Spete pretentii comerciale. Decizia 10/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția Comercială, de Contencios
Administrativ și Fiscal -
DOSAR NR.-
DECIZIA NR.10/C/2010 -
Ședința publică din 26 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Tătar Ioana JUDECĂTOR 2: Bocșe Elena
- - - JUDECĂTOR 3: Sabău Mirela
- - - grefier
*********
Pe rol fiind pronunțarea apelului comercial formulat de apelanta pârâtă -" "SRL cu sediul ales în O,-, jud. B în contradictoriu cu intimata reclamantă -" ROMANIA"SRL cu sediul procesual ales la și Asociații - B,-, sector 6 împotriva sentinței nr.644/COM din 3 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect -pretenții -.
Se constată că, dezbaterea cauzei în fond avut loc la data de 19 ianuarie 2010, când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 26 ianuarie 2010. În termenul de pronunțare, au depus la dosar concluzii scrise, atât apelanta cât și intimata și de asemenea apelanta a făcut și dovada achitării diferenței de onorariu expertiză încuviințată de instanță.
CURTEA DE APEL
deliberând:
Asupra apelului comercial d e față, constată următoarele:
Prin sentința nr.644/COM din 3 decembrie 2008, Tribunalul Bihora admis cererea formulată de reclamanta - ROMÂNIA SRL, cu sediul procedural ales în B,-, sector 6, la & Asociații în contradictoriu cu pârâta - SRL, cu sediul în comuna Pietroasa, sat nr.216, județul B, și cu sediul procedural ales în O,-, județul
A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 149.119,37 lei constând în prestări servicii și manoperă service cu dobândă legală de la data scadenței și până la plata efectivă și 6332,22 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut, conform interogatoriului dat de către pârâtă (fila 5 Volumul II de la dosar), că între părți s-au derulat raporturi comerciale, în sensul că reclamanta a prestat servicii constând în înlocuirea diferitelor piese la autoturismele pârâtei, printre care și injectoare. Conform aceluiași interogator, conform răspunsului la pct.2 pârâta arătat că a fost nemulțumită de piesele înlocuite și pentru faptul că nu i s-a dat garanție. Pârâta a invocat prin întâmpinare faptul că problemele apărute s-au datorat primului set de injectoare schimbat la Volvo C datorită profesionalismului personalului și a proastei calități a injectoarelor, fără însă a face dovada efectuării unei reclamații privind eventualele vicii ascunse ale injectoarelor și nici nu a formulat o acțiune reconvențională în pretenții față de reclamantă, prin care să invoce excepția neexecutării obligațiilor sau a neexecutării contractului de către reclamantă, rezumându-se doar la simple afirmații, fără un suport probator.
Totodată, deși a existat o expertiză extrajudiciară efectuată la Universitatea din B Centrul de Cercetare și Expertizare, anterior realizării procedurii concilierii prealabile dintre părți, unde s-a stabilit ca și cauză a defecțiunii injectoarelor folosirea unui combustibil neadecvat, pârâta, nu a formulat obiecțiuni solicitând o altă expertiză, ceea ce presupune că în mod tacit și-a însușit rezultatul expertizei extrajudiciare. Faptul că pârâta a folosit un combustibil neadecvat la alimentarea autovehiculelor nu este o culpă a reclamantei și nu incumbă obligația acesteia de garanție a pieselor înlocuite, întrucât acestea au fost utilizate în mod defectuos de către pârâtă.
În ceea ce privește soluționarea pe fond a pretențiilor reclamantei, instanța a reținut că, potrivit expertizei contabile administrate în cauză pe baza actelor contabile deținute de părțile litigante pârâta datorează reclamantei suma de -,37 lei constând în prestări servicii și manoperă și având în vedere că a beneficiat de acestea în mod efectiv din partea reclamantei, în conformitate cu dispozițiile art.969 cod civil în baza Convenției încheiate între părți instanța a apreciat că reclamanta este îndreptățită la încasarea contravalorii prestațiilor efectuate pe seama pârâtei și pe cale de consecință a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de -,37 lei, conform raportului de expertiză și care nu a fost contestat de pârâtă.
În ceea ce privește dobânzile legale solicitate de reclamantă, instanța a reținut că în conformitate cu dispozițiile art.46 Cod comercial sumele de bani lichide și exigibile produc de drept dobândă de la data exigibilității lor, considerente față de care, raportat și la art.1073 Cod civil, instanța a obligat pârâta să plătească dobânda legală la debitul principal de la data scadenței și până la plata efectivă.
