Spete pretentii comerciale. Decizia 134/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date 2928
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 134/
Ședința publică din 28 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, după casare, apelul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 1471/18.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată - SRL, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamanta intimată, avocat, lipsă fiind pârâta apelantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul reclamantei intimate depune la dosar în copie, contractul de tranzacție încheiat între părți și autentificat sub nr. 666/23.07.2009 la BNP din T, prin care arată că părțile au înțeles să prezentul litigiul, în chiar cuprinsul acestei tranzacții, pârâta arătând că renunță la judecarea apelului de față.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul cu privire la cererea de renunțare.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită să se ia act de renunțarea pârâtei la judecarea apelului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1471/18.12.2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins excepția prescripției dreptului la acțiune; a admis cererea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâta - și a obligat pârâta față de reclamantă la 82.743,23 lei, prejudiciu produs prin avansuri ridicate și nereturnate la 8.858,19 lei, prejudiciu produs prin efectuarea unor cheltuieli nejustificate la 9.484,64 lei dobândă legală aferentă sumele de mai sus, calculate până la 01.05.2007, ce se va aplica în continuare până la achitarea integrală a debitului.
De asemenea, a obligat pârâta față de reclamantă la 12.400,05 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin cererea înregistrată la această instanță sub nr.3376/30/24.04.2007, reclamanta - SRL a chemat în judecată pârâta -, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 82.743,23 RON cu titlu de prejudiciu produs prin avansurile ridicate de la societate și nereturnate, la 8.858,19 RON cu titlu de prejudiciu produs prin efectuarea unor cheltuieli de către pârâtă în interes personal, utilizând fondurile societății reclamante și la 9.484,64 RON dobândă legală aferentă debitului, calculată până la data de 01.05.2007, solicitând a fi obligată și la plata în continuare a dobânzii, până la achitarea efectivă a debitului.
În motivarea acțiunii s-a arătat că în cursul anului 2003 fost înființată - SRL în care pârâta - a avut calitate de asociat și administrator alături de; că, la data de 17.03.2006 pârâta a cesionat părțile sociale către, modificându-se actul constitutiv al societății prin pârâta a renunțând la calitatea de asociat și administrator. In perioada 2004 - 2005, aceasta a ridicat sumele solicitate prin petitul cererii fără a le returna societății reclamante.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta a invocat în principal, excepția prescripției dreptului la acțiune, arătând că, sumele care au fost ridicate la data de 23.04.2004 sunt prescrise prin împlinirea termenului de 3 ani prevăzut de art.3 al.1 din Decr.167/1958; totodată, apreciază că litigiul nu este de natură comercială ci este specific dreptului muncii, caz în care nu pot fi solicitate penalități și dobânzi. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că, toate deciziile pe care le-a luat în perioada 15.07.2003 - 17.03.2006 au fost, cu consultarea prealabilă a celuilalt asociat, iar sumele pe care le-a ridicat le-a folosit în interesul societății ( de ex. telefoanele mobile personale, cheltuieli curente etc.), solicitând instanței să pună în vedere reclamantei să precizeze ce înțelege prin "interes social".
Față de aceste aspecte, tribunalul a reținut că pârâta a deținut calitatea de asociat și administrator la societatea reclamantă, de la înființarea acesteia în anul 2003 până la data de 17.03.2006 când a cesionat părțile sociale și a renunțat la funcția de administrator. Din documentele și înregistrările contabile, astfel cum se arată în raportul de expertiză contabilă (fila 158 dosar fond) rezultă că, aceasta a ridicat cu titlul de avansuri spre decontare mai multe sume, din care a justificat o mică parte a acestora, expertul făcând o defalcare a lor, raportat la termenul de prescripție de 3 ani, calculat anterior introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv a avut în vedere perioada cuprinsă în intervalul 23.04.2004 - 23.04.2007. Suma rezultată și care reprezintă prejudiciul adus societății reclamante, este mai mare decât cea solicitată prin cererea ce formează obiectul prezentei cauze, respectiv de 109.590,13 RON, reclamanta neînțelegând să - și majoreze pretențiile față de constatările expertizei.
S-a mai reținut că litigiul nu este unul de muncă, așa cum susține pârâta, faptele sale încadrându-se în neînregistrarea în contabilitatea societății a sumelor ridicate, prin încălcarea dispozițiilor Legii 22/1969 și 2230/1969, ale Legii 82/1991 și ale art.80 din Legii 31/1990 rep. astfel că nu poate fi admisă prescripția dreptului la acțiune, sumele solicitate și calculate de expertiză vizând, așa cum s-a mai arătat, perioada 23.04.2004 - 23.04.2007 (data introducerii cererii), respectiv în interiorul termenului de prescripție de 3 ani.
Prima instanță a reținut culpa acesteia în nedecontarea sumelor ridicate și efectuarea de cheltuieli în interes personal, din fondurile societății, incidente fiind dispozițiile art. 72,79, 80 din Legea 31/1990 rep. cât și ale art.1508 Cod civil, obligând pârâta la sumele ridicate și nereturnate, la plata cheltuielilor efectuate în interes personal din fondurile societății și la dobânzi legale aferente debitului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-, solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate, iar pe fond respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 182/A pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-, s-a admis apelul pârâte, s-a anulat sentința apelată și s-a trimis cauza spre competentă soluționare Tribunalului Timiș.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta - SRL, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr-, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond Curții de Apel Timișoara.
Prin decizia nr. 1143/03.04.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr-, s-a admis recursul reclamantei, s-a casat decizia recurată și s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului pe fond la Curtea de Apel Timișoara, unde cauza a fost din nou înregistrată sub nr-.
La termenul de judecată din 28.09.2009, reprezentantul reclamantei intimate a depus la dosar contractul de tranzacție încheiat între părți și autentificat sub nr. 666/23.07.2009 la BNP din T, în cuprinsul căruia, la alineatul 3, se regăsește declarația de renunțare a pârâtei la apelul formulat împotriva sentinței nr. 1471/18.12.2007.
Față de acest aspect, în temeiul art. 246 Cod procedură civilă, Curtea va lua act de renunțarea la judecata apelului declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 1471/18.12.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de renunțarea la judecata apelului declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 1471/18.12.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red. /13.10.2009
Tehnored /2 ex./13.10.2009
Instanță fond: Tribunalul Timiș; Judecător:
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu
