Spete pretentii comerciale. Decizia 151/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECTIA COMERCIALA SI DE contencios ADMINISTRATIV

Dosar nr-

DECIZIA Nr. 151

Ședința publică din data de 8 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu

JUDECĂTOR 2: Teodor Nițu

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamanta DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B,-, județul B împotriva sentinței nr. 249 din 27 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtulSC MEDICAL SRL, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în comuna de,-, județul

Apelul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 175,50 lei conform nr. 591 din 16 iunie 2008 și timbru judiciar de 3 lei.

La apelul nominal, făcut în ședință publică a răspuns intimata pârâtă SC medical SRL reprezentat de avocat din Baroul București conform împuternicirii avocațiale depuse la dosarul cauzei, lipsă fiind apelanta Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că apelul se află la primul termen de judecată, este motivat și timbrat, iar apelantul prin intermediul cererii de apel solicită și judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod proc.civ. după care,

Curtea, luând act că în cauză nu se administrează alte cererii constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea apelului.

Apărătoarea intimatei, avocat, depune note și concluzii scrise pe care arată că le va susține pe scurt, astfel că solicită admiterea în parte apelului în sensul obligării societății pe care o reprezintă la plata de penalități de întârziere în valoare de 1.812,284 lei.

Referitor la daunele interese pretinse de apelantă susține că, solicitarea este nejustificată având în vedere că apelanta nu dovada prejudiciului cauzat de intimată prin nelivrarea produsului respectiv, în consecință a caracterului cert al prejudiciului.

CURTEA

Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Galați, sub nr-, reclamanta DIRECTIA SANITARĂ SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR a solicitat in contradictoriu cu parata SC MEDICAL SRL, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună rezoluțiuna contractului de furnizare produse nr. 4 din 15.03.2006, obligarea pârâtei la plata sumei de 326 lei penalități de întârziere din valoarea obligației neexecutate, precum și la daune interese în suma de 5427 lei reprezentând prețul mărfii nelivrate.

În motivarea acțiunii reclamanta arată că in urma licitației pentru produse medicale s-a încheiat între părți contractul nr. 4/2006, de furnizare de produse medicale, iar la data de 29.05.2006 s-a înaintat pârâtei nota de comandă 6724 în valoare totală de 5426,4 lei cu TVA, pârâta având obligația contractuală de a îndeplini comanda în termen de 10 zile de la primire.

A mai arătat reclamanta că la data de 29.08.2006 pârâta a comunicat prin fax că este în imposibilitate de a livra produsul comandat, precizând o dată ulterioară la care ar putea livra acel produs, situație pentru care s-ar justifica pentru acordarea penalităților de întârziere si desființarea contractului.

La termenul de judecată din data de data 1.03.2007, reclamanta a invocat excepția lipsei competentei Judecătoriei Galați, în soluționarea cauzei, deoarece pârâta are sediul în localitatea de,-, jud. P, solicitând declinarea competentei în favoarea Judecătoriei Câmpina.

Prin sentința nr. 1838/1.03.2007, Judecătoria Galația admis excepția necompetentei teritoriale si a declinat competenta de soluționare în favoarea Judecătoriei Câmpina.

Pe rolul Judecătoriei Câmpina, cauza a fost înregistrată sub nr-.

La data de 04.06.2007, reclamanta și-a completat acțiunea, solicitând obligarea paratei la plata penalităților de întârziere în sumă de 1826,98 lei, reprezentând 0,1 % din valoarea obligației neexecutate, până la momentul achitării acestora conform art. 14 pct. 2 din contract.

