Spete pretentii comerciale. Decizia 121/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 121/COM

Ședința publică de la 29 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere

JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu

Grefier - -

S-au luat în examinare apelurile comerciale formulate de apelanta reclamantă - 2002 SA, cu sediul în, Hotel, județ C și apelanta pârâtă - SA, cu sediul în,-, județ C, împotriva Sentinței civile nr.1585/COM/04.03.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială în dosar nr-, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta pârâtă - SA consilier juridic în baza delegației nr. 3090/02.09.2009 depusă la dosar, lipsind apelanta reclamantă.

Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu dispozițiile art.87 și urm.Cod pr.civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care se învederează părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual.

Totodată, învederează instanței următoarele:

- apelul formulat de apelanta reclamantă este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1740 lei, conform ordinului de plată nr.467/ 08.09.2009 depus la dosar și timbru judiciar în sumă de 2,5 lei, iar apelul formulat de apelanta pârâtă este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1740 lei, conform ordinului de plată nr.435/02.09.2009 depus la dosar și timbru judiciar în sumă de 2 lei;

Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă - SA, precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă - SA, precizează că depune la dosar concluzii scrise, solicitând admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

CURTEA:

Asupra apelurilor comerciale de față, constată următoarele:

Prin acțiunea adresată Tribunalului Constanța - Secția comercială și înregistrată sub nr.1864/118/13.01.2006 (nr. în format vechi 172/COM/2006), reclamanta - 2002 SA, a chemat în judecată pe pârâta - SA, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 115.192,410 RON din care:

- 99.568,02 RON reprezentând contravaloarea ratei a III-a conform contractului de prestări servicii nr.2747/22.07.2005;

- 15.624,39 RON reprezentând penalități calculate până la data de 20.12.2005, conform art.10 din contractul nr.2747/22.07.2005, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Motivând acțiunea, reclamanta învederează în esență că, pârâta - SA, în baza contractului nr.2747/22.07.2005, a beneficiat în perioada 23.07.-30.09.2005 de servicii turistice de cazare în Hotelul aparținând reclamantei.

Se arată că, pârâta a plătit primele două rate din valoarea totală a contractului, în sumă totală de 496.092 RON.

Pentru ultima, reclamanta a emis factura nr.-/30.09.2005 în valoare de 145.783,84 RON, dar pârâta a achitat mai puțin, rămânând un rest de plată în sumă de 99.568,02 RON.

Pentru neplata la termen a facturii, pârâta datorează penalități de întârziere calculate conform art.10 din contract, penalități care, la data de 20.12.2005, însumează 15.624,39 RON.

Prin întâmpinare, pârâta - SA și-a exprimat poziția procesuală în sensul respingerii cererii, ca nefondată.

Susține pârâta că, la data semnării contractului, hotelul era contractat de reclamantă, atât la turismul intern, cât și la turismul extern, tarifele la care a fost contractat hotelul fiind cele aprobate de consiliul de administrație al - 2002 SA. Or, tarifele de cazare la care a fost contractat hotelul erau mult mai mici față de tarifele aprobate de consiliul de administrație al reclamantei, acest lucru nefiind cunoscut de pârâtă la data semnării contractului.

În baza tarifelor de cazare comunicate în mod eronat de către reclamantă, s-a stabilit valoarea de 4.960.920.000 lei vechi, inclusiv TVA, a contractului, pentru un grad de ocupare de 40%.

A mai susținut pârâta că, în temeiul art.5 alin.4 din contractul părților, a preluat obligațiile asumate de reclamantă prin contractele de prestări servicii turistice încheiate anterior datei de 23.07.2005, tarifele prevăzute în aceste contracte fiind cu mult mai mici decât cele care au stat la baza calculului valorii obiectului contractului nr.2747/22.07.2005.

Mai mult, fără aoî ncunoștința pe pârâtă, reclamanta a comunicat fiecărui partener contractual în parte, cu adresa nr.2705/20.07.2005, precum și la recepția hotelului, diminuarea tarifelor de cazare cu cca. 20%.

Procedând la calcularea valorii corecte a contractului, la tarifele diminuate, pârâta a constatat că valoarea este de 408.546 RON, inclusiv TVA și nu 496.092 RON.

