Spete pretentii comerciale. Decizia 18/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.18
Ședința publică de la 17 ianuarie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Aurică Avram
JUDECĂTOR I -
GREFIER - -
.
Pe rol fiind soluționarea apelurilor formulate de apelantele SC SRL și SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr.8021/13.06.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc la data de 10.01.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la 17.01.2008, când în aceeași compunere a decis următoarele:
CURTEA
Prin cererea formulată în data de 07.12.2005 la Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, reclamanta a chemat în judecată pârâta solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată aceasta la plata sumei de 299.562 lei plus TVA, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate și neachitate, a sumei de 92.268 lei, reprezentând penalități de întârziere calculate până la momentul introducerii acțiunii și a sumei de 31.742 lei, reprezentând despăgubiri constând în dobânzi și comisioane bancare.
La 08.02.2006 reclamanta a formulat cerere precizatoare în sensul că a indicat contravaloarea TVA la suma de 56.916,78 RON.
Pârâta a formulat cerere reconvențională, solicitând obligarea reclamantei-pârâte la plata sumei de 32.697,78 Euro și TVA în valoare de 6.212,58 Euro - echivalentul sumei de 141.018,92 lei la cursul valutar de la data cererii reconvenționale, reprezentând lucrări de construcții și finisaje executate de către alți subantreprenori în contul lucrărilor efectuate de reclamantă care nu respectau standardele de calitate, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința comercială nr.8021 pronunțată în data de 13.06.2007 în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a admis în parte acțiunea principală astfel cum a fost precizată, obligând pârâta-reclamantă la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 15.372,92 Euro, în echivalentul în lei la data plății și respingând celelalte pretenții ale reclamantei-pârâte, ca neîntemeiate, a admis în parte și cererea reconvențională, obligând reclamanta-pârâtă la plata către pârâta-reclamantă a sumei de 7.610 Euro, în echivalentul în lei la data plății și reprezentând celelalte pretenții ale pârâtei reclamante; de asemenea, tribunalul a obligat pârâta-reclamantă la plata sumei de 3.300,2 RON cheltuieli de judecată către reclamanta-pârâtă, precum și reclamanta-pârâtă la plata către pârâta-reclamantă a sumei de 9.262,4 RON, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință comercială, tribunalul a reținut că la data de 30.06.2004 între antreprenorul general (în prezent ) și sub antreprenorul a fost încheiat un Protocol de negociere a contractului vizând reprezentanța B, prin care pârâta a încredințând reclamantei efectuarea unor lucrări de structură de rezistență și amenajări exterioare pe baza ofertelor, stabilind valoarea contractului la suma de 372.611,46 Euro și condițiile generale ale contractului. Pe parcursul derulării contractului valoarea acestuia s-a majorat la 584.870,25 Euro prin 3 acte adiționale, care au prevăzut lucrări suplimentare.
Din interpretarea prevederilor art.4.1, 7.1, 9 și 17.5 din contract, rezultă că reclamanta-pârâtă era îndrituită la plata lucrărilor efectuate pe măsură ce acestea erau executate și dovedite, facturile trebuind să cuprindă detaliat aceste lucrări pentru a putea fi verificate de către beneficiar. Obligația în acest sens a fost respectată doar în parte de către reclamantă.
Prin acțiunea precizată formulată reclamanta a solicitat plata sumei de 473.572 lei fără a indica în nici un mod care sunt lucrările efectuate și neachitate de către pârâtă și fără a dovedi potrivit art.1169 cod civil împrejurările potrivit cărora a efectuat aceste lucrări, în valoarea solicitată.
Deși i s-a încuviințat proba cu interogatoriul pârâtei, reclamanta nu a administrat-o și nici nu a răspuns interogatoriului formulat de pârâtă, făcându-se aplicarea prevederilor art.225 Cod procedură civilă.
Din raportul expertizei dispuse din oficiu în cauză rezultă că reclamanta a emis facturi pentru lucrările pretins executate, în cuantum de 528.176,13 Euro, din care pârâta a achitat 523.831,75 Euro, astfel că diferența rămasă, de 4.334,38 Euro este mai mică decât suma pretinsă prin acțiune.
Pe de altă parte, deși a invocat faptul că unele lucrări au fost efectuate de reclamantă necorespunzător, înfățișând punctual deficiențele și lucrările de remediere executate cu alți subantreprenori, pârâta a recunoscut că datorează reclamantei suma de 15.372,92 Euro astfel că în măsura acestei recunoașteri acțiunea principală va fi admisă.
