Spete pretentii comerciale. Decizia 122/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr intern 2174/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 122
Ședința publică de la 23 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mirela Polițeanu
JUDECĂTOR 2: Georgeta Guranda
Grefier ---
*************
Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect apelul formulat de reclamanta - EUROPEAN SA B împotriva Sentinței comerciale nr.9207/12.06.2009 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SRL
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta prin consilier juridic, care depune împuternicire la dosar și intimata prin avocat, cu împuternicire avocațială colectivă aflată la fila 38 din dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că nu s-a făcut dovada completării timbrării în apel, după care:
Reprezentantul apelantei depune la dosar timbre judiciare mobile în cuantum de 1,50 lei în completarea timbrajului cererii.
Apărătorul intimatei procedează, cu acordul instanței, la verificarea împuternicirii dată de societatea apelantă reprezentantului.
Având cuvântul pe cereri, reprezentantul apelantei solicită admiterea probei cu acte pentru a face dovada faptului că în sentința dată instanța nu a avut în vedere răspunsul administrației financiare care, după pronunțare și la insistența lor, le-a fost comunicat și care pare să fi fost comunicat în termen, dar instanța de fond nu a ținut cont. Pe acest aspect au făcut sesizare penală.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea cererii ca nepertinentă, neutilă cauzei și arată faptul că urmare a controlului făcut de ANAF s-a constatat că facturile emise sunt încasate și s-au constatat neconcordanțe între deconturile de TVA și balanțele de verificare în lunile decembrie 2004 și august 2005, dar sumele au fost corectate în decontul lunii martie2005, respectiv septembrie 2005.
Apelanta, prin consilier, depune înscrisuri pe care le comunică părții potrivnice.
Apărătorul intimatei constată că notificările sunt aceleași cu cele depuse la fond și nu se opune la primirea acestora de către instanță.
Curtea încuviințează proba cu înscrisuri astfel cum a fost formulată și acordă cuvântul pe alte cereri.
Consilierul apelantei arată că poliția suspectează că actele sunt false și solicită termen pentru depunerea de înscrisuri de la Direcția Fraude cu privire la comiterea fraudei.
Intimata, prin avocat, arată că a depus înscrisuri în anexa întâmpinării și solicită încuviințarea acestora în probatoriu, dar se opune cu privire la cererea apelantei de acordare a unui nou termen. Solicită respingerea acestei cereri și consideră că nu se poate face extinderii urmăririi penale, eventual putea solicita suspendarea judecării dar dovada nu este utilă și pertinentă cauzei.
Curtea, deliberând, încuviințează proba cu acte pentru ambele părți și, față de cererea de acordarea a unui nou termen, o respinge pe considerentul principiului celerității de judecată în comercial și față de obiectul cererii.
Părțile, având cuvântul pe alte eventuale cereri, susțin că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în apel.
Apelanta reclamantă, prin consilier juridic, solicită admiterea cererii de apel și consideră că răspunsul pe care instanța de fond nu l-a mai așteptat ar fi influiențat soluția. Mai arată că societatea a vrut să recupereze TVA-ul plătit, dar s-a constatat că pârâta nu este plătitoare de TVA. Precizează că își întemeiată apelul pe dispozițiile art.282 și următoarele Cod procedură civilă.
Intimata pârâtă, prin avocat, solicită respingerea apelului ca nefondat și arată că nu este temei legal pentru plata penalităților. Reiterează discuția cu privire la calitatea de reprezentant al d-lui și solicită cheltuieli de judecată, sens în care depune chitanță la dosar.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei comerciale de față;
Prin sentința comercială nr.9207/12.06.2009 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului Bucureștia fost respinsă cererea formulată de reclamanta - EUROPEAN SA în contradictoriu cu pârâta - SRL. Reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei 3000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel - EUROPEAN SA criticând-o sub următoarele aspecte:
Sentința a fost dată cu interpretarea greșită a actelor deduse judecății, iar instanța de judecată nu și-a manifestat rolul activ în aflarea adevărului, încălcând prevederile articolului 129 Cod procedură civilă.
Prin lipsa de imparțialitate a judecătorului cauzei care, prin încheierea de la 20.03.2009 a constatat lipsa calității de avocat a apărătorului apelantei reclamante, a adus o vătămare vădită a intereselor acesteia prin
intimidarea apărătorului.