Fiind în culpă procesuală, raportat la art.274 Cod procedură civilă, instanța a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 6332,22 lei reprezentând cheltuieli de judecată, constând în taxă de timbru, onorariu expertiză și onorariu avocat, justificate cu actele de la dosar.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat apel pârâta -" "SRL cu sediul procedural ales în O, solicitând instanței admiterea apelului și în baza art.296 Cod procedură civilă, modificarea în tot a sentinței atacate și în fond admiterea apelului, cu consecința respingerii acțiunii formulate de reclamantă.
În dezvoltarea motivelor de apel se arată că, între reclamantă și pârâtă s-au derulat activități comerciale, în sensul că, pârâta este societate de transport, iar reclamanta presta servicii de reparații autovehicule. În perioada 2004 - 2006, toate relații dintre cele două societăți sau desfășurat normal, neexistând incidente, acestea începând doar din iulie 2006 când pârâta a apelat pentru schimbarea unor injectoare la Volvo
Din acel moment, pârâta a oprit plățile către prestator, deoarece calitatea acestora cât mai îndoielnică, culminând cu schimbarea pe o singură mașină a trei seturi injectoare. Menționează și că, în cuprinsul fiecărei facturi emise era prevăzut un termen de garanție, care nu funcționa, după cum afla să afle în instanță. Acest termen era unul doar peiorativ, din moment ce în aceeași zi s-a revenit de două la înlocuirea aceluiași tip de piese și dacă nu exista mențiunea acestui termen, cum era posibil ca la o mașină aflată în service să i schimbe de atâtea ori piesele și să i și factureze și totodată fără ca pârâta să fie înștiințată.
Mai arată că, pârâta și-a dat acordul realizării unei expertize tehnice pentru determinarea cauzelor ce provoacă uzura injectoarelor, însă în momentul în care au fost alese cele 2 injectoare spre expertizare noi, prin nici un reprezentant, pârâta nu a fost de față, aceasta dându-și acordul pentru expertizarea tuturora.
Mai mult, injectoarele colectate și trimise spre expertizare nu au fost identificate în nici un mod, apelanta nu a fost informată de pe ce mașină au fost luate astfel încât la B, dânșii puteau practic transmite orice injectoare, cu atât mai mult cu cât, numai din relația avută cu pârâta, se pare că au avut un stoc suficient.
Referitor la alimentarea cu combustibil a autovehiculelor, arată că nu pârâta este producătoarea acestuia, ci îl achiziționează de la, în baza unui contract care este depus la filele 168 - 171 - dosar fond.
În ceea ce privește expertiza contabilă arată că, între cele două societăți a existat corespondență, stornări și adrese de refuz de plată, iar inventarierea de final de an nu a fost efectuată și nici solicitată de vreuna dintre părți.
Cu privire la comenzile lansate de pârâtă către reclamanta -" ROMANIA"SRL menționează că nici una dintre acestea nu a fost transmisă de la pârâtă, nu au ștampila sau semnătura reprezentantului legal al societății și nici nu i-a fost transmis vreun deviz de lucrări cu care pârâta să fie de acord sau cel puțin în prealabil să fie văzut, devizele fiind transmise pârâtei, după insistențe în instanță, însă fără o dovadă a primii lor.
Prin precizările motivelor de apel pârâta -" "SRL a solicitat, în mod subsidiar admiterea apelului și desființarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Bihor, în temeiul art.297 alin.1 Cod procedură civilă, arătând că, hotărârea pronunțată de Tribunalul Bihor este susceptibilă de desființare, deoarece instanța nu s-a pronunțat asupra cererii reconvenționale formulată de -" "SRL, prin care s-a solicitat compensarea creanței solicitate de reclamantă cu suma de 14.091,60 RON, reprezentând contravaloarea aparatului pe care nu a dorit a-l mai achiziționa și care a fost achitat anterior.
Este adevărat că această cerere nu a fost formulată ca și o cerere reconvențională, nefiind astfel intitulată, însă a fost formulată în întâmpinarea depusă și în opinia apelantei, aceasta este o veritabilă cerere reconvențională, drept urmare instanța trebuia să califice cererea ca fiind una reconvențională și să oblige partea la timbrarea acesteia.