Pârâta a formulat întâmpinare, invocând excepția prematuritatii cererii de chemare in judecată și excepția netimbrarii acțiunii, arătând că în ceea ce privește prima excepție reclamanta nu a îndeplinit procedura concilierii directe în condițiile art. 720 indice 1 cod proc.civ., iar cu privire la cea de-a doua că nu sunt incidente disp. art. 17 din Legea 146/1997 referitoare la scutirea reclamantei de plata taxei de timbru, nefăcându-se dovada că sumele pretinse constituie venituri publice.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta a învederat că prin notificarea înregistrată cu nr. 10039 din 04.08.2006 s-a încercat posibilitatea rezolvării pe cale amiabila a conflictului, astfel că nu se justifică admiterea excepției prematurității, iar în privința excepției netimbrării, reclamanta arată că a invocat dispozițiile Hotărârii nr. 130/2006 privind organizarea si funcționarea Autorităților Naționale Sanitare si pentru siguranța alimentelor, art. 6 alin. 2 si art. 26 alin. 3 din Ordinul 760/C/1999, privind aprobarea Normelor Metodologice pentru Aplicarea Legii 146/1997.

In sensul celor susținute,reclamanta a depus la dosar procesul verbal încheiat la 20.08.2007, privind realizarea procedurii concilierii, confirmările de primire ale actului si notificarea 8155/15.06.2007, Hotărârea nr. 130/2006 si notificarea din 14.08.2006 adresată paratei.

La termenul de judecată din data de 11.09.2007, instanța a invocat din oficiu excepția necompetentei materiale, apreciind că în raport de dispozițiile art. 2 alin. 1 pct. 1 lit. Cod. proc. civ. și fată de obiectul neevaluabil in bani, respectiv capătul principal al acțiunii, în materie comercială, competența materială revine tribunalului, drept pentru care prin sentința 2295/11.09.2007 a declinat competența materială in favoarea Tribunalului Prahova - Secția Comercială si de Contencios Administrativ.

Pe rolul Tribunalului Prahova cauza a fost înregistrată sub nr-, punându-i-se in vedere reclamantei să achite taxa judiciară de timbru si timbru judiciar.

Prin încheierea de ședință din data de 06.02.2008 instanța a respins excepția prematuritatii cererii de chemare in judecată invocată de parata SC MEDICAL SRL pentru considerentele reținute la acea dată.

Tribunalul Prahova prin sentința 249 din 27.02.2008 a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă și a obligat pârâta să-i plătească reclamantei suma de 382,584 lei penalități de întârziere, respingând în rest acțiunea.

Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că la data de 15.03.2006, intre reclamantă, in calitate de achizitor si parata, in calitate de furnizor s-a încheiat contractul de furnizare de produse nr. 4/15.03.2006, prețul acestora fiind convenit la suma de 34.026,86 lei, din care TVA 5432,86 lei, pe o perioada de un an calendaristic, furnizarea produselor făcându-se pe baza de comandă din partea achizitorului, contractul urmând a intra in vigoare la data semnării acestuia de către părți, după constituirea garanției de buna execuție ce reprezintă 5 % din valoarea contractului.

Potrivit contractului la data de 5.07.2006 pârâta a constituit garanția de bună execuție în beneficiul reclamantei în sumă de 1429,70 lei, conform OP 2905 din 05.07.2006.

Sub acest aspect Tribunalul a cenzurat susținerea pârâtei, în sensul că, contractul își produse efectele de la data constituirii garanției, întrucât,in lipsa stabilirii unui termen limită până la care parata ar fi trebuit că plătească garanția, ar fi însemnat, ca înțelegerea lor să înceapă să-și producă efectele in mod dependent de voința paratei.

Așadar, Tribunalul reține că, din interpretarea art. 3 pct. 3 din contract, rezultă că acesta își produce efectele la momentul semnării, respectiv la 15.03.2006.

De asemenea Tribunalul mai reține că în baza contractului, la data de 29.05.2006, reclamanta a emis către parata o nota de comandă, solicitând livrarea mai multor produse - tipsuri cu filtru, a căror valoarea conform înscrisului existent la fila 6 si fila 5 verso dosar Judecătoria Galați, se ridica la suma de 4560 lei, la care se adăuga TVA-ul separat potrivit art. 2 pct. 3 din contract, comandă ce nu a fost executată înregistrând o întârziere de 334 de zile pana la data introducerii acțiunii si aducerii la cunoștința a paratei a cererii de chemare in judecată.