În ceea ce privește cererea reconvențională, pretențiile pârâtei sunt doar în parte întemeiate. Din corespondența părților rezultă că pârâta a reclamat subantreprenorului, în perioada mai - august 2005 existența unor deficiențe grave la lucrările executate solicitând remedierea acestora iar la 11.05.2006 părțile au întocmit chiar o notă de constatare cu lucrările suplimentare ce trebuiau efectuate în raport cu deficiențele constatate până la acea dată. Pârâta-reclamantă a probat efectuarea acestor lucrări cu alți subantreprenori, ceea ce se coroborează sub aspect probatoriu cu recunoașterea implicită a reclamantei față de întrebările din interogatoriul formulat de pârâtă.
Nu poate fi reținută susținerea reclamantei în sensul că ar fi efectuat în mod corespunzător lucrările contractate, astfel cum ar rezulta din procesul-verbal de inspecție al și procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor din 01.07.2005 deoarece primul proces-verbal a fost încheiat la 12.10.2005, după efectuarea remedierilor de către subantreprenor, iar al doilea cuprinde doar o propunere a comisiei de admitere a recepției cu constatarea că în majoritate lucrările au fost efectuate.
Chiar dacă se reține că pârâta-reclamantă a remediat lucrările necorespunzătoare cu alți subantreprenori, în privința cuantumului pretențiilor solicitate în acest context acestea, prin înscrisurile la dosar se probează doar în parte. Astfel, susține în cererea reconvențională că în contul reclamantei-pârâte au fost executate lucrări de remedieri pereți, pardoseli interioare și rampe exterioare cu vopsitorii în cuantum de 13.809,34 Euro. Cu toate acestea ordinele de plată care susțin achitarea acestor lucrări se regăsesc la filele 44 și 50 vol.III din dosar având nr.384/08.06.2005 și nr.261/29.04.2005. Or, acest din urmă ordin de plată nu poate privi lucrări contractate în cursul lunii mai 2005. Pârâta reclamantă nu a depus la dosar factura nr.- pentru a se putea verifica natura serviciului prestat și achitat, în timp ce factura nr.-/02.06.2005 face referire la "contravaloarea lucrărilor - situații plată luna mai" în valoare de 34.724,78 Euro în condițiile în care această situație menționează suma de 32.726,77 Euro, fără a se face de către pârâtă o evidențiere a lucrărilor de remediere, pentru verificarea contravalorii pretinse.
În ceea ce privește subantreprenorul Construcții pârâta reclamantă susține că acesta ar fi executat remedieri pereți, fațadă, etc. în valoare de 3.628 Euro. Din înscrisurile de la filele 52-62 vol.III la dosar se reține că acest subantreprenor nu a comunicat prin adresa nr.262/24.06.2005 că valoarea tencuielilor de fațadă este de 3.310 Euro plus TVA, apoi prin adresa din 08.07.2005 comunică lucrări suplimentare în valoare de 2.919 Euro iar pârâta înțelege să achite prin nr.573/14.07.2005 suma de 11.303,16 lei, contravaloarea facturii nr.-/11.07.2005, fără a se înfățișa de către care sunt lucrările suplimentare din cele două adrese și modul de calcul al pretențiilor în sumă de 3.628 Euro.
Referitor la BauD. pârâta a arătat că aceasta a efectuat lucrări în valoare de 9.531,14 Euro. Din înscrisurile de la filele 72-75 tribunalul reține efectuarea unor lucrări în valoare de 6.395 Euro plus TVA, în total 7.610 Euro conform situației de lucrări nr.1/12.09.2005 pct.1, achitate de pârâtă prin nr.771/21.09.2005. În ceea ce privește lucrările efectuate conform situației nr.2, pârâta nu a făcut dovada achitării lor.
Lucrările efectuate de Trans în valoare de 5.728,50 Euro sunt probate prin înscrisurile de la filele 79-83 vol.III iar pârâta nu a dovedit achitarea contravalorii lor.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată plata acestora se va dispune în raport cu căderea pârâtelor în pretenții, contravaloarea taxei de timbru reducându-se proporțional cu suma admisă drept despăgubiri.
