Spete pretentii comerciale. Decizia 17/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 17/A-
Ședința publică din 11 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Diana Ungureanu judecător
- - -, judecător
- -, grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, str.-. -. nr.50, sector 3, împotriva sentinței nr. 985/C din 23 octimbrie 2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - - prin lichidator judiciar.CIV.PROF. EXPERT .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 06 februarie 2008, fiind consemnate în încheierea de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pronunțarea asupra apelului s-a amânat pentru astăzi, când în urma deliberării s-a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Prin acțiunea formulată și înregistrată la data de 09.03.2007, pe rolul Tribunalului Comercial Argeș, reclamanta - - chemat în judecată pe pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ARHIVELOR STATULUI, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, aceasta să fie obligată să-i plătească contravaloarea despăgubirii generate de restituirea în natură a activului moară, situat în comuna, județul A și terenului în suprafață de 12.616 mp, precum și cheltuielile de judecată ocazionate cu prezentul proces.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că este o societate cu capital integral privat, privatizată conform nr.OUG88/1997, iar la data de 05.10.2001 s-a dispus restituirea morii și a terenului aferent acesteia, către foștii proprietari, prin decizia civilă nr.2490/05.10.2001 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI.
Potrivit art.324din Legea nr.99/1999, pârâta deși are obligația de a plăti contravaloarea bunurilor ce au fost restituite foștilor proprietari, ca urmare a diminuării activului inițial cumpărat în baza contractului nr.AG 21/2000, nu a înțeles să dea curs notificării, astfel încât se impune a fi obligată la plata despăgubirii pretinse.
Pârâta, legal citată, prin întâmpinarea formulată la 10.04.2007, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Comercial Argeș
și excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei față de dispozițiile art.3228din Legea 99/1999 care stipulează că "termenul de prescripție pentru introducerea cererii prin care se atacă o operațiune sau un act prevăzut în prezenta ordonanță de urgență ori se valorifică un drept conferit de aceasta, este de 3 luni de la data la care reclamanta a cunoscut sau trebuia să cunoască existența operațiunii sau actul atacat ori de la nașterea dreptului". Or, de la data revendicării imobilului s-au scurs mai mult de trei luni și, chiar de la data pronunțării deciziei de restituire a imobilelor, a expirat termenul limită de acționare în judecată.
Prin sentința nr.985/C/23.10.2007, Tribunalul Comercial Argeșa respins excepția de necompetență teritorială, în raport de dispozițiile art.12 proc.civ. conform căruia reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, în cauză reclamanta optând pentru una dintre aceste instanțe. S-a mai reținut că excepția nici nu a fost invocată în fața instanței de fond.
Excepția prescripției invocată de pârâtă a fost de asemenea apreciată ca neîntemeiată, prin prisma dispozițiilor art.3228din Legea nr.99/1999, deoarece termenul de trei luni privește numai acțiunile ce cad în competența curților de apel, ca instanțe de drept comun, conform art.32/31 (1) și sunt supuse unor reguli derogatorii speciale.
S-a apreciat că, în cauza dedusă judecății, competența de soluționare a revenit tribunalului, ca instanță de fond și, în consecință, îi sunt aplicabile normele procedurale generale, inclusiv în ceea ce privește termenul de 3 ani reglementat de art.3 alin.1 din Decretul nr.167/ 1960.
Pe fondul cauzei, Tribunalul a admis acțiunea reclamantei și, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.99/1999, a obligat pe pârâtă la plata sumei de 538.041,00 lei RON despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea activului moară, situat în comuna, jud.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut că societatea reclamantă a fost privatizată în condițiile nr.OUG88/1997, iar prin sentința civilă nr.2449/2000 pronunțată de Judecătoria Costești, rămasă definitivă prin decizia civilă nr.2490/R/05.10.2001 a Curții de APEL PITEȘTI, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții și - și s-a dispus restituirea în întregime a morii și a terenului aferent acesteia în suprafață de 12.616 mp, situat în comuna, jud.
S-a reținut incidența art.32/4 din Legea nr.99/1999 de modificare a OUG nr.88/1997, text potrivit căruia instituțiile publice implicate asigură repararea prejudiciilor cauzate societăților comerciale privatizate sau în curs de privatizare prin restituirea către foștii proprietari a bunurilor imobile preluate de stat. Aceste instituții publice implicate vor plăti societăților comerciale o despăgubire care să reprezinte echivalentul bănesc al prejudiciului cauzat prin restituirea în natură a imobilelor deținute de societățile comerciale către foștii proprietari, prin efectul unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Despăgubirile se vor stabili de comun acord cu societatea comercială, iar în caz de divergență prin justiție.