Față de acest aspect, apreciază că, instanța nu s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere formulat de către apelanta pârâtă, motiv pentru care apreciază că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În drept au fost invocate dispozițiile art.297 alin.1 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata -" ROMANIA"SRL a solicitat instanței respingerea apelului declarat de apelanta pârâtă și menținerea soluției pronunțate de instanța de fond.
În dezvoltarea întâmpinării intimata a arătat că, debitoarea și-a fundamentat refuzul de plată pe așa - zisele probleme cu injectoarele înlocuite de către -" ROMANIA"SRL. Astfel, la camioanele prezentate în atelier cu probele la injectoare s-au constat probele legate de calitatea motorinei, problemă care a fost comunicată mai departe și coordonatorilor de transport și chiar d-lui.
Considerându-se că sunt cazuri izolate s-a recomandat verificarea și curățarea rezervoarelor de motorină, lucrare care trebuia făcută la O cu mecanicii proprii ai firmei.
În momentul în care situația referitoare la numărul de autocamioane întoarse cu probleme la injectoare s-a agravat, s-a luat măsura expertizării acestora în vederea evidențierii cauzelor care au dus la uzura prematură a acestora. Astfel, la data de 20.10.2007, urmare a încheierii raportului de încercări nr.1801 s-a emis buletinul de expertiză metalurgică ale cărui concluzii au relevat ca și cauză determinantă a uzurii premature a injectoarelor, folosirea unui combustibil necorespunzător de tip motorină, cu un conținut mare de apă și alte elemente.
Rezultatul acestei expertize a fost înmânat d-lui la O cu explicațiile aferente și faptul că în aceste condiții injectoarele nu fac obiectul garanției.
Se mai arată că, în mod tacit, tocmai prin reîntoarcerea camioanelor -" "SRL în service - ul -" ROMANIA"SRL, i s-au acordat acesteia discounturi la piesele înlocuire, pentru aoa juta din punct de vedere financiar, iar motivul pentru care s-au primit în continuare mașinile debitoarei a fost din dorința societății reclamante, în calitate de prestator de servicii de a acorda suport tuturor celor care necesită și doresc să beneficieze de serviciile pe care le acordă, dorință pe care a materializat-o doar până la momentul la care a fost evident faptul că, pârâta nu avea nici cea mai vagă intenție de a proceda la plata datoriilor restante, iar colaborarea a încetat în momentul în care s-a constatat că nu s-a mai efectuat nici o plată către reclamantă, indiferent de tipul facturilor.
Așa cum s-a lămurit și prin răspunsul nr.12 la interogatoriul propus de pârâtă, în realitate nu s-au realizat efectiv 3 schimburi în aceeași zi pentru aceeași mașină astfel cum pârâta, cu rea - credință încerca să învedereze în fața instanței de judecată, cu scopul de a se eschiva de la obligația de plată care îi incumba, de a declina răspunderea în acest litigiu, în realitate, până la finalizarea expertizei tehnice a injectoarelor, costurile aferente înlocuirii și montării injectoarelor, au fost facturate după recepționarea raportului de expertiză tehnică și comunicarea concluziilor acestuia reprezentantului legal al debitoarei.
Legat de problema expertizării doar a două injectoare dintre toate cele schimbate, precizează că la răspunsul 7 din interogatoriu s-a răspuns la acest aspect prin faptul că " injectoarele schimbate pentru care se decisese de comun acord expertizarea tehnică, fac parte din același lot de producție și prin urmare, dacă ar fi existat o problemă de fabricație, consecințele se răsfrângeau asupra întregului lot de producție.
În emiterea unei soluții juste în cauză, solicită instanței să țină cont de concluziile expertului contabil desemnat în cauză, astfel cum rezultă din raportul de expertiză contabilă întocmit, concluzii indubitabile sub aspectul pretențiilor deduse judecății de către societatea reclamantă, pârâta datorând reclamantei suma de 149.119,37 lei, reprezentând prestări servicii și manoperă service.
Prin concluziile scrise depuse de intimata -" ROMANIA"SRL, aceasta reia concluziile din întâmpinarea depusă la data de 2 martie 2009.
Prin punctul de vedere exprimat de intimata reclamantă, față de concluziile expertului tehnic vizavi de întrebările și obiectivele arătate de către debitoare, se arată că, la întrebările 1,4, respectiv 5, pârâta dorește emiterea unor păreri din partea expertului tehnic, având în vedere situații, fapte a căror veridicitate nu poate fi probată, prin urmare solicită înlăturarea concluziilor expertului în ceea ce privesc întrebările 1,4 și 5.