Fată de aceasta împrejurare, tribunalul a reținut că pârâta se află ăn culpa în ceea ce privește executarea contractului de furnizare de produse, neavând relevantă că la data de 29.08.2006 a comunicat reclamantei imposibilitatea livrării produsului comandat, si a angajamentul de a livra produsele la o altă dată.

In acest context, deși este dovedită culpa pârâtei în executarea contractului, totuși Tribunalul a apreciat că nu se poate face aplicarea disp. art. 1020 -1021 cod civil, întrucât nu se poate dispune rezilierea unui contract care de altfel si-a încetat efectele prin ajungerea la termen, dat fiind perioada de valabilitate a celui de fată, respectiv 15.03.2006 -15.03.2007.

Cu toate acestea, instanța a apreciat că pârâta datorează reclamantei penalități de întârziere in cuantum de 0,1% din valoarea obligației neexecutate pe zi de întârziere ( art. 14 pct. 2 din contract ), respectiv pentru cele 334 de zile datorează suma de 1826,98 lei.

În privința penalităților de întârziere instanța a avut în vedere susținerea pârâtei, în sensul că atât timp cât a constituit garanția de buna execuție conform biletului la ordin nr. 2905 din 05.07.2006, în favoarea reclamantei pentru suma de 1429,70 lei, aceasta poate fi dedusa din valoarea reala a penalităților.

Astfel, potrivit OUG 34/2006, reținând faptul că reclamanta ar avea posibilitatea de a executa garanția de buna execuție constituita in favoarea sa de către parata, din cuantumul penalităților datorate de parata va scădea valoarea biletului la ordin si in consecință va obliga parata să mai plătească reclamantei suma de 382,584 lei.

In final, instanța a respins cererea reclamantei, privind obligarea pârâtei la plata de daune interese în suma de 5427 lei, reprezentând prețul mărfii nelivrate, întrucât susținerile sale referitoare la eventualul prejudiciu suferit ca urmare a nelivrării produselor comandate si imposibilității efectuării unor probe de laborator, nu se bucură de suport probator.

Împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Prahovaa declarat apel reclamanta Direcția Sanitară și pentru Siguranța Alimentelor criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că în mod eronat instanța de fond a constatat că nu se poate dispune rezilierea contractului căruia i-a încetat efectele la termen.

Netemeinicia hotărârii apelate o motivează și prin faptul că obligarea pârâtei numai la plata sumei de 382,584 lei penalități de întârziere, diferența fiind cea din Biletul la ordin nr. 2905/05.07.2006 depuse în favoarea reclamantei la momentul încheierii contractului în sumă de 1429,70 lei, nu a fost corectă întrucât pârâta la data de 21.03.2007 prin adresa 273 solicitat restituirea garanției de bună execuție, iar din eroare compartimentul de contabilitate din cadrul DSVSA B, fără avizul compartimentului de achiziții a restituit acesteia garanția de bună execuție, așa cum rezultă din extrasul de cont din data de 29.03.2007. deci în acest moment reclamanta nu se află în posesia sumei de 1429,70 lei pentru care solicită instanței să oblige pârâta la plata sumei de 1826,98 lei reprezentând penalități de întârziere.

În ceea ce privește capătului de cerere privind acordarea de daune interese, respingerea lui o consideră nefondată, având în vedere că solicitarea s-a bazat pe prevederile contractului de furnizare produse nr. 4/15.03.2006 capitolul rezilierea contractelor alin. 14.1 astfel cele 256 de cereri privind efectuarea unor teste/analiză solicitate în perioada 29.05.2006-31.12.2006; costul unei astfel de analize este de 192,03 lei conform. 45/06.04.2005 iar faptul că DSVSA a fost privată de posibilitatea organizării de noi licitații pentru produsul nelivrat pe anul 2006 întrucât pârâta SC nu a comunicat imposibilitatea livrării produsului în termenii contractuali printr-o notificare, ci a amânat cât a putut comunicarea situației reale.