Instanța a apreciat că în speța de față, pârâta are calitate de instituție public, ce trebuie să despăgubească pe reclamantă cu contravaloarea morii și a terenului aferent restituite foștilor proprietari, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Întrucât acordul privind despăgubirile nu a fost realizat în condițiile art.32 (4) (3) din Legea nr.99/1999, reclamanta a fost nevoită să apeleze la justiție, iar prin expertiza efectuată de expert G, s-a stabilit că valoarea totală a activului "Moară ", situat în zona centrală a localității, jud.A, compus din construcții, echipamente tehnologice și teren în suprafață de 12.616 mp, ieșit din patrimoniul - - este de 538.041,00 lei RON, respectiv 165.013,00 Euro.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel AVAS, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive, solicită în conformitate cu dispozițiile art.297 alin.1 Cod pr.civilă admiterea apelului formulat de AVAS, admiterea excepției necompetenței teritoriale invocate, anularea hotărârii apelate, cu trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului București - Secția Comercială.
În cazul respingerii acestei excepții, în conformitate cu dispozițiile art.296 Cod pr.civilă, apelanta a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a Sentinței comerciale nr.985/23.10.2007, în principal prin admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune, iar în subsidiar prin respingerea cererii de chemare în judecată față de ca neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente:
1.În mod greșit a reținut instanța de fond că în speță se aplică termenul general de prescripție prevăzut de art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1960 modificat, fără să analizeze dispozițiile speciale ale art.39 din Legea nr.137/2002 modificat și cele ale art.3228din OUG nr.88/1997 modificată.
Un alt aspect, nereținut de instanța de fond îl reprezintă DATA LA CARE S- NĂSCUT DREPTUL societății să pretindă despăgubirile potrivit art.321din OUG nr.88/1997 modificată.
Cum data nașterii dreptului o reprezintă momentul în care a rămas irevocabilă hotărârea judecătorească de restituire în natura invocată de reclamantă, respectiv 05.10.2001 - data pronunțării Deciziei nr.2498/05.10.2001 a Curții de APEL PITEȘTI, prin care a fost respins ca nefondat recursul - - acțiunea formulată de aceasta este, fiind împlinit și termenul general de prescripție prevăzut de art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958, chiar dacă acest termen este inaplicabil în cauză.
2.În mod nelegal, instanța de fond nu a înțeles să motiveze respingerea susținerilor depuse de instituția apelantă prin întâmpinarea de la dosar.
Astfel, prejudiciul suferit de - - urmare a restituirii în natură a bunurilor imobile trebuie limitat în valoarea contabilă a acelor bunuri imobile înregistrate în registrele contabile ale societății la data când societatea a fost privatizată și nu la valoarea de piață.
În caz contrar, societatea ce urmează a fi despăgubită se va îmbogăți fără justă cauză, prejudiciind statul prin stabilirea unei valori a bunurilor imobile cu mult mai mare decât cea existentă în registrele contabile ale societății și avută în vedere în situația patrimonială a societății la data privatizării.
Apelanta a solicitat și suspendarea executării sentinței până la soluționarea prezentului apel, conform dispozițiilor art.280 alin.1 Cod pr.civilă, arătând că prin admiterea prezentei acțiuni, respectiv obligarea instituției pârâte la plata sumei de 538.041 RON reprezentând despăgubiri și la 50.157 RON cheltuieli de judecată, se prejudiciază în mod nelegal bugetul statului.
Cererea de suspendare executării sentinței până la soluționarea prezentului apel, conform dispozițiilor art.280 alin.1 Cod pr.civilă, va fi apreciată ca rămasă fără obiect, având în vedere că la termenul de astăzi se soluționează chiar apelul.
Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel formulate, Curtea constată că apelul este nefondat sub aspectul criticilor referitoare la competența teritorială, fiind însă fondat sub aspectul criticilor referitoare la excepția prescripției acțiunii.
Astfel, este nefondat primul motiv de apel referitor la greșita respingere a excepției necompetenței teritoriale, în raport de dispozițiile art.12 proc.civ. conform căruia reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, în cauză reclamanta optând pentru una dintre aceste instanțe. Astfel, reclamantul a înțeles să valorifice dreptul de opțiune pe care i-l oferă art.8 alin.1 Cod pr.civilă, text potrivit căruia cererile îndreptate împotriva statului, direcțiilor generale, regiilor publice, caselor autonome și administrațiilor comerciale se pot face la instanțele din capitala țăriisau la cele din reședința județului unde își are domiciliul reclamantul.
