Spete pretentii comerciale. Decizia 1128/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.1128
Ședința Publică de la 05.10.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 2: Izabela Dolache
JUDECĂTOR 3: Alina Pănescu
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulate de recurentul reclamant și de recurenta pârâtă - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.6060 din 16.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurentul reclamant, reprezentat de avocat dna., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Recurentul reclamant a arătat că nu are alte cereri de formulat și înscrisuri de solicitat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri de solicitat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant, prin apărător, a solicitat admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, urmând ca instanța să aprecieze asupra cuantumului cheltuielilor de judecată constând în suma reprezentând onorariu de avocat potrivit art.274 alin.3 din proc.civ.
URTEA
Asupra recursurilor de față.
Prin sentința comercială nr.1658/29.01.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul, în contradictoriu cu pârâții - SRL și, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1
Prin sentința comercială nr.6060/16.04.2009 s-a admis în parte cererea formulată de petenta - SRL privind completarea sentinței comerciale nr.1658/29.01.2009 și s-a dispus completarea acestei hotărâri în sensul reducerii onorariului avocatului - SRL de la 14.112, 21 lei la 1000 lei și obligării reclamantului la plata către - SRL a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei. Totodată, tribunalul a respins cererea petentei - SRL privind completarea dispozitivului hotărârii cu mențiunea de a se lua act de renunțarea la judecată a reclamantului față de această societate.
În considerentele sentinței comerciale nr.6060/16.04.2009 instanța a reținut că este neîntemeiată cererea petentei - SRL de a se completa dispozitivul hotărârii cu mențiunea de a se lua act de renunțarea la judecată a reclamantului față de această societate întrucât din practicaua hotărârii de declinare rezultă că instanța a solicitat reclamantului precizări în legătură cu cererea depusă de acesta la dosar la data de 11.12.2008, intitulată "răspuns la întâmpinare și precizarea cadrului procesual" iar, față de precizările orale ale apărătorului reclamantului în sensul că acesta înțelege să-și modifice acțiunea sub aspectul cadrului procesual pasiv și al temeiului de drept, dând eficiență principiului disponibilității, instanța a calificat cererea ca fiind o cerere modificatoare și a luat act de modificarea acțiunii în sensul celor arătate de reclamant.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de - SRL instanța a constatat că a omis a se pronunța asupra acestei cereri și a apreciat că, în raport de disp. art.2812pr.civ. cererea petentei de completare a dispozitivului sentinței comerciale nr.1658/29.01.2009 este întemeiată. Astfel, s-a reținut că prin cererea inițială societatea petentă a fost chemată în judecată în calitate de pârâtă, și, chiar dacă ulterior reclamantul și-a modificat acțiunea sub aspectul cadrului procesual pasiv, prin comunicarea cererii inițiale către societate aceasta a fost angajată într-un raport procesual din culpa reclamantului, fiind pusă în situația de a face cheltuieli de judecată constând în onorariul avocatului.
Onorariul avocatului societății petente a fost însă considerat de către tribunal ca fiind nepotrivit de mare în raport cu munca îndeplinită de avocat. Astfel, s-a reținut că avocatul a fost angajat să reprezinte societatea și să-i acorde asistență juridică la data de 10.12.2008, societatea beneficiind de serviciile sale doar la două termene, prin avocat în substituire. La unul din termene cauza s-a amânat pentru ca pârâții să ia cunoștință de răspunsul reclamantului la întâmpinare, iar la termenul următor s-a luat act de modificarea acțiunii de către reclamant, acesta înțelegând să se judece în contradictoriu doar cu pârâtul, nu și cu - SRL. În consecință, luând în considerare volumul de muncă redus îndeplinit de avocat în cauză în ceea ce o privește pe societatea petentă, tribunalul a micșorat onorariul avocatului de la 14.112,21 lei la 1000 lei, în temeiul art.274 alin.3 pr.civ.
Împotriva sentinței comerciale nr.6060/16.04.2009 a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, având în vedere onorariile minimale ce pot fi acordate cu titlu de cheltuieli de judecată față de munca îndeplinită de avocat în cauză. Recurentul consideră că pentru munca depusă onorariul acordat este mult prea mare și invocă în drept disp. art.304 alin.1 pct.6 pr.civ.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și pârâta - SRL solicitând admiterea acestuia și obligarea reclamantului la plata tuturor cheltuielilor efectuate cu prilejul acestui litigiu. În motivare arată că instanța s-a pronunțat asupra excepției necompetenței materiale a Tribunalului București, în favoarea Judecătoriei Sector 1 B, ca o consecință a stabilirii cadrului procesual și a temeiului juridic ce guvernează raportul juridic dedus judecății, tocmai ca urmare a renunțării reclamantului la judecată față de această societate. În cuprinsul sentinței atacate se face această mențiune, dar ea nu mai este reluată în dispozitiv așa cum s-a solicitat prin cererea de completare.