Împotriva acestei sentințe comerciale au declarat apel atât reclamanta-pârâtă cât și pârâta-reclamantă
Prin apelul formulat de, timbrat și în termen legal, s-a solicitat schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii principale și obligării pârâtei la plata sumei de 61.038,5 Euro și al respingerii în tot a cererii reconvenționale, ca neîntemeiată.
În motivarea apelului s-a arătat că în mod greșit tribunalul a admis cererea reclamantei doar pentru suma de 15.372,92 Euro în condițiile în care probele administrate conduceau la o altă concluzie. Astfel, tribunalul a ignorat cu desăvârșire în primul rând raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză. Concluziile acestuia au indicat că pentru o valoare negociată a contractului de 584.870,25 Euro reclamanta a emis facturi în valoare de 528.176, 13 Euro, suma achitată de pârâtă fiind de 523.831,75 Euro, diferența dintre valoarea facturată și cea achitată, de 4.344,38 Euro reprezentând rețineri conform contractului. Până la concurența sumei contractate a rămas valoarea de 61.038,50 Euro. Tribunalul a reținut doar suma de 4.344,38 Euro iar nu și suma de 61.038,5 Euro deși faptul că aceasta nu a fost facturată nu înseamnă că nu este datorată de pârâtă din moment ce este stabilită prin contract. Reclamanta nu a facturat această sumă în condițiile în care era clar că pârâta nu dorește să o achite.
De asemenea, prin procesul-verbal de recepție din 01.07.2005 se stabilește admiterea recepției la terminarea lucrărilor.
certifică faptul că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile și a executat lucrarea conform proiectului și contractului părților.
Mențiunile din anexe, la care se referă tribunalul sunt simple retușuri sau observații care nu cad în sarcina executantului ci a beneficiarului. Din moment ce și-a îndeplinit obligațiile contractuale reclamanta are dreptul la plata lucrărilor astfel cum au fost contractate, pârâta trebuind să fie obligată la plata sumei de 61.038,5 Euro.
Printr-un alt motiv de apel s-a arătat că în mod greșit tribunalul a admis în parte cererea reconvențională. Pârâta a susținut că a fost nevoită să efectueze remedieri în valoare de 38.910,35 Euro iar tribunalul a admis aceste pretenții doar pentru suma de 7.610 Euro. Reportul de expertiză întocmit în cauză precum și răspunsul la obiecțiuni, arată că reclamanta nu are nici o culpă față de pârâtă, remedierile efectuate nefiindu-i imputabile și nu sunt dovedite cu situații de lucrări. Simplul fapt că pârâta ar fi făcut niște plăți către terți pentru pretinsele remedieri nu conduce la concluzia că aceste lucrări s-au efectuat datorită culpei reclamantei.
Prin apelul declarat de, timbrat și în termen legal, s-a solicitat schimbarea în parte a hotărârii apelate în sensul admiterii în totalitate a cererii reconvenționale.
În motivarea apelului s-a arătat că tribunalul trebuia să nu țină cont doar de concluziile echivoce ale raportului de expertiză ci și de celelalte probatorii administrate.
Astfel, sub un prim aspect, referitor la suma de 13.809 Euro solicitată pentru lucrări efectuate de Construcții și, aceasta privește doar pozițiile 3-11 iar nu și 1-2 din situația de lucrări.
Factura nr.-/28.04.2005 a fost emis în baza situației de lucrări aferente lunii aprilie și a fost achitată cu nr.261/29.04.2005.
Factura -/02.06.2005 nu a fost depusă la dosar pentru că nici nu privește lucrările de remediere efectuate de societatea menționată ci lucrări proprii efectuate în baza unei convenții separate, neavând legătură cu cauza.
Factura nr.-/02.06.2005 este aferentă lucrărilor din luna mai 2005, pozițiile 13.1-13.3, 14-15.1, 26.1-26.6 nu și celelalte care privesc lucrări în baza unor convenții proprii.
În ceea ce privește lucrările de remediere executate de Construcții, factura -/15.06.2005 se atașează motivelor de apel împreună cu nr.411/21.05.2005 pentru lămurirea raportului contractual iar în vol.III fila 56 din dosar se afla oferta privind lucrările de remediere incluse în contractul cu acest executant, care nu-și putea îndeplini lucrările din propriul contract fără să efectueze și remedierile la lucrările executate de reclamantă. Oferta și devizul de la filele 56-58 vol.III din dosar argumentează suma de 3.310 Euro + TVA solicitată prin cererea reconvențională iar pentru suma de 318 Euro trebuie avut în vedere doar pct.2 din situația de lucrări aferentă facturii nr.-/11.07.2005 achitată cu 573/14.07.2005.