În cauză au fost administrate proba cu interogatoriu, proba cu înscrisuri și proba cu expertiză contabilă.

Prin Sentința civilă nr. 1585/COM/04.03.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială, s-a admis, în parte, cererea formulată de reclamanta - 2002 SA, în contradictoriu cu pârâta - SA, obligând pe pârâtă la plata către reclamantă a următoarelor sume:

- 28.162 lei, reprezentând prețul serviciilor turistice;

- 28.162 lei, reprezentând penalități de întârziere;

- 2.373,68 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, reclamanta - 2002 SA, în calitate de prestator, a încheiat cu pârâta - SA, beneficiar, contractul nr.2747/ 22.07.2005 al cărui obiect l-a constituit asigurarea de către prestator și utilizarea de către beneficiar a serviciilor turistice de cazare la Hotel, pe durata cuprinsă între 23.07.2005 - 30.09.2005.

Pârâta s-a obligat să preia obligațiile asumate de reclamantă prin contractele de prestări servicii încheiate anterior datei de 23.07.2005.

S-a stipulat în art.6 o valoare a contractului de 496.092 RON, inclusiv TVA, calculată în baza tarifelor de decontare aprobate de consiliul de administrație al - 2002 SA, a numărului de locuri contractate, a perioadei contractului și a gradului de ocupare de 40%, ce urma a fi achitată în trei tranșe.

Reclamanta a emis factura nr.-/30.09.2005 pentru suma de 145.783,84 RON, reprezentând ultima ce trebuia achitată conform art.9 din contract. Pârâta a refuzat plata unei părți din această sumă, susținând că tarifele avute în vedere la stabilirea valorii contractului au fost mult mai mici decât cele prevăzute în contractele pe care le-a preluat și care au fost încheiate de reclamantă anterior datei de 23.07.2005, reclamanta comunicând tuturor beneficiarilor serviciilor prestate că tarifele se reduc cu 20% pentru perioada 20.07.2005 - 19.08.2005 (adresa nr.270/20.07.2005).

Expertiza contabilă efectuată de expert - expertiză însușită de instanță, întrucât răspunsurile la obiectivele formulate de părți sunt în concordanță cu clauzele contractului - a stabilit că valoarea contractului stabilită în funcție de tarifele aprobate de consiliul de administrație al reclamantei este de 496.092,44 RON pentru perioada cuprinsă între 23.07.2005 și 30.09.2005 cu un grad de ocupare de 40% din numărul locurilor contractate.

În expertiză se consemnează faptul că, reclamanta, prin adresele nr.2776/ 25.07.2005, respectiv nr.2706/20.07.2005 emise către - SA, respectiv consiliul de administrație, a solicitat diminuarea cu 20% a tarifelor practicate în relațiile contractuale născute anterior datei de 20.07.2005, făcând cunoscută partenerilor contractuali această reducere.

În aceste condiții s-a stabilit că valoarea contractului încheiat de părțile din prezenta cauză este de 424.685,56 RON și nu de 496.092,44 RON.

Pârâta - SA, potrivit celor reținute în expertiză a plătit reclamantei din suma total datorată de 424.686 RON, suma de 396.523,98 RON, astfel că suma rămasă neachitată este de 28.162 RON.

S-a solicitat de către pârâtă a se lua în calcul și suma de 12.022 RON reprezentând contravaloarea reparațiilor pe care le-a efectuat la piscina aparținând reclamantei, sumă pentru care prestatorul serviciilor de reparații a emis factura nr.-/10.11.2005. Expertul a compensat această sumă cu cea pe care pârâta o datorează reclamantei.

S-a constatat, însă, că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1144 și următoarele Cod civil. Astfel, creanța nu este determinată cu exactitate în valoarea sa și nu are caracter cert.

Reclamanta nu a acceptat plata sumei de 12.022,02 RON, comunicând pârâtei cu adresa nr.4158/28.11.2005 (fila 337) motivul refuzului la plată și anume, inexistența comenzii, a situației de lucrări a proceselor verbale de recepție semnate de reclamantă.

În același sens, reclamanta a emis și adresa nr.4079/14.12.2005.