Recurenta susține că nu mai este parte în acest litigiu, consecința fiind scoaterea din dispozitivul sentinței, unde apare în calitate de pârâtă. Întrucât această cerere de completare dispozitiv a fost respinsă, societatea recurentă a fost citată la Judecătoria Sectorului 1 B în dosarul civil nr-, cu termen de judecată la data de 24.04.2009, complet civil, în calitate de pârâtă, prezența în continuare într-un litigiu în care reclamantul și-a stabilit cadrul procesual atrăgând pentru societate noi cheltuieli, prin angajarea de apărător pentru reprezentare în fața instanței. Aceste cheltuieli nu vor mai putea fi cerute, întrucât s-a renunțat la judecată față de recurentă.
Recurenta mai arată că, sub aspectul cenzurării onorariului de avocat, este procedural ca instanța să procedeze astfel, dar în litigiile patrimoniale onorariul se raportează la suma pretinsă de reclamant, iar onorariul în cauză reprezintă mai puțin de 5% din pretențiile ce formează obiectul cauzei. Această sumă a fost avută în vedere la încheierea contractului de asistență juridică, nepreconizându-se că reclamantul va renunța la judecată.
Mai menționeaza recurenta că reclamantul a renunțat să se judece cu persoana juridică - SRL întrucât a fost invocată excepția inadmisibilității acțiunii față de această societate, nefiind îndeplinită procedura prealabilă dispusă de art.720 pr.civ. Prin urmare, o motivare care s-ar referi la volumul de muncă nu este pertinentă, câtă vreme pârâta s-a pregătit pentru a se apăra în această cauză, necunoscând că se va renunța la judecată împotriva ei și a efectuat o cheltuială proporțională cu pretențiile reclamantului.
Examinând recursurile prin prisma motivelor invocate de către recurenți, Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială la data de 06.06.2008 sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâții - SRL și solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța aceștia să fie obligați la plata sumei de 139.587,50 RON reprezentând dividendele ce i se cuvin în calitate de fost asociat al societății pârâte până în decembrie 2007 sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflației și dobânda
La termenul din 11.12.2009 reclamantul a depus la dosar cerere precizatoare, solicitând obligarea pârâtului la plata sumelor din cererea inițială, întrucât suma a fost încasată de pârât, (aspect ce rezultă din întâmpinarea depusă de acest pârât, în care se susține că dividendele au fost plătite de societate și încasate în totalitate de către acesta) arătând că își întemeiază acțiunea pe îmbogățirea fără justă cauză și pe disp. art.1092, 1091 și 1088 Cod civil. Din practicaua sentinței comerciale nr.1658/29.01.2009 rezultă că tribunalul a respins excepția tardivității modificării acțiunii, având în vedere că cererea precizatoare a fost depusă la prima zi de înfățișare, conform art.134 pr.civ. fără ca pârâții să se opună la această modificare.
Față de această precizare, instanța inițial investită a apreciat că litigiul este de natură civilă, aspect ce rezultă din obiectul cauzei - pretenții, întemeiate pe îmbogățirea fără justă cauză și, în consecință față de prevederile art.1 alin.1 pr.civ. coroborate cu prev. art.2 pct.1 lit.b pr.civ. conform cărora sunt de competența tribunalului procesele și cererile în materia civilă al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, Tribunalul Bucureștia admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în temeiul art.158 pr.civ. în favoarea Judecătoriei Sector 1 B în a cărei raza teritorială se află domiciliul pârâtului.
În ceea ce privește recursul formulat de recurentul, Curtea apreciază că acesta este fondat și în consecință îl va admite pentru următoarele considerente:
Prin cererea de completare a hotărârii de declinare s-a solicitat obligarea reclamantului la plata către societatea pârâtă a cheltuielilor de judecată efectuate de aceasta în cadrul procesului. Tribunalul a constatat că a omis a se pronunța acestei cereri, apreciind ca întemeiată cererea societății pârâte.
