Spete pretentii comerciale. Decizia 120/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIE Nr. 120

Ședința publică de la 23 Aprilie 2008

PREȘEDINTE: Radu Mateucă Mateucă

JUDECĂTOR 2: Mariana Moț

Grefier: - Gabriela

Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta SC SA C împotriva sentinței nr.4311 din 20 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă DADR D, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta pârâtă SC SA C reprezentată de avocat G și intimata reclamantă DADR D prin consilier juridic.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că intimata reclamantă a depus prin serviciul arhivă al instanței întâmpinare, care s-a comunicat în ședință apărătorului apelantei pârâte. Nu solicită termen pentru a lua cunoștință de întâmpinare.

Întrucât părțile nu au mai formulat alte cereri și nu au mai fost alte probe de administrat, s-a constatat cauza în stare de soluționare și s-a acordat cuvântul asupra apelului de față:

Avocat G, având cuvântul pentru apelanta pârâtă, a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat și obligarea intimatei reclamante la plata cheltuielilor de judecată. A susținut că potrivit dispozițiilor art.3 din Legea nr.150/2003, producătorii agricoli pot beneficia de fonduri publice în cazul în care angajează credite în vederea desfășurării activității, iar modul de utilizare a creditului este supus verificării. Cu prilejul verificărilor efectuate de reclamantă, s-a constatat că s-a respectat modul de utilizare, iar sumele au fost restituite, singura neregulă care s-a constatat fiind cea referitoare la TVA-ul aferent, aspect cenzurat deja de către instanța de fond. Ulterior, fără a avea nici o atribuție în acest sens, inspectorii Curții de Conturi au efectuat un nou control, prilej cu care au reținut că pârâta a încasat necuvenit alocații bugetare de aproximativ 2 miliarde lei și a impus reclamantei să formuleze cerere de chemare în judecată pentru recuperarea acestor sume, cu penalitățile și dobânzile aferente. Prin raportul de expertiză efectuat la fond, expertul a concluzionat însă că nu au existat sume acordate nejustificat pârâtei și că sumele primite au fost folosite în scopul în care au fost obținute. În ceea ce privește penalitățile solicitate, a precizat că nu s-a indicat actul normativ în baza căruia se datorează, nici modul de calcul, sumele la care se aplică sau data de la care curg.

Consilier juridic, având cuvântul pentru intimata reclamantă, a lăsat la aprecierea instanței cu privire la apelul formulat de pârâtă, susținând că nu a coincis constatarea efectuată de reclamantă cu părerea Curții de Conturi, dar au introdus acțiunea la presiunile acesteia din urmă, fără a contesta procesul-verbal de constatare al Curții de Conturi.

Curtea, în baza art. 295 Cod procedură civilă, invocă din oficiu ca motiv de apel d e ordine publică competența de soluționare în fond a cauzei.

Părțile prezente lasă la aprecierea instanței soluția cu privire la acest motiv de apel.

CURTEA

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința nr.4311/20.12.2007 pronunțată de Tribunalul Dolj -Secția Comercială în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta DADR D împotriva pârâtei SC SA D și a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 263,452 lei reprezentând contravaloare credit agricol acordat nejustificat și penalități de întârziere.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 21.02.2007, reclamanta DADR Cac hemat în judecată pe pârâta SC D, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 298.164 lei reprezentând credit agricol acordat conform Legii nr. 150/2003, format din 233.649 lei debit și 64.515 lei penalități.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin procesul verbal de constatare nr. 8856/ 06.10.2005 Camera de Conturi a constatat că DADR a acordat sume necuvenite, reprezentând credit agricol, pârâtei și a dispus recuperarea acestora.

La data de 23.04.2007 pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

Pârâta a arătat că principala sa activitate este reprezentată de producția agricolă iar conform dispozițiilor art.3 din Legea nr.150/2003 producătorii agricoli pot beneficia de fonduri publice în cazul angajării de credite în vederea desfășurării activității.

A precizat pârâta că în anul 2003 contractat două astfel de credite agricole, respectiv:contractul de credit nr.458/29 09 2003 încheiat cu BCR D în valoare de 60.000.000.000 ROL pentru înființarea și întreținerea culturii de și contractul de credit nr.47/27 05 2004 încheiat cu BANK în valoare de 45.000.000.000 lei pentru înființare, întreținere și recoltare cultură de soia, credite ce au fost utilizate conform destinației și rambursate.