Instanța nu a ținut cont de înscrisul depus la dosar, respectiv raportul de inspecție fiscală nr.-/30.10.2007 prin care s-a constatat faptul că societatea - SRL a încasat ilegal TVA, nerespectând prevederile codului fiscal.
Instanța de judecată a constatat o eroare în raportul de inspecție fiscală deși acest fapt nu a fost solicitat prin cererea de chemare în judecată.
Notificarea pe care invocă intimata pârâtă nu a fost înregistrată în evidența Sector 6, dovadă în acest sens fiind răspunsul dat de conducerea echipei de control prin adresa nr.-/13.09.2007.
Se solicită casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare primei instanțe.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Criticile aduse sentinței sunt neîntemeiate.
Între părți a fost încheiat un contract de închiriere nr.132/28.06.2006 pentru un spațiu în suprafață de 396 mp pe o perioadă de un an cu o chirie lunară de 15 euro/mp plus TVA.
Potrivit dispozițiilor codului fiscal chiriile sunt scutite de la plata TVA. Cu toate acestea persoana juridică poate opta pentru aplicarea TVA la facturile de chirie emise însă trebuie să notifice administrația financiară despre această opțiune.
Contractul încheiat între părți conține prevederea cuantumului chiriei plus TVA iar societatea intimată a optat pentru plata TVA aferent imobilelor închiriate astfel cum rezultă din înscrisurile depuse, respectiv notificarea 287/1.10.2004 depusă la dosarul cauzei.
Această notificare a fost înregistrată la. sub nr.456 din 10 ianuarie 2005.
Faptul că în raportul de inspecție fiscală efectuat la sediul apelantei - pe care aceasta îl indică în cererea sa și îl reiterează în motivele de apel - nu s-a ținut cont că societatea intimată este plătitoare de TVA iar societatea apelantă nu a depus la organul de control fiscal notificarea proprietarului privind opțiunea de aplicare a regimului de taxare din punct de vedere a TVA a operațiunii de închiriere bunuri imobile, nu este imputabilă societății intimate care este proprietara spațiului închiriat.
Așa fiind în mod corect tribunalul a respins acțiunea.
Curtea nu poate să rețină critica privind lipsa de imparțialitate a instanței de judecată și încălcarea articolului 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului prin aceea că nu s-a recunoscut calitatea de avocat a apărătorului reclamantei apelante.
Aceasta deoarece calitate de avocat au numai persoanele care îndeplinesc cerințele Legii 51/1995, iar în cauză avocatul G este înscris în Baroul București 2004 -.
Aceeași împrejurare s-a constatat și la termenul din 2 februarie 2010 când Curtea a constatat faptul că dl. nu are calitate de avocat în conformitate cu dispozițiile legii.
La termenul următor aceeași persoană a reprezentat societatea apelantă, în conformitate cu împuternicirea emisă de aceasta în care se menționează că dl. este angajat în funcția de consilier juridic al societății.
Așa fiind, nici tribunalul și nici Curtea nu au încălcat dispozițiile articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului când au constatat că persoana ce reprezenta societatea nu are calitate de avocat în conformitate cu dispozițiile legii.
Pe de altă parte, aceeași persoană nu poate să fie în același timp atât avocat cât și consilier juridic.
Față de toate aceste considerente, Curtea apreciază criticile aduse sentinței ca neîntemeiate și, pe cale de consecință, potrivit dispozițiilor articolului 296 Cod procedură civilă apelul urmează a fi respins ca nefondat:
Văzând și dispozițiile articolului 274 Cod procedură civilă, apelanta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă - EUROPEAN SA, cu sediul ales în B, sector 5, nr.1,.A,.15, împotriva Sentinței comerciale nr.9207/12.06.2009 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SRL, cu sediul în B, sector 6,-
Obligă apelanta la 3000 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, --- |
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex./22.03.2010
Com.2 ex./30.03.2010
Tribunalul București -Secția a VI-a Comercială
Judecător fond: -
Președinte:Mirela PolițeanuJudecători:Mirela Polițeanu, Georgeta Guranda