În ceea ce privește întrebarea nr.6 arată că, expertul tehnic nu are calitatea necesară emiterii concluziilor vizavi de aspectele a căror lămurire o solicită debitoarea din acest punct de vedere.
În fapt, cuantumul manoperelor și reperelor în timpul perioadei de garanție putea fi stabilit pe calea unei expertize contabile, realizate de către un expert contabil autorizat.
Prin concluziile scrise, depuse în termenul de pronunțare de către apelanta pârâtă, aceasta solicită admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței și în consecință, să fie obligată apelanta la plata sumei de 88.290,65 RON, pentru prestările de servicii pe care le-a efectuat reclamanta, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă timbru, onorariu expertiză și onorariu avocațial.
În esență arată faptul că a existat o problemă cu acele injectoare, problemă care este recunoscută și de către reclamantă, deoarece aceasta nu întâmplător a solicitat efectuarea unei expertize metalurgice, fiind adevărat și faptul că aceasta este favorabilă reclamantei, însă nu este concludentă în rezolvarea acestei situații apreciază pârâta. Deși au fost trimise două astfel de injectoare la verificat, expertiza nu menționează seria injectoarelor asupra cărora s-au efectuat verificări - deși acum, dacă s-ar dori o reverificare a acestora, nu este în măsură aom ai face, deoarece nu cunoaște cu certitudine dacă acestea mai există.
Totodată, mai arată că, este de observat susținerea expertului auto, care la fila 8 penultimul alineat din expertiza auto, menționează că, concluziile expertizei metalurgice sunt improprii în privința prezenței produșilor de ardere pe ereții pistonului injectorului. Cu alte cuvinte cum să existe produși de ardere pe pistonul care injectează combustibil - aceasta însemnând că ar exista automat o ardere a combustibilului la flacără.
Pe de altă parte, dacă ar fi existat o problemă de combustibil, atunci aceasta ar fi trebuit să apară la toate celelalte mașini pe care le deține apelanta și a căror service s-a realizat la reclamantă, iar raportat la obligația de garanție pe care o avea reclamanta, consideră că pârâta nu datorează acele sume de bani pretinse de reclamantă pentru reparațiile efectuate în termenul de garanție.
Instanța de apel, analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, reține că este parțial fondat, urmând ca în baza prevederilor art.294 - 295 Cod procedură civilă să se dispună admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței atacate, pentru următoarele considerente:
Între părțile din cauză s-au încheiat raporturi comerciale potrivit cărora reclamanta intimată a prestat servicii de înlocuire piese cu manopera aferentă al autotractoarele proprietatea pârâtei apelante. În temeiul acestor raporturi contractuale apelanta pârâtă, proprietara unui număr de unități cap tractor, marca Volvo a beneficiat de serviciile punctului de lucru al reclamantei -" ROMANIA"SRL în vederea efectuării operațiilor de întreținere și reparații la autocamioanele din dotare și procurare de piese de schimb.
Relațiile comerciale dintre cele două părți s-au desfășurat în bune condiții în perioada 2004 - iunie 2006, când pârâta apelantă a încetat să mai achite serviciile prestate de reclamanta intimata, invocând executarea necorespunzătoare a obligațiilor asumate de către reclamantă, cumulând un debit neachitat în sumă de 149.119,37 lei, facturat prin cele 34 facturi emise în perioada 3 iulie 2006 - 21 decembrie 2006, debit la care a solicitat reclamanta prin acțiunea formulată să fie obligată pârâta - apelantă.
Cu privire la cererea formulată de apelantă prin precizarea motivelor de apel depusă la fila 35 în dosar, prin care solicită desființarea hotărârii primei instanțe cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond se reține că este nefondată.
Astfel, apelanta pârâtă nu a formulat în fața instanței de fond cerere reconvențională prin care să se constate că are o creanță certă, lichidă și exigibilă, în cuantum de 14.091, 60 lei împotriva reclamantei, creanță care ulterior să fie compensată cu creanța pe care reclamanta o deține împotriva pârâtei.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta nu a solicitat constatarea existenței acestei creanțe, ci considerarea achitării unei facturi emise pe seama sa, cu avansul achitat pentru serviciile pe care a dorit doar să-l achiziționeze și care nu i-ar fi fost returnat de către reclamantă. Ori, această solicitare nu îmbracă forma unei cereri reconvenționale pe care instanța de fond să o judece ca atare astfel că, motivul de apel vizând desființarea sentinței atacate datorită nepronunțării asupra acestei cereri reconvenționale, este nefondat.
