Spete pretentii comerciale. Decizia 135/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2208/2007)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZI A COMERCIALĂ Nr. 135
Ședința publică de la 12 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Diana Manole
JUDECĂTOR 2: Roxana Popa
GREFIER - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta " "- împotriva sentinței comerciale nr. 9046 din 06.07.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata " CO"-
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 05.03.2008, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 12.03.2008, când a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra apelului comercial d e față, reține următoarele:
Prin sentința comercială nr. 9046/06.07.2007 Tribunalul București Secția a VI-a Comercială a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâta - CO SRL.
În considerentele sentinței judecătoarea fondului a reținut că prin cererea sa reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 122.025 lei reprezentând prejudiciul cauzat acesteia în urma furtului bunurilor mobile aflate în incinta punctului de lucru din B, bd. - nr. 47, sector 1, obiectiv aflat sub paza pârâtei. Se reține că între părți s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. 126/28.12.2005 având ca obiect executarea serviciilor de pază în beneficiul reclamantei la punctul de lucru anterior menționat. În noaptea de 22/23 februarie 2006 autori necunoscuți au pătruns în imobilul reclamantei de unde au sustras o serie de bunuri. Judecătoarea fondului a reținut dispoziția contractuală din art. 3.4 care prevede că pârâta ca preveni și va răspunde de sustragerea de valori și bunuri materiale din incinta delimitată conform planului de pază. S-a constatat că reclamanta nu a manifestat diligență, la momentul producerii furtului neexistând un plan de pază care să concretizeze obligațiile agenților de pază, iar din probele administrate nu a rezultat că au fost inventariate bunurile ce fac obiectul serviciilor de pază. Aceste aspecte sunt de natură a exclude aplicarea dispozițiile contractuale enunțate, culpa nefiind numai a agenților de pază, ci și a reclamantei, contractul prevăzând răspunderea pârâtei doar în situația în care vina aparține în exclusivitate agenților de pază.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că judecătorul fondului a făcut o greșită apreciere a probelor administrate, se arată, sub acest aspect că s-a reținut greșit culpa sa, dispozițiile contractuale prevăzând expres că pârâta avea obligația de a elabora planul de pază împreună cu un delegat al reclamantei, precizându-se, de asemenea, că tot pârâta va supune planul de pază spre avizare organelor MI. Se susține că a participat la elaborarea unui plan de pază, plan care a fost înmânat reprezentanților pârâtei, aspect ce rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză.
Apelanta mai arată că în mod greșit a reținut inexistența unui inventar al bunurilor aflate în incinta obiectivului de pază, o asemenea obligație nefiind prevăzută în contract. Se susține că reprezentanții pârâtei cunoșteau valoarea bunurilor aflate în clădire.
Apelanta mai apreciază că judecătorul a reținut greșit în ce privește culpa comună, o asemenea culpă trebuind a fi raportată la o anumită situație de fapt. Încălcarea unor prevederi contractuale nu poate conduce la concluzia existenței culpei comune a părților.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu următoarele considerații: se susține că în urma încheierii contractului a solicitat în repetate rânduri apelantei să procedeze la întocmirea planului de pază, obligație pe care aceasta și-a asumat- de asemenea, a solicitat efectuarea unui inventar al bunurilor aflate în obiectivul de pază, dar apelanta nu s-a conformat, ci doar după producerea furtului a enumerat o serie de bunuri pretins existente în incintă. Din această perspectivă, se arată că expertizele efectuate la fond nu au relevanță în dovedirea prejudiciului, experții luând în considerare facturi prezentate de apelantă, și susțineri ale acesteia cu privire la existența unor programe de calculator, pentru care nu a prezentat licență de achiziționare.
În final, apreciază că sentința pronunțată de judecătorul fondului este legală și temeinică, acesta reținând corect situația de fapt.
Printr-un răspuns la întâmpinare, apelanta arată că nu îi revenea obligația de întocmire a planului de pază, conform contractului această obligație era a intimatei; în ceea ce privește inventarul bunurilor, se susține în continuare că nu exista o obligație contractuală în acest sens, dar agenții de pază aveau cunoștință despre bunuri și valoarea acestora.
A fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate și de apărările invocate, se apreciază că apelul nu este fondat.
În mod corect a apreciat judecătorul fondului cu privire la culpa comună a celor două părți. Nu poate fi reținută susținerea apelantei cu privire la aprecierea culpei prin raportare la un fapt concret, decurgând din operațiunea de pază. Culpa trebuie apreciată și în raport de dispozițiile legale și contractuale menite să conducă la realizarea serviciului de pază. Astfel, se reține că potrivit art. 4 din Legea nr. 333/2003 planul de pază trebuie întocmit de unitate ale cărei bunuri se păzesc. Din această perspectivă trebuie interpretată și clauza contractuală ce menționează că planul de pază va fi întocmit de intimată, cu delegatul expert desemnat de apelantă, cu atât mai mult cu cât, potrivit legii, doar conducătorul unității are atribuția exclusivă a stabilirii locurilor de acces pentru personalul de pază (art. 4 alin. 3 din Legea nr. 333/2003).
Din această perspectivă, culpa apelantei constă în lipsa diligențelor pentru întocmirea planului de pază, nedesemnarea expertului său care să stabilească bunurile și configurația obiectivului de pază, aspecte imperativ necesare pentru asigurarea eficientă a pazei. Se cuvine subliniat că planul de pază trebuie avizat obligatoriu de organele, potrivit dispozițiilor legii. Lipsa de diligență a apelantei s-a manifestat inclusiv prin permisiunea de asigurare a pazei obiectivului, deși cunoștea că nu s-a întocmit planul de pază, nedeținând nicio dovadă în acest sens. Nu poate fi reținută ca doveditoare declarația agentului de pază referitoare la efectuarea instructajului obiectivului de pază. Întocmirea planului de pază putea fi dovedită doar cu înscrisul ca atare, înregistrat la organele, dovadă care nu a fost făcută.
Nu poate fi apreciată ca având efect de înlăturare a culpei apelantei susținerile acesteia cu privire la insistența întocmirii planului de pază. În primul rând nu au fost dovedite aceste susțineri, iar în al doilea rând dacă avea cunoștință despre lipsa planului de pază avea posibilitatea de a refuza accesul agenților de pază în unitatea ce face obiectul contractului. Prin permisiunea acordată în acest sens, se conturează culpa apelantei, prin aceea de a permite executarea contractului deși cunoștea că nu sunt îndeplinite condițiile contractuale și legale.
Corect a reținut judecătorul fondului și cu privire la inexistența unui inventar la bunurilor aflate în incinta obiectivului. Chiar dacă o asemenea obligație nu a fost consemnată în contract, ea rezultă indubitabil din dispozițiile legale.
Având în vedere cele reținute și constatând că sentința judecătorului fondului este legală și temeinică, în baza art. 296.pr.civ. apelul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta - SRL, cu sediul în B, bd. - Noi nr. 58,. A,. 1, parter, sector 1 în contradictoriu cu intimata - CO SRL, cu sediul în B,-,. 1, sector 1 împotriva sentinței comerciale nr. 9046/06.07.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.03.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red. RP/4 ex.
10.04.2008.
Președinte:Diana ManoleJudecători:Diana Manole, Roxana Popa