Sunt însă fondate criticile referitoare la greșita respingere a excepției prescripției acțiunii, devenind astfel inutilă examinarea celorlalte critici.
Este adevărat că, în speță nu erau aplicabile termenele speciale de prescripție, reglementate de dispozițiile art.39 din Legea nr.137/2002 și art.3228din OUG nr.88/1997, ci termenul general de prescripție prevăzut de art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958.
În speță însă, instanța de fond nu a precizat care este momentul de la care începe să curgă acest termen de prescripție.
Cu privire la acest moment, în apel cele două părți litigante au avansat soluții diferite respectiv: apelanta consideră că momentul începerii curgerii termenului general de prescripție este momentul rămânerii irevocabile a hotărârii de restituire în natură a imobilului, respectiv data pronunțării deciziei nr.2498/5.10.2001 a Curții de APEL PITEȘTI, dată la care dreptul intimatei s-a născut, aceasta având posibilitatea formulării cererii de despăgubiri.
De cealaltă parte, intimata a susținut că momentul începerii curgerii termenului de prescripție este momentul ieșirii bunului din patrimoniul societății, urmare a procesului verbal întocmit de executorul judecătoresc.
Curtea reține că prescripția începe să curgă, potrivit art.7 din Decretul nr.167/1958, de la data când se naște dreptul la acțiune, în principiu această dată fiind, în cauze ca cea de față, momentul rămânerii irevocabile a hotărârii de restituire în natură a imobilului, dată la care dreptul intimatei s-a născut, aceasta având posibilitatea formulării cererii de despăgubiri.
Însă, chiar dacă s-ar admite teza intimatei referitoare la acest ultim moment de începere a curgerii termenului de prescripție, acțiunea ar fi.
Astfel, data procesului verbal întocmit de executorul judecătoresc este data de 6.06.2001, iar nu de 6.06.2004, cum a încercat să susțină intimata prezentând o copie a acestui proces verbal necertificată pentru conformitate, aproape ilizibilă și care prezintă modificări vizibile (15).
Or, la fila 6 din dosar s-a depus adresa nr.145 din 18.06.2003 aparținând intimatei, semnată de reprezentantul acesteia și ștampilată, în care intimata face ea însăși referire la procesul verbal încheiat la data de 6.06.2001 de către executorul judecătoresc, deci la o dată imediat ulterioară deciziei definitive și executorii a Tribunalului Argeș nr.578/4.04.2001, referitoare la restituirea în natură a imobilului și chiar anterioară rămânerii irevocabile a acestei din urmă decizii prin decizia nr.2498/5.10.2001 a Curții de APEL PITEȘTI.
Așa se și explică de ce în acest proces verbal se menționează doar sentința nr.2449/12.12.2000 a Judecătoriei Costești și decizia Tribunalului Argeș nr.578/4.04.2001, nu și decizia nr.2498/5.10.2001 a Curții de APEL PITEȘTI. ulterioară procesului-verbal.
Mai mult, în finalul adresei se arată chiar că se anexează acest proces verbal de executare silită, astfel încât era imposibil ca data acestuia să fie 6.06.2004, cum încearcă să se susțină în prezentul apel.
Deși intimatei i s-a pus în vedere să depună o copie certificată de către executor pentru conformitate cu originalul a procesului verbal întocmit de către acesta, ea nu a înțeles să se conformeze acestei obligații, devenind astfel incidente dispozițiile art.172 Cod pr.civilă.
Pentru aceste motive, se va aprecia ca întemeiată excepția prescripției invocată de către apelantă și în consecință în baza art.296 Cod pr.civilă, se va admite apelul și se va schimba în tot sentința de fond în sensul că se va respinge acțiunea, ca.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, str.-. -. nr.50, sector 3, împotriva sentinței nr. 985/C din 23 octimbrie 2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - - prin lichidator judiciar.CIV.PROF. EXPERT .
Schimbă în tot sentința în sensul că respinge acțiunea, ca.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu
Grefier,
Red.
TC/4 ex.
Jud fond. I
12.02.2009
Președinte:Elena Diana UngureanuJudecători:Elena Diana Ungureanu, Ingrid Emina Giosanu, Polixenia Mincă
