Spete pretentii comerciale. Decizia 173/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.173
Ședința publică din data de 26 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Giurgiu Afrodita G -
JUDECĂTOR 2: Urlețeanu Alexandrina
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de reclamantul domiciliat în P,-, jud. P, împotriva sentinței nr. 108 din data de 21 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtaSC P SAcu sediul în P,-, jud. P și intervenientul domiciliat în P,-, -B,.1,.1, jud.
Susținerile și dezbaterile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16 septembrie 2008, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru ca apelantul să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 19 septembrie 1008, iar ulterior, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea la 26 septembrie 2008, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC P SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună dizolvarea societății pârâte în temeiul disp.art. 237 alin.1 lit.a, art.237 alin.1 lit.b și c, art.228 și art.153 ind.24 din Legea 31/1990.
In motivarea acțiunii s-a arătat că pârâta a fost o societate reprezentativă în construcții montaj din județul P, dar a ajuns în pragul falimentului ca urmare a unui management neprofesionist, contrar legii, impus prin corespondență de la distanță de acționarii și (soț și soție) și rudele acestora, și.
S-a susținut că la sfârșitul anului 2006 societatea mai avea 9,27 miliarde lei, datorii și pierderi de 4,794 miliarde lei, nu existau director general, director tehnic, contabil șef, personal de execuție, iar pe rolul instanțelor existau cauze în care membrii familiei se acuzau reciproc de proastă administrare, fraude, furt și înșelăciuni. A precizat reclamantul că a demarat procedura prealabilă a dizolvării și a cerut consiliului de administrație să convoace printr-un număr de 3 notificări ale.
In primul rând s-a arătat că societatea pârâtă nu mai are organe statutare care să întocmească și să-și desfășoare activitatea în condiții legale, subzistând
motivul de dizolvare prev.de art.237 alin.1 lit.a din Legea 31/1990. Pe scurt, referitor la acest motiv de dizolvare, reclamantul a arătat că există în temeiul legii, însă nu a mai fost întrunită statutar, încălcându-se flagrant normele imperative privind convocarea, cvorumul, informarea acționarilor, iar o dovadă în acest sens sunt hotărârile judecătorești prin care s-a declarat nulitatea absolută a unor hotărâri
In privința consiliului de administrație s-a susținut că din luna august 2006 nu mai există decât 2 membrii, iar aceștia și-au desfășurat activitatea nelegal, sub presiunea acționarilor și, cu cheltuieli de comunicare mari suportate de societate.
S-a mai susținut că nu există conducere executivă în sensul că prin decizia nr.1/2006 președintele consiliului de administrație l-a concediat pe directorul general, iar ulterior s-a stabilit ca președintele să fie și director executiv, deci la ora actuală societatea nu are conducere executivă.
Tot cu privire la primul motiv de dizolvare s-a susținut că în anul 2004 societatea nu a avut cenzori, iar din lipsă de cvorum actele acesteia sunt nule, auditorii legali nu și-au desfășurat activitatea statutară între anii 2004-2006, iar la unele puncte de lucru ale societății lipsesc autorizațiile de funcționare legală.
Sub un alt aspect, reclamantul a menționat că societatea este în imposibilitatea realizării obiectivului principal de activitate, aspect ce se circumscrie prevederilor art.227 alin.1 lit.h din Legea 31/1990. Referitor la acest motiv s-a motivat că societatea are ca principal obiect de activitate "lucrări de construcții inclusiv lucrări de artă", iar analiza situației pe anul 2006 conduce la concluzia că nu s-a executat direct, cu personalul societății nicio lucrare de construcții montaj.
Un alt motiv de dizolvare invocat a fost acela că există neînțelegeri grave între asociați care împiedică funcționarea societății, conform art.227 alin.1 lit.c din Legea 31/1990, aspect demonstrat de nenumăratele acțiuni și plângeri formulate de asociați unii împotriva altora, pe rolul instanțelor judecătorești.
