși trebuia să se desfășoare în cameră de consiliu, conform art. 133 din Legea 31/1990; eronat nu s-a impus cauțiune reclamanților.
Mai arată contestatoarea că, nu sunt îndeplinite nici una dintre condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, prev. de art. 581 cod pr. civilă, iar faptul că instanța de recurs nu a luat în considerare aceste aspecte, nu constituie altceva decât o greșeală materială, în sensul art. 318 cod pr. civilă.
.
În drept, contestatorii și-au întemeiat cererea pe disp. art. 317 al. 1 și 2 și art. 318 cod pr. civilă.
Prin întâmpinare, reclamanții intimați au solicitat respingerea contestației în anulare motivat de faptul că nu sunt îndeplinite nici una dintre ipotezele avute în vedere de dispozițiile legale pe care contestatoarea și-a întemeiat cererea.
Analizând contestația în anulare de față, prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
Potrivit art. 317 al. 1 cod pr. civilă " Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: când procedura de citare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii și când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență".
Contestatoarea a invocat lipsa de procedură cu reclamanții intimați la judecata recursului, motivat de faptul că, av., la cabinetul căreia aceștia au fost citați, prin adresa trimisă la dosarul de recurs, a arătat că nu-i mai reprezintă.
Or, lipsa de procedură la judecata recursului trebuie să fie invocată de partea care nu a fost legal citată și care formulează pentru acest motiv contestație în anulare și nu trebuie să privească pe cealaltă parte, care evident, mulțumită fiind de hotărârea instanței de recurs, nu a promovat o atare cerere.
Contestatoarea arată fără a și dovedi, că reclamanții intimați și-au schimbat poziția procesuală și că în prezent interesul acestora coincide cu al SC SA B, însă chiar și într-o astfel de ipoteză contestația în anulare este inadmisibilă, textul legal mai sus citat fiind de strictă aplicare, având în vedere situația de fapt existentă la data judecării recursului, nicidecum o altă situație ce s-ar putea ivi ulterior judecării acestuia.
Un alt motiv de contestație invocat este soluționarea cererii cu încălcarea normelor de procedură privitoare la competență, constând în aceea că, cererea de suspendare nu a fost soluționată de președintele instanței ci de către un alt judecător, contrar disp. art. 133 din Legea 31/1990.
Până la a analiza dacă interpretarea dată de contestatoare disp. art. 133 din Legea 31/1990 este și cea avută în vedere de legiuitor, trebuie de subliniat că disp. art. 317 al. 1 pct. 2 cod pr. civilă, au în vedere încălcări ale normelor de competență de ordine publică, generală, materială și teritorială exclusivă la care se referă art. 159 cod pr. civilă, incompatibilitatea, compunerea sau constituirea nelegală a completelor de judecată neputând fi invocată în temeiul textului legal arătat și deci, în consecință, acest motiv nu poate duce la admiterea contestației în anulare.
Potrivit art. 318 "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".
Contestatoarea face referire în speță la eroarea materială, comisă de instanța de recurs prin aceea că nu ar fi analizat aspectele privind neîndeplinirea condițiilor prev. de art. 581 cod pr. civilă, situație ce nu se poate încadra nicidecum în noțiunea de "eroare materială" avută în vedere de disp. art. 318 cod pr. civilă, ce se referă la erori materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului.
În fine, restul criticilor formulate în contestație au fost invocate și în recurs și au fost analizate de către instanța de recurs, astfel încât nu se poate invoca o omisiune a instanței de recurs de a le cerceta, în sensul art. 318 cod pr. civilă.
Față de aceste aspecte, cum în speță nu sunt date motive de admitere contestației în anulare, decizia pronunțată în recurs fiind legală și temeinică, curtea în temeiul art. 317, 318 și urm. cod pr. civilă, va respinge ca nefondată contestația în anulare.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea SC SA ( fostă SC, cu sediul în B, Calea Națională nr.14, jud. B, împotriva deciziei nr. 114 din 23 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - secția comercială, contencios administrativ și fiscal. (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 aprilie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex. 2/6.05.2008
Președinte:Artene DoinaJudecători:Artene Doina, Galan Marius, Mitrea Muntean Daniela