Referitor la lucrările de refacere a pavajului executate de BauD. tribunalul nu a acordat și suma de 3.136,14 Euro aferentă situației de lucrări nr.2 pentru motivul că nu s-a făcut dovada achitării ei; or, se depune în apel nr.868/02.11.2005 care face dovada plății facturii nr.-/24.10.2005.
De asemenea, tribunalul nu a acordat pretențiile în sumă de 5.728,50 Euro pentru lucrările executate de Trans pentru motivul că documentele depuse nu atestă achitarea contravalorii lor. Se depune însă în apel 745/14.09.2005 privind plata facturii nr.-/10.09.2005.
Apelanta-pârâtă a depus la dosarul cauzei înscrisurile la care a făcut referire în motivarea apelului.
Față de acestea analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește apelul declarat de către reclamanta-pârâtă referitor mai întâi la criticile formulate în legătură cu admiterea în parte a acțiunii principale, apelanta-reclamantă susține în mod nejustificat că probele administrate în cauză ar fi fost în măsură să conducă la o altă soluție. Tribunalul nu putea reține ca fiind datorată de pârâtă suma de 61.038,50 Euro, constituind diferența dintre valoarea negociată a contractului și valoarea facturată. În raport cu prevederile contractului părților (art.4.1, 7.1) reclamanta subantreprenor avea dreptul la plată în măsura în care executa lucrările asumate și emitea factura detaliată cu privire la descrierea și valoarea acestora. Or, reclamanta nu numai că nu a emis facturi însoțite de situații de lucrări pentru suma de 61.038,50 Euro dar nici nu a făcut dovada prin probele administrate a efectuării lucrărilor a căror contravaloare o solicită. Simplul fapt al prevederii în contract a sumei nu este în măsură să genereze în sarcina pârâtei obligația de plată, în lipsa realizării efective a lucrărilor. Nici presupusa intenție a pârâtei de a nu face plata, invocată de către reclamantă nu este în măsură să justifice neemiterea facturilor de către aceasta din urmă pentru suma respectivă, conform clauzelor contractului, în cazul în care lucrările corelative s-ar fi realizat într-un stadiu fizic real.
Prin procesul-verbal de recepție de la 01.07.2005 doar se propune "admiterea recepției la terminarea lucrărilor" în raport cu constatarea că au fost executate în majoritate lucrările care fac obiectul documentației ce a fost prezentată comisiei, dar aceasta în condițiile în care din anexa 1 la procesul-verbal rezultă că nu a fost prezentată o parte importantă din documentația lucrărilor inclusiv situațiile de lucrări real executate. În aceste condiții procesul-verbal nu constituie o probă concludentă în privința delimitării, în condițiile contractului, a cuantumului obligației de plată revenind pârâtei în funcție de măsura îndeplinirii obligațiilor contractuale de către reclamantă.
În ceea ce privește criticile aduse soluției de admitere în parte a cererii reconvenționale, simplul fapt al unor plăți efectuate către terțe persoane de către pârâtă nu ar fi, în sine, în măsură să conducă la concluzia că acestea ar viza contravaloarea unor lucrări de remediere necesare lucrărilor efectuate din culpa pârâtei în mod necorespunzător. Concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză sub acest aspect nu sunt nicidecum în sensul stabilirii lipsei culpei reclamantei ci au caracter echivoc datorită lipsei unor acte importante din documentația lucrărilor.
O astfel de expertiză nu are oricum valoare probatorie exhaustivă, iar pentru aflarea adevărului instanța are obligația de a analiza în ansamblu și în mod coroborat probatoriul administrat.