In final, reclamantul a mai arătat că activul net, calculat prin diferența dintre active și datorii a scăzut sub cuantumul de din capitalul subscris, astfel că este îndeplinită condiția prev.de art.228 și 153 ind.24 din Legea 31/1990.
In acest sens, s-a susținut că ani de zile nu s-au efectuat înregistrări corecte ale debitelor și creditelor, a operațiunilor derulate, iar situația financiar-contabilă pentru anul 2005 este invalidată prin constatarea nulității absolute a hotărârii, motiv pentru care este cert că activul net s-a diminuat substanțial sub cuantumul de din capitalul social subscris, iar continuarea politicii de vânzare de active ca strategie managerială este o recunoaștere a dezastrului în care a fost adusă societatea.
La termenele de judecată din 18.11.2007, 4.01.2008 și respectiv 18.01.2008 reclamantul și-a precizat în mai multe rânduri cererea de chemare în judecată (188, 229 și 251 ) reluând în fapt aceleași motive de dizolvare pe care le-a menționat și în acțiunea principală.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepțiile lipsei de obiect și inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Astfel, referitor la primul motiv de dizolvare, s-a susținut că potrivit mențiunilor înscrise la societatea are organe statutare legal numite și
constituite și care funcționează, întrunindu-se periodic. In acest sens, s-a arătat că adunarea generală ordinară se întrunește cel puțin odată pe an, consiliul de administrație a convocat AGA în luna aprilie 2007, care s-a ținut la sediul societății și care a hotărât asupra situațiilor financiare anuale. S-a precizat că, de asemenea consiliul de administrație se întrunește periodic, iar în cadrul societății își desfășoară activitatea directorul economic, directorul de operațiuni, contabilul șef, managerul administrației și pază, șeful stației betoane etc.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de dizolvare s-a precizat că prevederile art.228 coroborate cu art.153 ind.24 din Legea 31/1990 reglementează o procedură voluntară de dizolvare a societății, iar din data de 21.04.2007 a votat cu majoritate absolută respingerea lichidării voluntare a societății, constatând că activul net nu s-a diminuat sub J din valoarea capitalului social subscris. Prin urmare s-a solicitat respingerea acestui capăt de cerere în primul rând ca lipsit de obiect și în subsidiar ca neîntemeiat.
In privința celui de-al treilea motiv de dizolvare s-a solicitat respingerea lui ca inadmisibil, întrucât o acțiune judiciară în constatarea cazurilor de imposibilitate a realizării obiectului de activitate nu poate fi admisă, pe calea unei asemenea acțiuni neputându-se stabili o situație de fapt.
Pe de altă parte, s-a precizat că societatea a executat în toată perioada de la înființarea sa și până în prezent activități de construcții montaj, finisaje interioare și exterioare, activități de turism și prestări servicii în alimentație etc. iar în prezent sunt în derulare mai multe contracte ferme cu diverși beneficiari atât în domeniul de producție cât și în cel al serviciilor.
Referitor la ultimul motiv de dizolvare invocat s-a arătat că prezenta acțiune reprezintă o formă de manifestare a abuzului de minoritate a reclamantului, care prin acțiuni în justiție abuzive încearcă să desființeze hotărârea luată în mod legal și statutar de adunarea generală a acționarilor. De asemenea, s-a precizat că litigiile existente sau cele care au fost pendinte pe rolul instanțelor reprezintă situații inerente în viața unei societăți comerciale, împrejurări care nu pot fi subsumate noțiunii de neînțelegeri grave între asociați, cu atât mai mult cu cât la ședințele adunărilor generale prezența este de fiecare dată de 75 - 80% din capitalul social, fiind asigurat cvorumul legal pentru luarea deciziilor.
In final s-a susținut că la acest moment societatea nu mai are datorii la bugetul de stat, existând rezerve din reevaluare, active patrimoniale de valoare ridicată, lichidități în conturile bancare și nu în ultimul rând societatea înregistrează profit.
În cauză, a formulat cerere de intervenție în interes propriu, solicitând respingerea acțiunii și autorizarea acționarilor SC P pentru convocarea, care să analizeze obiectul acestei solicitări. Cererea de intervenție a fost calificată de intanță ca fiind cerere de intervenție în interesul pârâtei, întrucât intervenientul nu a solicitat un drept propriu pe această cale, și a fost admisă în principiu în temeiul art. 52 Cod pr.civilă.