La data de 16.09.2004 pârâta a înregistrat la DADR D sub nr.5965/16.09.2004 situația justificativă pentru obținerea fondurilor publice aferente creditelor,iar reclamanta a primit cu OP nr.2421/ 07.10 suma de 13.250.000.000 lei, cu titlu de alocație bugetară aferentă celor două credite agricole.

Pârâta a mai precizat că reclamanta a efectuat controlul privind modul de utilizare a celor două credite întocmind două note de control, iar ulterior, Curtea de Conturi a încheiat o notă de constatare în data de 06.10.2005 reținându-se că a încasat necuvenit suma de 2.336.493.379 ROL la care a calculat dobânzi și penalități.

Curtea de Conturi, a apreciat pârâta, nu are nicio competență în a efectua astfel de verificări.

A mai motivat pârâta că, în ce privește suma de 159.300.000 lei ROL reținută ca nejustificată, diferența de preț, pe Kg de îngrășăminte reprezintă -cheltuieli de transport, descărcat, depozitat.

De asemenea a apreciat pârâta că sumele reprezentând TVA din cadrul diverselor cheltuieli nu reprezintă cheltuială nejustificată, astfel cum a reținut Curtea de Conturi.

La cererea pârâtei, s-a efectuat în cauză o expertiză contabilă de către expert.

La data de 29.05.2007 reclamanta a depus o precizare la acțiune prin care a arătat că a virat pârâtei cu OP nr.2421/ 7 10.2004 suma de 13,250 miliarde lei cu titlu de alocație bugetară aferentă a două credite contractate de reclamantă de la BCR D și BANK.

În data de 26.09.2005 DADR Dae fectuat un control privind modul de utilizare a creditului contractat cu BCR și s-au constatat diferențe în sensul că pârâta a plătit din credit și TVA-ul aferent aprovizionărilor, care se totalizează la 3.470.785.633 lei, sumă care, fiind dedusă conform art.145 al.3 din Codul Fiscal, societatea pârâtă nu trebuia să solicite fonduri publice în procent de 10%, astfel suma reprezentând un total de 347.078.563 lei ROL, trebuia restituită DADR

Nota de control din 26.09.2005 întocmită de DADR a fost însușită de pârâtă.

De asemenea, prin Nota de Control din 27.09 2005 privind utilizarea creditului de 45 miliarde lei pentru finanțarea culturii de soia s-au constatat deficiențe asemănătoare în sensul că s- achitat și TVA-ul aferent în sumă de 128.890.472 lei, astfel că pârâta trebuia să solicite fonduri publice în procent de 15%, ceea ce reprezintă 19.333.572 lei sumă ce trebuia restituită la DADR D.

Prin Nota de Control din 6 oct.2005 Camera de Conturi D s-a constatat că o parte din credite nu au fost utilizate conform destinației, stabilindu-se o sumă totală de 2.336.493.379 lei dobânzi și penalități de întârziere de 642.068.222 lei.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat următoarele:

Pârâta a beneficiat în temeiul Legii nr.150/2003 de fonduri publice pentru rambursarea a două credite agricole contractate pentru înființarea și întreținerea culturii de și respectiv pentru înființarea, întreținerea și recoltarea culturii de soia.

Pârâtei i-a fost virată cu OP nr.2421/ 07.10 2004 suma de 13.250.000.000 lei ROL cu titlu de alocație bugetară aferente celor două credite agricole menționate.

Reclamanta a solicitat rambursarea sumei de 298.164 lei reprezentând c/valoarea credit agricol acordat în mod nejustificat și penalitățile aferente.

În raport de actele depuse la dosar, instanța a apreciat ca fiind întemeiată în parte cererea reclamantei, numai cu privire la suma de 263.452 lei.

Astfel pârâta a solicitat și obținut alocații bugetare pentru îngrășăminte,ce au fost achiziționate cu factura nr.-/ 01.2003 însă pentru care a mărit prețul cu suma de 2046,67 lei ROL / Kg.

Pârâta a recunoscut prin întâmpinare această împrejurare considerând însă, în mod neîntemeiat că în aceasta ar trebui incluse cheltuielile de transport,descărcat și depozitat.

Potrivit art.1 din Legea nr.150/2003 creditul agricol pentru producție este un instrument economico - financiar de producție agricolă prin intermediul căruia se susțin activitățile curente de producție agricolă art.2 lit. precizând că printre activitățile subvenționate se află înființarea, întreținerea și recoltarea culturilor agricole.