Cu privire la fondul cauzei deduse judecății instanța de apel reține că principalele neînțelegeri dintre părțile din cauză s-au axat pe necesitatea înlocuirii repetate a injectoarelor autovehiculelor, piese de schimb pentru care reclamanta a acordat o garanție de 12 luni, iar pentru manopera efectuată 3 luni, aspect ce rezultă din mențiunile efectuate pe facturile emise. respective s-au defectat în perioada de garanție, fiind necesară înlocuirea lor, părțile reciproc imputându-și culpa pentru defectarea pieselor. Aceste înlocuiri repetate ale injectoarelor s-au realizat pe un număr de 6 camioane ale pârâtei, reclamanta facturând de fiecare dată, atât contravaloarea pieselor cât și a manoperei aferente înlocuirii.
Pentru determinarea cauzelor care au dus la înlocuirea injectoarelor montate pe mașinile pârâte, s-a dispus efectuarea, în apel, a unui raport de expertiză tehnică auto, efectuat de expertul ( filele 72-89).
În concluziile acestui raport de expertiză se arată că, cauza ce determinat înlocuirea injectoarelor montate pe mașinile pârâtei a fost consumul mărit de carburant și puterea diminuată a motorului. Expertul a arătat că la autotractoarele la care s-au respectat condițiile de acordare a garanției și s-au montat filtre suplimentare decantoare, potrivit cerinței atelierului service, degradarea prematură a injectoarelor se putea datora unor deficiențe de montaj sau de refabricare a injectoarelor, din analiza documentelor întocmite de reclamantă, cu ocazia efectuării serviciilor, rezultând că doar la autotractorul BH - 74 - nu exista montat filtru separator apă și drept urmare defectarea injectoarelor putea să survină și datorită uzurii cauzate de impuritățile conținute în motorina folosită.
Reclamanta intimată a solicitat instanței de apel să înlăture concluziile acestui raport de expertiză, deoarece el s-a întocmit fără a se face verificări și examinări ale autovehiculelor și pieselor înlocuite, care până la efectuarea raportului nu se mai aflau în posesia pârâtei și să se țină cont doar de concluziile buletinului de expertiză metalurgică efectuat anterior demarării litigiului de către Universitatea
Sub acest aspect, instanța de apel reține că aprecierile și concluziile exprimate de expertul tehnic desemnat în cauză nu pot fi înlăturate, deoarece chiar dacă acesta nu a putut realiza o verificare faptică a autovehiculelor din litigiu și a injectoarelor în discuție, a exprimat opiniile sale în raport de constatările tehnice efectuate de reclamantă la momentul înlocuirii pieselor cuprinse în documentația întocmită și probele efectuate, precum și prin raportare la buletinul de expertiză metalurgică.
Tocmai datorită existenței divergenței dintre părțile din cauză asupra cauzelor și motivelor strict tehnice legate de funcționarea pieselor montate pe autovehicule și activității specifice de service întreprinsă de reclamantă, s-a solicitat în cauză exprimarea părerii unui expert auto, pentru clarificarea acestor aspecte de care depinde soluționarea cauzei.
Concluziile buletinului de expertiză metalurgică efectuat de reclamantă, extrajudiciară, nu clarifică problemele ivite între părți, legate de modalitatea de montare a pieselor respective pe autovehicule și posibilitatea intervenirii defecțiunilor datorită manoperei defectuoase și nici nu analizează eventualele probleme de refabricare a pieselor. La întocmirea buletinului de expertiză metalurgică, au fost în vederea expertizării, doar două injectoare din cele câteva zeci în discuție, fără a se specifica de pe care camion s-au luat și fără a fi identificate sub număr de serie. Ori, din actele dosarului a rezultat că, pârâta deținea și camioane pe care nu era montat filtru de apă, iar în lipsa lui defecțiunea putea interveni datorită impurităților din combustibil, precum și camioane pe care exista montat acest filtru care are drept rol, de reținere a impurităților aflate în suspensie în combustibil.