În atare situație, reține instanța de fond, suma de 12.022 RON nu va fi dedusă din suma de 28.162 RON la plata căreia este ținută pârâta, conform art.969, raportat la art.1073 Cod civil.

În ce privește penalitățile de întârziere s-a constatat că părțile au încheiat contractul nr.2747/22.07.2005 ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 469/09.07.2002, act normativ care reglementează în art.4 alin.3 limitarea penalităților pentru întârzierea în decontare la nivelul sumei asupra cărora sunt calculate, cu excepția cazului în care prin contract s-a stipulat contrariul.

Clauza penală inserată în art.10 din contractul părților nu prevede expres posibilitatea ca totalul penalităților să depășească suma asupra căreia sunt calculate acestea, astfel că instanța de fond a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 28.162 RON penalități de întârziere.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, atât reclamanta - 2020 SA, cât și pârâta - SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu următoarea motivație, în esență:

1.Apelanta- SA:

În mod eronat instanța de fond a apreciat că, în cauză, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.1144 și urm.Cod civil, acestea fiind pe deplin aplicabile sub aspectul compensării, avându-se în vedere disp.art.4 pct.3 Cap.IV din Contractul prestări servicii intervenit între părți, conform cu care, prestatorul - 2002 SA avea obligația "să rezolve cu operativitate eventualele sesizări ale beneficiarului (- SA) privind calitatea serviciilor",dispoziții ce se coroborează cele cuprinse în art.2 Cap.II din contract, potrivit cărora "serviciile de masă și serviciile suplimentare (piscină, telefon, închirieri, diverse, spălătorie) și orice alte servicii solicitate de beneficiar pe bază de comandă, în afară de cele prevăzute la art.1, vor fi asigurate de prestator contra cost separat de valoarea serviciilor turistice prevăzute în prezentul contract".

Recunoaște apelanta că, turiștii cazați la Hotel au solicitat beneficiarului utilizarea piscinii, iar obligația reparațiilor aparținea în exclusivitate intimatei reclamante, însă învederează că, - SA a preluat hotelul la 22.07.2005, iar lucrările de reparații trebuiau efectuate înainte de începerea sezonului.

După efectuarea lucrărilor și darea în folosință a piscinei, arată apelanta că, intimata reclamantă a refuzat în mod nejustificat să achite contravaloarea acestor lucrări, și, mai mult, pe parcursul judecății cauzei susținerile sale apar ca nefondate cu privire la darea acordului pentru efectuarea lucrărilor, atât timp cât, era obligată a pune la dispoziția beneficiarului, în condiții de funcționare, piscina hotelului.

Apreciază apelanta că, creanța în sumă de 12.022 RON este certă, lichidă și exigibilă, și astfel pe cale de consecință solicită admiterea apelului, schimbându-se în parte hotărârea apelată, în sensul reținerii că suma datorată de - SA față de - 2002 SA este de 16.140,02 RON și nicidecum cea greșit reținută de instanța de fond de 28.162 RON.

Fără a explicita, apelanta arată că, penalitatea de întârziere solicită a fi calculată în conformitate cu disp. Legii nr.469/2002, care prevăd în mod imperativ imposibilitatea depășirii din punct de vedere al cuantumului, a valorii datoriei.

2.Apelanta - 2002 SA

Învederează apelanta că, în mod greșit instanța de fond nu a avut în vedere la stabilirea obligațiilor contractuale că, tarifele au fost cele aprobate de către consiliul de administrație, cunoscute și acceptate de către - SA încă de la negocierea prealabilă care a avut loc încă înainte de încheierea contractului.

Astfel, aprobarea pentru diminuarea tarifelor de cazare cu 20% a fost dată de consiliul de administrație la 22.07.2005, deci cu o zi înainte de intrarea în vigoare a contractului, fiind practicată numai pentru perioada 20.07.2005 - 19.08.2005.

Arată apelanta că, nu s-a avut în vedere de către instanță, nerespectarea de către - SA a prevederilor art.5 al.4 din contractul de prestări servicii, conform cărora "de a prelua obligațiile prevăzute în contractele de prestări servicii încheiate cu - 2002 SA și partenerii contractuali",practicându-se tarife mult mai mici față de cele prevăzute în contractele preluate, situație de fapt ce rezultă din ambele expertize efectuate în cauză.