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Prahovaa pronunțat sentința nr. 108 din data de 21 ianuarie 2008 prin care a respins excepțiile invocate de pârâtă ca neîntemeiate, a respins ca neîntemeiată acțiunea precizată și a admis cererea de intervenție în interesul pârâtei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în considerente că ambele excepții sunt nefondate, raportat la temeiul de drept invocat de reclamant, art. 228 din Legea nr. 31/1990 republicată.
Pe fondul cauzei tribunalul a reținut că societatea pârâtă are organe statutare care se întrunesc în mod legal, în condițiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 rep. neînțelegerile dintre asociați, invocate de reclamant ca motiv de dizolvare a societății, nu au putut fi avute în vedere de instanța de judecată, pe de o parte pentru că aceasta se constată printr-o hotărâre a adunării generale a acționarilor, iar pe de altă parte, chiar dacă există neînțelegeri între asociați, societatea are în derulare o serie de contracte comerciale, ceea ce denotă existența unei activități comerciale.
Referitor la aceste neînțelegeri, instanța de fond a reținut că lungul șir de procese care au avut loc în cadrul societății, plângeri penale, acțiuni în anulare a hotărârile etc. au fost promovate chiar de reclamant, astfel că nu poate invoca propria sa culpă în susținerea cererii.
Cu privire la ultimul motiv de dizolvare, pevăzut de art. 228 alin.1 lit. a din Legea nr. - și art. 15324, respectiv diminuarea activului net la mai puțin de J din valoarea capitalului social subscris, instanța a reținut că în ședința din 21.04.2007 s-a pus în discuție acest punct de pe ordinea de zi, fiind respins cu majoritatea de voturi a celor prezenți.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal reclamantul, criticând-o ca netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente:
Prima critică învederează faptul că magistratul care a pronunțat sentința atacată cu apel era incompatibil să soluționeze cauza, întrucât acesta pronunțase anterior mai multe hotărâri, în alte cauze, în care se regăseau probe invocate și în cererea de dizolvare de față, antepronunțându-se astfel, situație în care deveneau incidente prevederile art. 27 pct.7 Cod pr.civilă privind recuzarea, motiv pentru care se impune ca în conformitate cu art. 34 alin.3 Cod pr.civilă să se admită apelul, să se desființeze încheierea din 9.01.2008 și sentința nr. 108/2008 cu refacerea actelor de cercetare.
În detalierea acestui prim motiv de apel, se arată că raportat la primul motiv al cererii e dizolvare - inexistența unor organe statutare care să-și desfășoare activitatea conform legii (art. 237 din Legea nr. 31/1990 rep.), judecătorul fondului a soluționat anterior mai multe cauze privind legalitatea funcționării organelor statutare, respectiv dosarele nr-, -, -, 9942/2003 toate ale Tribunalului Prahova și 30556/2007 al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova.
A doua critică evidențiază faptul că pârâta nu-și mai poate desfășura activitatea datorită neînțelegerilor grave care împiedică funcționarea societății și a generat pierderi mari care afectează dreptul de proprietate, caz care se circumscrie prevederilor art. 227 alin.1 lit.c din Legea nr. 31/1990. Apelantul învederează faptul că începând din anul 1998 societatea a înregistrat pierderi în mod constant, iar în trimestrul I al anului 2008 are deja o pierdere de 620.000.000 ROL. În perioada 2003-2007 au existat mai multe dosare pe rolul instanțelor, având ca obiect acțiuni civile și comerciale, s-au depus plângeri penale în același interval de timp și există o multitudine de notificări, note, sesizări și informări privind neînțelegerile dintre părți. În toate aceste cauze au fost antrenați acționarii semnificativi, având pe rând calitatea de reclamanți sau pârâți.