Se reține, drept urmare că, constatările acestui buletin de expertiză metalurgică nu pot fi reținute drept singură probă în soluționarea cauzei, câtă vreme nu au fost analizate toate injectoarele în discuție, în buletin și nu se specifică de pe care camion au fost demontate și la analiză cele două injectoare expertizate.
După analizarea lucrărilor efectuate de reclamantă la cele 6 camioane ale pârâtei, expertul auto a concluzionat că suma de 60.828,72 lei solicitată de reclamantă a-i fi achitată, o reprezintă piese și lucrări efectuate în timpul perioadei de garanție, iar suma de 41.573,04 lei rămasă din cele 12 facturi ce cuprindeau și injectoarele în discuție, o reprezintă reparații curente de altă natură efectuate la camioanele pârâtei ( filele 86 - 87). La sumele respective, expertul a ajuns prin separarea lucrărilor facturate de către reclamantă, pe fiecare mașină în parte, separând lucrările aferente obligației de garanție, de lucrările de altă natură facturate prin aceeași factură.
În calcul efectuat de expert nu au fost incluse cele două facturi de reparație ale autotractorului cu numărul de înmatriculare BH - 74 - la care în comanda emisă s-a specificat expres că autovehiculul nu are separator de apă. În privința acestui autotractor la care s-a montat în perioada de garanție injectoare, expertul a concluzionat că defecțiunea putea proveni datorită impurităților conținute în motorina utilizată.
Având în vedere aceste constatări coroborate cu concluziile buletinului de expertiză metalurgică care a concluzionat că defecțiunile injectoarelor se datorează folosirii unui combustibil neadecvat, se reține că obligația de garanție acordată de reclamanta intimată, nu este operantă pentru contravaloarea serviciilor prestate și facturate prin facturile nr.-/20.07.2006, în sumă de 9.178,26 lei și nr.-/20.07.2007 în sumă de 3.122,94 lei.
Însă, în privința celorlalte servicii prestate la celelalte 5 autotractoare ale pârâtei, se reține că operează obligația de garanție asumată atât pentru piesele înlocuite, cât și pentru manopera facturată.
În privința acestora, reclamanta căreia îi revenea sarcina probei, nu a dovedit fără nici un fel de dubiu că defecțiunile intervenite în perioada de garanție s-ar datora culpei pârâtei și nu unor defecte de refabricare a pieselor ori a manoperei defectuoase. Concluziile buletinului de expertiză metalurgică care stabilesc că defecțiunile s-ar datora impurităților din combustibilul utilizat, nu pot fi reținute pentru toate piesele înlocuite și defectate, din litigiu, deoarece s-au expertizat doar două bucăți de injectoare din câteva zeci înlocuite, piese care în lipsa identificării camionului de pe care au fost demontate, se poate reține că au putut proveni de pe autotractorul ce nu avea montat filtru separator de apă.
Ori, pe celelalte camioane exista montat acest filtru separator cu rol de reținere a impurităților din combustibil astfel că, pentru acestea nu se poate reține că defecțiunea pieselor ar fi provenit datorită combustibilului utilizat. Aceasta, cu atât mai mult cu cât pârâta care deține un parc auto a alimentat camioanele de la același furnizor de combustibil, însă au intervenit probleme tehnice doar la camioanele care au fost reparate la service -ul reclamantei de la.
Celelalte camioane ale pârâtei care foloseau același combustibil de la același furnizor, dar care au fost reparate și întreținute la alte unități service, nu au avut defecțiunile repetate ce au intervenit la cele la care reclamanta a prestat serviciile. Ori, dacă singura cauză a defecțiunii pieselor, era combustibilul utilizat, atunci s-ar fi defectat piesele și de pe alte autotractoare decât cele la care a asigurat service -ul reclamanta.
Drept urmare, instanța de apel reține că, defecțiunile repetate ale pieselor montate de reclamantă pe autotractoarele pârâtei puteau proveni datorită unor vicii de refabricare a pieselor, ori manoperei defectuoase, cum a opinat și expertul auto în lucrarea de expertiză efectuată, situație în care reclamanta nu poate înlătura aplicabilitatea garanției pe care a oferit-o și pe care și-a asumat-o pentru piesele înlocuite și manopera prestată.
De asemenea, instanța de apel reține că reclamanta intimată a procedat la facturarea de mai multe ori, în aceeași zi pentru același autotractor a acelorași servicii și piese, deși mașinile respective nu au părăsit unitatea service.