Ca atare instanța a apreciat că în mod nejustificat au fost incluse în suma solicitată contravaloarea transportului, descărcărcării și depozitării îngrășămintelor chimice.

S-a mai apreciat că în raport de dispozițiile art.1 și art.2 din Legea nr.150/2003 pârâta în mod nejustificat a solicitat și primit o parte din redevența pe care aceasta o datora ADS pentru terenul concesionat și pe care s-a înființat cultura de soia.

De asemenea, din nota de control întocmită de DADR și nota de constatare a Curții de Conturi a rezultat și faptul că pârâtei i-au fost acordate fără documente justificative contravaloarea cheltuielilor privind repararea instalațiilor de irigat.

Pe de altă parte, pârâtei i-au mai fost acordate alocații bugetare pentru îngrășăminte și pesticide rămase în stoc la 31.12.2003, precum și pentru motorină, deși tariful pentru lucrările agricole efectuate de prestatorul de servicii includea și contravaloarea consum de motorină.

În raport de cele menționate instanța a înlăturat concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză de ec., potrivit cu care pârâta nu a primit nicio sumă de bani în mod nejustificat.

Pe de altă parte potrivit art.6 alin.1 din Legea nr.150/2003 astfel cum a fost modificat prin Legea 605/ 22.11 2003 beneficiarii care rambursează credite și plătesc dobânzile la termenele scadente prevăzute în contractele de împrumut beneficiază de fonduri publice în funcție de volumul creditului.

Ca atare, nu se impune obligarea pârâtei la rambursarea TVA-ului aferent înființării culturilor de și de soia, dat fiind că legea are în vedere volumul creditului, în acesta fiind inclus și TVA-ul.

Pentru aceste motive a fost admisă în parte cererea și a fost obligată pârâta să restituie suma de 263.452 lei reprezentând contravaloare credit și penalități.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel SC SA C, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În esență, apelanta susține că la data de 10.04.2004 cu OP nr. 2421/7.10.2004, reclamanta a virat suma de 13.205.000.000 lei în contul SC SA C cu titlul de alocație bugetară aferentă contractelor de credit nr. 458/29.09.2003 încheiat cu BCR D și nr. 47/27.05.2004 încheiat cu Bank, aceste credite având destinația de finanțare a înființării, întreținerii și recoltării diverselor culturi agricole.

Această alocație bugetară i-a fost acordată apelantei în baza Legii 150/2003, legea creditului agricol, iar destinația creditului agricol a fost verificată de specialiștii DADR

Susține apelanta că în mod greșit instanța de fond și-a însușit procesul verbal încheiat de Curtea de Conturi - Camera de Conturi a județului D prin care s-a reținut că fondurile publice acordate nu au fost cheltuite în conformitate cu legea.

Curtea, punând în discuția părților ca motiv de apel d e ordine publică competența de soluționare în fond a cauzei reține următoarele:

Obiectul litigiului îl constituie modul de utilizare a fondurilor publice acordate în baza Legii 150/2003 privind creditul agricol și HG 816/2003, pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 150/2003.

Litigiul a fost soluționat în fond de Tribunalul Dolj - Secția Comercială cu încălcarea dispozițiilor legale ce atrag competența de soluționare a cauzelor ce au ca obiect fondurile publice astfel încât, constată că în cauză competentă să soluționeze litigiul în fond este Secția de contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Dolj.

Prin urmare, în baza art. 2958 și următoarele Cod procedură civilă, urmează să admită apelul, să anuleze sentința și să trimită cauza pentru competentă soluționare Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Dolj.

Față de acest motiv, analiza motivelor de fond invocate de apelantă este inutilă, însă, la soluționarea cauzei în fond vor fi avute în vedere toate apărările formulate de părți inclusiv în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de pârâta SC SA C cu sediul ales la " & Asociații" cu sediul în B, nr.141,.3,.14, sector 6 împotriva sentinței nr.4311 din 20 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă DADR D cu sediul în C,-, jud.

Anulează sentința și trimite cauza pentru competentă soluționare Tribunalului Dolj -Secția Contencios Administrativ.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 23 aprilie 2008.

Președinte,

Mateucă

Judecător,

Grefier,

Gabriela

23 Aprilie 2008

Jud.red.MM

Tehnored.NB/5 ex/23 mai 2008

Președinte:Radu Mateucă
Judecători:Radu Mateucă, Mariana Moț

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 120/2008. Curtea de Apel Craiova