Potrivit art.274 alin.1 pr.civ. partea care cade în pretenții urmează a fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată.
Cheltuielile de judecată reprezintă ansamblul sumelor de bani pe care trebuie să le suporte părțile în legătură cu activitatea lor procesuală. Potrivit legii aceste cheltuieli vor fi suportate în final de către partea din vina căreia s-a promovat acțiunea adică tocmai de partea care a pierdut procesul, principiul enunțat expres în dispozițiile legale mai sus menționate.
Cheltuielile de judecată nu pot fi limitate numai la finalitatea de a constitui o sancțiune procedurală, ci au și rolul de a despăgubi partea care a câștigat procesul și care nu este vinovată de declanșarea activității judiciare. Aceste cheltuieli au un conținut complex, cuprinzând taxele judiciare de timbru, plata experților, despăgubirea martorilor, onorariile avocațiale " alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut".
Faptul că acțiunea nu a fost soluționată în fond nu poate să justifice respingerea cererii de stabilire a cheltuielilor de judecată, deoarece acordarea lor se bazează pe culpa procesuală a părții din vina căreia s-a purtat procesul, astfel încât aceasta trebuie să răspundă în toate cazurile în care partea adversă a efectuat anumite cheltuieli indiferent de modul în care a fost soluționat litigiul. Dar, obligarea la plata acestor cheltuieli a părții care cade în pretenții se întemeiază pe ideea deculpă, partea reclamantă neputând să le pretindă ori de câte ori nerealizarea dreptului pretins nu este imputabilă părții potrivnice.
În cauza de față reclamantul-recurent și-a precizat acțiunea introductivă în raport de susținerile din întâmpinare ale intimatului, această modificare a cadrului procesual determinând instanța să procedeze la reanalizarea propriei sale competențe. În raport de noile împrejurări instanța s-a declarat necompetentă, trimițând cauza spre competentă soluționare unei alte instanțe.
Prin hotărârea de declinare instanța declarată necompetentă nu mai poate hotărî asupra acestor cheltuieli care se întemeiază așa cum s-a precizat anterior pe culpa părții care a pierdut procesul. Cuantumul cheltuielilor de judecată urmează să fie stabilit definitiv cu prilejul dezbaterilor în fond. Mai mult, în cazul omisiunii instanței de a se pronunța pe aceste cheltuieli partea care se consideră îndreptățită poate să-și valorifice dreptul și pe calea unei acțiuni separate.
Față de cele expuse mai sus, Curtea apreciază că Tribunalul București nu avea căderea a se pronunța asupra cheltuielilor de judecată în condițiile admiterii excepției necompetenței materiale.
Aceleași considerente se impun a fi avute în vedere și la analizarea recursului promovat de societatea pârâtă, cu atât mai mult cu cât acesta vizează, pe de o parte solicitarea de completare a dispozitivului cu mențiunea renunțării reclamantului la judecată față de această pârâtă, iar pe de altă parte modul în care instanța a cenzurat cuantumul de onorariu de avocat.
Curtea apreciază că în mod corect instanța a respins solicitarea privind completarea dispozitivului cu mențiunea de a se lua act de renunțarea reclamantului față de societate întrucât instanța a dat eficiență principiului disponibilității și a luat act de modificarea acțiunii atât sub aspectul cadrului procesual pasiv, cât și al temeiului de drept, în considerarea dispozițiilor art.134 pr.civ.
Față de cele expuse mai sus, în considerarea disp. art.312 alin.2 în referire la art.304 pct.9 pr.civ. va admite recursul formulat de recurentul și va modifica în parte sentința atacată în sensul că va respinge cererea de completare a sentinței comerciale nr.1658/29.01.2009 cu privire la acordarea de cheltuieli de judecată.
În temeiul disp. art.312 alin.1 recursul formulat de recurenta - SRL va fi respins ca nefondat.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
ECIDE:
Admite recursul formulat de împotriva sentinței comerciale nr.6060 din 16.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.
Modifică, în parte, sentința atacată în sensul că respinge cererea de completare a sentinței 1658/29.01.2009 cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată.
Respinge recursul formulat de - SRL împotriva aceleiași sentințe comerciale nr.6060 din 16.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.
Menține celelalte dispoziții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.Jud. - 5.11.2009
Tehnored. E - 5.11.2009
2 ex.
Fond: Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Președinte -
Președinte:Cristina ScheauaJudecători:Cristina Scheaua, Izabela Dolache, Alina Pănescu