Astfel, șa autotractorul BH - 68 - în data de 31 iulie 2006, reclamanta a emis două facturi de plată cu nr.- și nr.- în care apare facturat de două ori aceeași operațiune, factura cu nr.- și serviciile cuprinse în aceasta, apărând facturate încă o dată la pozițiile 1,2,3 și 9 în factura nr.-. În aceeași zi, se menționează 2 seturi de câte 6 bucăți injectoare pe aceeași mașină și se procedează la facturarea ambelor seturi.
De asemenea, la aceeași mașină prin factura nr.- din 24 noiembrie 2006, se facturează în aceeași zi trei seturi de câte 6 bucăți injectoare, deși mașina a rămas în service. Ori, pentru montarea celui de al doilea și al treilea set de injectoare pe aceeași mașină, în aceeași zi, reclamanta nu poate invoca că i se cuvine plata acestor piese și a manoperei aferente, câtă vreme înlocuirea și montarea lor nu s-a datorat culpei pârâtei, mașina rămânând tot timpul în posesia reclamantei.
Drept urmare, se reține că motivele de apel invocate de apelantă sub aceste aspecte, sunt fondate.
Din probatorul administrat în cauză, respectiv facturile emise de reclamantă însoțite de înscrisurile justificative anexate, a rezultat că reclamanta a prestat față de pârâtă, în perioada iunie - decembrie 2006 și alte servicii în afara celor privitoare la injectoarele înlocuite în perioada de garanție, servicii care în total se ridică la suma de 149.119,37 lei, conform expertizei contabile efectuate în fața primei instanțe. Neînregistrarea în contabilitatea pârâtei a tuturor facturilor emise de către reclamantă, nu înlătură obligația acesteia de plată, câtă vreme s-a dovedit prin înscrisurile depuse la dosar că serviciile au fost prestate.
Din totalul acestor servicii prestate de reclamantă, pe seama pârâtei, în perioada din litigiu, pârâta nu datorează plata serviciilor și pieselor înlocuite în perioada de garanție, în sumă de 60.828,72 lei,
Drept urmare, instanța de apel urmează să deducă din totalul sumei datorate suma de 60.828,72 lei, ce reprezintă valoarea lucrărilor efectuate în perioada de garanție, pârâta având obligația achitării către reclamantă a diferenței de 88.290, 65 lei, cu titlu de servicii prestate și neachitate.
De asemenea, instanța de apel constatând natura comercială a raporturilor dintre părți va reține incidența în speță a prevederilor art.43 Cod comercial, pârâta apelanta datorând dobânda legală aferentă sumei datorate și neachitate, către reclamantă.
În consecință, instanța de apel va dispune admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate, în sensul reducerii sumei la care a fost obligată pârâta la plată în favoarea reclamantei, de la 149.119,37 lei, la suma de 88.290,65 lei cu dobânzi legale aferente, de la data scadenței și până la plata efectivă, conform dispozitivului prezentei decizii.
În conformitate cu prevederile art.274 Cod procedură civilă, instanța de apel va dispune obligarea intimatei reclamante la plata sumei de 3.683,80 lei cheltuieli de judecată parțiale în apel, în favoarea apelantei pârâte ( reprezentând din taxa de timbru, onorariu avocat și onorariu expert).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat apelul declarat de apelanta -" "SRL, nr.216, comuna Pietroasa, jud. B și sediul ales în O,-, jud. împotriva sentinței nr.644/COM din 3 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta -" ROMANIA"SRL cu sediul ales în B,-, sector 6 în contradictoriu cu pârâta -" "SRL, nr.216, jud. B și în consecință, obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 88.290,65 lei reprezentând prestări servicii și manoperă neachitată cu dobânda legală aferentă calculată de la scadență până la plata efectivă.
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 60.828,72 lei, contravaloare prestări servicii și dobânda aferentă.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Obligă intimata -" ROMANIA"SRL B la plata sumei de 3.683,80 lei, cheltuieli de judecată parțiale în apel, în favoarea apelantei.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 26 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER.
Red.dec. - jud.-
În concept, 27.01.2010
- jud. fond
Tehnoredact.- -
4 ex./27.01.2010
2 com.__________
1. -" "SRL cu sediul ales în O,-, jud. B
2.-" ROMANIA"SRL cu sediul procesual ales la și Asociații - B,-, sector 6
Președinte:Tătar IoanaJudecători:Tătar Ioana, Bocșe Elena, Sabău Mirela