Referitor la aceste susțineri, apelantul prezintă în mod detaliat numărul cererilor de chemare în judecată pe care le-a inițiat fiecare acționar împotriva societății pârâte, dar și acțiunile inițiate între asociați, legate de activitatea desfășurată în cadrul societății, precum și starea conflictuală permanentă existentă între asociați, concretizată în insulte, amenințări, acuzații grave privind incompetența managerială, corectitudinea, nerespectarea legii.
A treia critică vizează imposibilitatea societății de a realiza obiectul principal de activitate, situație care impune dizolvarea în condițiile art. 227 alin.1 lit.b din Legea nr. 31/1990 rep. potrivit statutului SC P SA, obiectul de activitate îl constituie executarea de lucrări de construcție, inclusiv lucrări de artă.
Apelantul arată că din analiza situației pe anii 2006-2007 rezultă că nu s-a realizat direct sau indirect, cu personalul societății nicio lucrare de construcții-montaj; în anul 2006 existat o singură ofertă pentru lucrare de executare a unui drum (contractul nr. 43/25.01.2006 pentru Com SRL), dar a fost cedat prin contractul de cesiune nr. 693/15.03.2006, întrucât pârâta era incapabilă tehnic și managerial să execute lucrări.
Al 4-lea motiv de apel subliniază faptul că societatea nu mai are organe statutare conform legii, subzistând motivul de dizolvare prevăzut de art. 237 alin.1 lit.a din Legea 31/1990. în anii 2005-2006 a votat hotărâri nelegale, declarate ca atare pe cale judecătorească; Consiliul de administrație al societății nu a desfășurat activitate legală, fiind descompletat permanent din diferite motive; societatea nu mai are comisie de cenzori constituită în mod legal și nici conducere executivă conform art. 143 și urm. din Legea nr. 31/1990 rep. situație ce a generat dezastrul economic.
Apelantul menționează că societatea a ajuns în anul 2007 să aibă un număr de circa 20-30 de angajați, fără a mai avea încadrat vreun inginer tehnician, maistru sau muncitor constructor. În anul 2007 a lucrat pentru o scurtă perioadă de timp pe postul de contabil șef o persoană care a fugit, iar în anul 2008 directorul economic și-a dat demisia.
Cea de a 5-a critică vizează nelegalitatea și netemeinicia hotărârii judecătorești deoarece instanța de fond a admis cererea de intervenție a intervenientului prin care se solicita respingerea cererii de dizolvare. Sub acest aspect se învederează faptul că între familia intervenientului și pârâtă au intervenit un număr mare de procese, ceea ce denotă existența unor grave neînțelegeri atât între membrii aceleiași familii, aflați pe poziții adverse, cât și între aceștia și societatea pârâtă, motiv pentru care cererea trebuia să fie respinsă.
Apelantul solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței și pe fond admiterea acțiunii.
La data de 18.08.2008, apelantul și-a completat motivele de apel, susținând că ulterior înregistrării primelor motive de apel, i-au fost remise 2 înscrisuri care dovedesc gravitatea încălcărilor legii, a nefuncționării organelor statutare și a neînțelegerilor dintre acționari. Rapoartele cenzorului G atestă faptul că nici în prezent comisia de cenzori nu funcționează legal, că se încalcă flagrant legea, că se refuză prezentarea documentelor, fiind necesară sesizarea poliției, iar președintele - încalcă legea prin însușirea din gestiune a sumei de 168.530.000 ROL.
Aceste aspecte sunt sesizate de cenzorul societății și cu toate acestea, refuză introducerea pe ordinea de zi a din 18.05.2008 a raportului, tocmai pentru a ascunde asociaților fapta soției sale, de sustragere a banilor din societate.