Concluzionând, solicită admiterea recursului în sensul obligării pârâtei SC Medical SRL la plata penalităților de întârziere în sumă totală de 1826,98 lei reprezentând penalități de întârziere, cât și la plata daunelor interese în sumă de 5467 lei.

La primul termen de judecată intimata pârâtă depune întâmpinare prin care solicită admiterea în parte apelului în sensul obligării societății pe care o reprezintă la plata de penalități de întârziere în valoare de 1.812,284 lei și respingerea capătului de cerere privind acordarea daunelor interese.

Analizând motivele de apel în raport cu legislația incidentă in cauză precum si probele avute in vedere de prima instanță se constată că acesta este întemeiat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond în mod nejustificat nu a acordat penalitățile de întârziere datorată de intimata apreciind in mod eronat că atâta timp cât a constituit garanție de bună execuție conform Biletului la ordin nr. 2905/05.07.2006, în favoarea reclamantei apelantă pentru suma de 1429,70 lei, acesta poate fi dedusă din valoarea reala a penalităților, mai ales că suma respectiva poate fi retrasa oricând din contul respectiv.

Acest lucru se poate sesiza prin faptul ca pârâta intimată la data de 21.03.2007 prin adresa nr. 673 solicitat restituirea garanției de buna execuție și din eroare compartimentul de specialitate din cadrul DSVSA B a restituit-o acesteia.

În atare situație pârâta intimata datorează întreaga suma reprezentând penalități de întârziere in cuantum de 0,1% pe zi întârziere din valoarea obligației neexecutate respectiv suma de 1826,98 lei.

Referitor la daunele interese in suma de 5427, reprezentând prețul mărfii nelivrate instanța de fond l- respins in mod legal si temeinic, nefiind probat in mod suficient de către apelantă, deci nu s-a dovedit răspunderea contractuală a pârâtei in acest caz.

Este adevărat ca in contractul încheiat intre părți se stipuleza ca nerespectarea obligațiilor asumate prin prezentul contract de către una din părți, dă dreptul părții lezate de a cere rezilierea contractului de furnizare si de a pretinde plata de daune interese, respectiv art. 14.1, dar nu s-au dovedit întinderea daunelor, respectiv a prejudiciului cauzat.

Ca atare urmează ca in baza art. 296 Cod proc civ. sa se admită apelul ceea ce va determina schimbarea in parte a sentinței atacate in sensul ca va obliga parata SC MEDICAL SRL de și la plata sumei de 1429,70 lei cu titlu de penalități de întârziere.

Se va menține restul dispozițiilor atacate.

Urmează ca in baza art. 274 Cod proc civ. intimata sa fie obligată să plătească apelantei suma de 175,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecata din apel.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Admite apelul declarat de reclamantaDIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR,prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B,-, județul B împotriva sentinței nr. 249 din 27 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul SC MEDICAL SRL, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în comuna de,-, județul

Schimbă în parte sentința în sensul că obligă pârâta și la plata sumei de 1429,70 lei cu titlu de penalități de întârziere.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă intimata să plătească apelantei suma de 175,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecata din apel.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi, 8 septembrie 2008.

Președinte, Judecător,

- - - -

Grefier,

- -

Red.

Dact /4 ex, /24.09.2008

Dosar fond -- Tribunalul Prahova

Jud. fond

Operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120/2006

Președinte:Alexandrina Urlețeanu
Judecători:Alexandrina Urlețeanu, Teodor Nițu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 151/2008. Curtea de Apel Ploiesti