Solicită apelanta a se avea în vedere că, cele două expertize efectuate în cauză au concluzii diferite sub aspectul cuantumului debitului datorat, și a penalităților de întârziere, astfel că reanalizând probatoriile administrate se solicită a se dispune admiterea apelului, cu consecința schimbării în tot a hotărârii apelate și reținerii ca sumă reală ce trebuie suportată de către - SA, suma de 115.192,410 RON, din care 99.568,02 RON contravaloare III și 15.624,39 RON penalități de întârziere calculate cf.art.10 contract prestări servicii.

Prin întâmpinare apelanta - SAsolicită respingerea apelului formulat de - 2002 SA, cu motivația în esență că, suma datorată către apelanta intimată este de 16.140,02 RON contravaloare penalități întârziere, conform Legii nr.469/2002, la stabilirea acestei sume fiind luate în calcul ordinele de plată emise de - SA, urmare facturilor emise de intimata apelantă.

Din înscrisurile aflate la dosar rezultă că valoarea contractului este de 424.686 RON, din care - SA a achitat cu ordine de plată suma de 396.523,98 RON, iar prin compensare cu contravaloarea lucrărilor de reparații efectuate la piscina hotelului, pentru care s-a achitat suma de 12.022 RON, ar mai rămâne un rest de plată de achitat în sumă totală de 16.140,02 RON.

Prin întâmpinare apelanta - 2002 SA,solicită respingerea apelului formulat de - SA, cu motivația în esență că, din actele și lucrările dosarului nu rezultă existența vreunei comenzi sau vreunui document din care să rezulte că și-ar fi dat acordul cu privire la lucrările de reparații efectuate la piscina hotelului, astfel după cum s-a prevăzut în art.2 din contractul de prestări servicii.

Se apreciază că, - SA nu avea dreptul a face acele reparații și astfel, în mod legal și temeinic instanța de fond a constatat că, nu sunt întrunite în speță condițiile prev.de art.1144 și urm.Cod civil.

Prin concluzii scrise, ambele apelante au reiterat punctele lor de vedere exprimate prin apel și ulterior prin întâmpinări.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma susținerilor părților, și a probatoriului administrat, Curtea apreciază în sensul respingerii ambelor apeluri, pentru următoarele considerente, în esență:

Părțile au perfectat contractul de prestări servicii turistice nr.2747/22.07.2005, al cărui obiect conform Cap.II art.1 îl constituia "Asigurarea de către prestator și utilizarea de beneficiar a serviciilor turistice de cazare la Hotel, conform Anexei ce face parte integrală din contract",durata contractului fiind cf.Cap.III art.3 cuprinsă între 23.07.2005 - 30.09.2005.

asupra obligației părților - SA în calitate de beneficiar al contractului, s-a obligat astfel cum rezultă din Cap.IV art.5 pct.4 "Să preia obligațiile asumate de - 2002 SA prin contractele de prestări servicii turistice încheiate anterior datei de 23.07.2005",pentru ca, discutând despre consemnarea făcută la Cap. intitulat "Valoarea prestațiilor, tarife, modalități și condiții de plată"părțile să fi stipulat în conținutul art.6 că"Valoarea contractului, calculată în baza tarifelor de decontare aprobate de consiliul de administrație al - 2002 SA (conform Anexei nr.2) a numărului de locuri contractate, a perioadei contractului și a gradului de ocupare de 40%, este de 496.092,00 RON inclusiv TVA".

În art.9 al Cap.V din contract, părțile au stipulat că,"Plata contravalorii serviciilor se va face lunar, pe baza facturii emise de prestator, prin ordin de plată, până la:

-05.08.2005 pentru luna iulie, după care încep să se calculeze penalități;

-05.09.2005 pentru luna august, după care încep să se calculeze penalități;

-05.10.2005, pentru luna septembrie, după care încep să se calculeze penalități".