Al doilea înscris la care se referă apelantul îl constituie sesizarea formulată către al societății intimate de către intervenientul, din data de 28.04.2008, prin care se denunță abuzurile săvârșite de cei 2 acționari din SUA, care au hotărât revocarea din funcție a vicepreședintelui - și a cenzorului
Intimata SC prahova SA a depus la dosar întâmpinare, prin care a răspuns motivelor de apel și a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate în apel, Curtea reține următoarele:
Prima critică vizând incompatibilitatea judecătorului de la fond este nefondată, întrucât între părțile în litigiu au existat mai multe cauze pe rol, având obiecte diferite și în raport de probatoriile administrate în fiecare dosar, judecătorul a apreciat legalitatea și temeinicia cererilor de chemare în judecată. În prezenta cauză nu s-a făcut nicio dovadă din care să rezulte că judecătorul s-a antepronunțat sau că pe baza aceluiași probatoriu administrat în alte cauze s-a pronunțat și sentința apelată.
Al doilea motiv de apel fundamentat pe dispozițiile art. 227 alin.1 lit.c din Legea nr.31/1990 este fondat.
În mod evident, între asociații SC P SA sunt grave divergențe, care au influențat în mod negativ activitatea, ceea ce a condus la imposibilitatea continuării activității.
În fapt, la dosarul de fond au fost depuse o serie de plângeri penale formulate de asociați, unii împotriva altora (filele 73-75, 235, 255, 281-282) prin care reclamă săvârșirea unor infracțiuni legate de organizarea și funcționarea societății.
Nu în ultimul rând, asociații, pe rând, notifică societatea, formulează cereri de tragere la răspundere a membrilor CA, sau de cercetare penală a președintelui și vicepreședintelui CA.
Față de probatoriul administrat în fața instanței de fond, Curtea constată că acest motiv este fondat și urmează a fi admis ca atare.
Al treilea motiv de apel invocă prevederile art. 227 alin.1 lit.b din Legea 31/1990, care statuează posibilitatea dizolvării societății, în cazul imposibilității realizării obiectivului de activitate.
Potrivit statutului, SC P SA are ca obiect principal de activitate executarea de lucrări de construcții, inclusiv lucrări de artă. În perioada 2006-2007 nu s-a executat nicio astfel de lucrare, iar în 2006 singura lucrare care avea ca obiect executarea unui drum, a fost cedată cu contractul de cesiune nr.693/2006, către SC COM SRL și SC SRL (fila 265).
Și celelalte critici formulate de apelant sunt întemeiate, deși apelantul susține că societatea nu mai are organe statutare conform legii, există totuși un președinte și un vicepreședinte, care își au reședința în, de unde coordonează activitatea societății. Cu toate acestea, hotărârile AGA sau au fost contestate în mod constant de ceilalți asociați, iar prin hotărârile judecătorești depuse la dosar, s-a făcut dovada anulării lor pentru diferite considerente: încălcarea normelor legale privind convocarea, modalitatea de votare, neîntrunirea legală a adunării generale a acționarilor.
Consiliul de administrație nu se mai întrunește în mod legal, iar comisia de cenzori nu mai îndeplinește cerințele art. 159 din Legea nr.31/1990, privind componența obligatorie de trei membrii, aceasta având în prezent numai doi membrii, iar din septembrie 2007 funcționând cu un singur membru, ca urmare a demisiei cenzorului
Instanța de apel urmează ca în baza art. 296 pr.civilă să admită apelul și să schimbe în parte sentința, în sensul admiterii acțiunii precizate.
Cu privire la cererea de intervenție formulată de, Curtea o va respinge ca nefondată, intervenientul nefăcând în nici un mod dovada că societatea este funcțională.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantul domiciliat în P,-, jud. P, împotriva sentinței nr. 108 din data de 21 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtaSC P SAcu sediul în P,-, jud. P și intervenientul domiciliat în P,-, -B,.1,.1, jud.
Schimbă în parte sentința în sensul că admite acțiunea precizată și pe fond, dispune dizolvarea societății comerciale SC P SA P, cu sediul în P,-, jud.
Respinge cererea de intervenție formulată de în interesul pârâtei, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 septembrie 2008.
Președinte, Judecător,
G - - -
Grefier,
- -
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red.
Tehnored. și
6 ex./ 13.10.2008
Dosar fond - Tribunalul Prahova
Jud.fond
Președinte:Giurgiu AfroditaJudecători:Giurgiu Afrodita, Urlețeanu Alexandrina