În acest sens instanța pornește de la faptul că planșele fotografice depuse la dosarul cauzei, necontestate în vreun mod de către reclamantă reflectă în mod evident necesitatea efectuării remedierilor la unele dintre lucrările realizate de reclamantă. În plus, pentru stabilirea obiectului și întinderii remedierilor prezintă relevanță sub aspect probatoriu și mențiunile rezultând din contractele încheiate în acest scop de către pârâtă cu terți subantreprenori, din corespondența purtată între părți în perioada mai - august 2005, din nota de constatare încheiată la 11.05.2006 de reprezentanți ai părților chiar cu privire la lucrările suplimentare necesare pentru îndreptarea deficiențelor, precum și din alte înscrisuri - astfel cum se vor menționa, din aplicarea dispozițiilor art.225 Cod procedură civilă, în sensul recunoașterii, urmare a faptului că reclamanta nu a răspuns interogatoriului formulat de pârâtă, din părăsirea șantierului de către reclamantă înaintea finalizării lucrărilor contractate.
Pe de altă parte, considerentele tribunalului în raport cu care acesta a respins în parte cererea de obligare a reclamantei la contravaloarea lucrărilor de remediere efectuate de către Construcții și nu sunt întemeiate.
Conform mențiunilor din înscrisurile de la filele 51, 52 vol.III din dosar, factura -/28.04.2005 emisă în baza situației de lucrări aferentă lunii aprilie chiar a fost achitată cu nr.261/29.04.2005, lucrările de remediere privind pozițiile 3-11 din respectiva situație de lucrări. Factura nr.-/02.06.2005 nu prezintă relevanță în cauză, nevizând lucrări de remediere, astfel că nu trebuia depusă la dosar. Factura nr.-/02.06.2005 este aferentă situației de lucrări nr.76/05.2005 pentru pozițiile 13.1-13.3, 14, 15.1 și 26.1-26.6, reducerea valorii totale la 32.726,77 lei neavând legătură cu lucrările de remediere în discuție.
Nu sunt justificate nici considerentele în baza cărora tribunalul a redus sumele acordate pârâtei pentru lucrările de remediere efectuate de ceilalți terți subantreprenori.
În cazul lucrărilor de remediere executate de Construcții, trebuie avut în vedere că aceasta a executat și alte lucrări pentru pârâtă, conform contractului cu acesta, iar în ceea ce privește suma de 3.628 Euro solicitată prin cererea semestrială trebuie luate în considerare oferta și devizul analitic de la filele57-58 vol.III din dosar și situațiile de lucrări aferente facturii nr.-/11.07.2005 achitată cu nr.573/14.07.2005.
În cazul lucrărilor de remediere efectuate de către BauD., se datorează și suma de 3.136,14 Euro, neacordată de tribunal, conform situației de lucrări nr.2, a cărei plată către subantreprenor se dovedește a fi fost efectuată în raport cu nr.868/02.11.2005 privind factura nr.-/24.10.2005.
La fel, în cazul lucrărilor efectuate de către Trans, a căror contravaloare se dovedește a fi fost achitată de către pârâtă prin nr.745/14.09.2005 aferent facturii nr.-/10.09.2005.
Prin urmare, în raport cu cele reținute, apelul formulat de către apare ca fiind fondat iar apelul drept nefondat.
Având în vedere considerentele arătate, în baza art.296 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul declarat de apelanta-pârâtă și va schimba în parte sentința atacată în sensul că va admite cererea reconvențională, obligând reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 38.910,35 Euro incluzând TVA, în echivalentul în lei la data plății; totodată Curtea va respinge apelul declarat de apelanta-reclamantă, ca nefondat, va menține celelalte dispoziții ale sentinței și va obliga apelanta-intimată la plata către apelanta a sumei de 3.517,5 lei cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta-pârâtă cu sediul în B, 13, nr.90,.3, sector 5, împotriva sentinței comerciale nr.8021/13.06.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata cu sediul în B, șos. - -, nr.329,.53,.1,.3, sector 3.
Schimbă în parte sentința atacată în sensul că:
Admite în tot cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă
Obligă reclamanta la plata către pârâta a sumei de 38.910,35 Euro, incluzând TVA, în echivalentul în lei la data plății.
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă cu sediul în B, șos. - -, nr.329,.53,.1,.3, sector 3, împotriva sentinței comerciale nr.8021/13.06.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata cu sediul în B, 13, nr.90,.3, sector 5.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă apelanta-intimată la plata către apelanta a sumei de 3.517,5 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Cu recurs în termen de 15 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.01.2008.
Președinte, JUDECĂTOR 2: Iulia Prelipcean
- - I -
Grefier,
- -
Red.Jud.
Tehnored.
Nr.ex.: 4
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
Președinte:Aurică AvramJudecători:Aurică Avram, Iulia Prelipcean