În aceste condiții, apelanta reclamantă - 2002 SA a emis factura nr.-/30.09.2005 pentru suma de 145.783,84 RON, reprezentând ultima ce trebuia achitată cf.art.9 din contract, factură refuzată la plată de apelanta pârâtă - SA, cu motivația în esență că, tarifele avute în vedere la stabilirea valorii contractului, au fost mult mai mici decât cele prevăzute în contractele pe care le-a preluat și care au fost încheiate anterior datei de 23.07.2005 de către apelanta reclamantă.

Curtea reține că, prin lucrări de specialitate - expertize contabile - s-a stabilit că, valoarea contractului încheiat între părți urmare a diminuării cu 20% a tarifelor practicate în relațiile contractuale, este de 424.685,56 RON și nicidecum 496.092,44 RON, astfel cum susține apelanta reclamantă - 2002 SA.

În atare condiții, în mod legal și temeinic instanța de fond a reținut că, apelanta pârâtă - SA a plătit reclamantei din suma totală datorată de 424.686 RON, suma de 396.523,98 RON, astfel dispunându-se obligarea acesteia, pentru restul rămas neachitat în cuantum total de 28.162 RON.

Așa fiind, pentru toate considerentele sus-expuse,Curteaapreciază că, apelul promovat de - 2002 SA pe aspectele de fond privind cuantumul debitului datorat de intimata apelantă, pârâtă - SA, este nefondat și pe cale de consecință urmează a fi respins deoarece, în speță sunt aplicabile disp. art.969 Cod civil, conform cărora "Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante",coroborate cu disp.art.970 cod civil conform cărora "Convențiile trebuie executate cu bună credință. Ele obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările",raportate la disp.art.1073 Cod civil, conform cu care "Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare".

În ceea ce privește apelul promovat de - SA, prin care se face trimitere la compensarea sumei de 12.022 RON cuprinsă în factura fiscală nr.-/10.11.2005 din restul de plată de 28.162,02 RON, Curtea reține că, această sumă reprezintă contravaloare reparații piscină pentru Hotel, conform celor precizate în conținutul facturii.

Cu toate acestea, apreciază instanța de control că, în mod legal și temeinic instanța de fond a reținut a nu fi întrunite, în speță, condițiile prev.de art.1144 și urm.Cod civil deoarece, creanța nu este determinată cu exactitate în valoarea sa și nu are caracter cert, pentru că factura nu a fost însoțită de documente justificative (situație de lucrări, comandă, proces verbal de recepție) confirmate de - 2002 SA.

Urmează a se reține că, reparația piscinei nu a făcut obiectul niciunui contract intervenit între - SA și vreo firmă prestatoare a unui astfel de serviciu, și mai mult, intimata apelantă, pârâtă nu avea autoritatea de a dispune efectuarea unei lucrări fără comandă sau accept din partea - 2002 SA, tocmai pentru respectarea clauzelor contractuale astfel cum au fost stipulate în conținutul Contractului de prestări servicii nr.2747/22.07.2005.

Cum nu sunt motive pentru a se dispune reformarea hotărârii apelate, din perspectiva susținerilor făcute prin motivele de apel d e către apelanta intimată, pârâtă, Curtea apreciază în sensul respingerii ca nefondat a apelului promovat de - SA.

În referire la susținerile privind penalitățile de întârziere, Curtea reține că, în mod legal și temeinic instanța de fond având în vedere data perfectării contractului 22.07.2005 - ulterioară intrării în vigoare a Legii nr.469 din 09.07.2002 - a stabilit cuantumul penalităților pentru întârziere în decontare la nivelul sumei asupra cărora au fost calculate, uzitând de reglementarea cuprinsă în art.4 al.3 din Legea nr.469/2002, în contract nefiind stipulat contrariul, în conținutul art.10.

Așa fiind, și văzând și dispozițiile art.296 Cod pr.civilă, Curtea respinge ambele apeluri, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile comerciale formulate de apelanta reclamantă - 2002 SA, cu sediul în, Hotel, județ C și apelanta pârâtă - SA, cu sediul în,-, județ C, împotriva Sentinței civile nr.1585/COM/04.03.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială în dosar nr-.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 29 Octombrie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Jud.fond

Jud.red.--

Dact.S - 4 ex.

Președinte:Georgiana Pulbere
Judecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 121/2009. Curtea de Apel Constanta