Spete pretentii comerciale. Decizia 184/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.184/COM
Ședința publică de la 17 noiembrie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Erol Geli
JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul comercial formulat de pârâtă - SA., cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.606 din 14.03.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL., cu sediul în T,-, județul T, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelanta-pârâtă reprezentată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 115/22.09.2008 și intimata-reclamantă reprezentată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.67/2008.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform disp. art.87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Apelul este declarat și motivat în termen, legal timbrat.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Întrebați fiind, reprezentanții părților arată că nu au alte probe de formulat apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, socotindu-se lămurită în conformitate cu disp. art.150 Cod procedură civilă, declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru apelantă, avocat susține motivele de apel astfel cum au fost formulate, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței civile nr.606 din 14.03.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în sensul înlăturării obligației de a plăti suma rezultată din actualizarea cu indicele de inflație și a daunelor compensatorii solicitate de reclamanta - SRL T reprezentată de dobânzi și penalități fiscale.
Având cuvântul pentru intimată avocat pentru susținerile din întâmpinare solicită, în conformitate cu art.296 Cod procedură civilă, respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Întrebate fiind, ambele părți arată că la fond nu s-a cerut dobânda legală.
Instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față;
1. Obiectul și părțile litigiului
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr-, reclamanta Tac hemat în judecată T, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 165.623 RON cu titlu de chirie restantă, la plata daunelor interese compensatorii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, urmare contractului de închiriere înregistrat la pârâtă sub nr. 54/06.01.2003 și a actului adițional la acesta, între părți a intervenit o înțelegere potrivit căreia a pus la dispoziția pârâtei spre folosință,cu titlu de închiriere, o autobasculantă de 10 tone contra unei sume de 15.000 lei/km, o altă autobasculantă de 8 tone în schimbul unei sume de 12.500 lei/km (a se vedea actul adițional la contract) și un autoturism 1305 pentru suma de 850.000 lei/zi.
Toate facturile emise pentru anul 2003, în vederea încasării prețului așa cum s-a convenit prin contract și prin actul adițional au fost onorate la plată, cu excepția celei din noiembrie 2003, factură care a fost plătită parțial: din suma totală de 207.940.600 lei rămânând un debit de 77.331.599 ROL și factura pentru luna decembrie 2003 în valoare de 160.060.950 lei care nu a fost plătită.
În total, pentru anul 2003, pârâta înregistrează un debit de 237.392.549 ROL conform facturilor fiscale și centralizatoarelor lunare întocmite de confirmate și recunoscute de reprezentantul pârâtei prin semnătura și ștampila aplicată pe aceste acte.
Prin protocolul încheiat la 21 octombrie 2004, între reprezentanții părților s-a convenit achitarea acestei datorii în tranșe egale în perioada 1 noiembrie 2004 - 31 decembrie 2004, până când va fi plătit integral debitul aferent anului 2003.
Conform contractului înregistrat sub nr. 746 din 9 aprilie 2004 la T, a pus la dispoziția pârâtei spre folosință cu titlu de închiriere o autobasculantă de 10 tone în schimbul unei chirii de 15.000 lei ROL/km, o altă autobasculantă de 8 tone contra sumei de 12.500 ROL/km și un autoturism în schimbul unei sume de 850.000 ROL/zi.
Acest contract s-a derulat în perioada 1 mai 2004 - 15 noiembrie 2004, pârâta beneficiind în toată această perioadă de folosința bunurilor, însă a refuzat la plată toate facturile emise lunar conform centralizatoarelor întocmite de reclamantă și confirmate de reprezentantul pârâtei prin semnătură și stampilă, înregistrând pentru întreg anul 2004 o datorie de 1.418.842.950 ROL, adică 141.884 RON.
Deși legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare, nici nu a propus probe în apărare.
2. Hotărârea Tribunalului
Prin hotărârea nr. 606/2008 Tribunalul Tulcea, Secția comercială,civilă și de contencios administrativ a admis acțiunea formulată de către reclamanta - SRL și a obligat pârâta T la plata sumei de 248.450,38 lei, reprezentând contravaloarea facturi neachitate, actualizate cu indicele de inflație și dobânzi,dar și la plata de penalități pentru obligații fiscale neachitate precum și cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel a reținut, în esență, prima instanță că serviciile prestate de reclamantă în favoarea pârâtei nu au fost în totalitate achitate deși cea din urmă a fost notificată.
A mai reținut prima instanță ca o consecință directă a neexecutării obligației de plată la timp a facturilor de către pârâtă,faptul că reclamanta a fost pusă în situația de a plăti obligații fiscale precum și accesorii ale acestora, restanțe la bugetul statului, așa cum a rezultat din actul de control fiscal întocmit.
3. Apelul
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel pârâta.
Aceasta a criticat hotărârea sub aspectul faptului că locatarul a cărui răspundere este angajată pe teren contractual datorează alături de chiria restantă, daune interese moratorii echivalente dobânzii legale; s-a arătat faptul că pentru întârzierea în executare, dacă părțile nu au stabilit o dobânda penală pentru întârziere sau o dobândă convențională, debitoarea datorează exclusiv dobânda legală.
În ce privește obligarea la plata sumelor de bani datorate din de către reclamantă la termen a obligațiilor către bugetul de stat s-a criticat soluția primei instanțe motivat de faptul că ele nu pot fi datorate, această neîndeplinire a obligațiilor către stat neputând fi imputată apelantei.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Analizând criticile de apel formulate, prin raportare la actele și lucrările dosarului, Curtea va reține că apelul formulat în exclusivitate în legătură cu obligarea pârâtei la plata sumei rezultată din actualizarea cu indicele de inflație a debitului și a daunelor compensatorii reprezentând dobânzi și penalități fiscale, este fondat și va fi admis pentru considerentele:
Prima instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor art.1082 Cod civil, debitorul este obligat pentru neexecutarea imputabilă, iar potrivit dispozițiilor art.1084 Cod civil, daunele interese cuprind pierderea suferită și beneficiul de care a fost lipsit creditorul, precum și ceea ce este o consecință directă și necesară a neexecutării obligației.
Prima instanță a considerat că reclamanta creditoare a dovedit consecința directă a neexecutării la timp a obligației de plată a facturilor de către pârâtă, consecință care constă în plata unor obligații fiscale și accesorii restante la bugetul statului, conform actului de control fiscal.
Modul de aplicare și interpretare a legii realizat de prima instanță nu poate fi împărtășit de instanța de apel pentru motivele:
1., temeiurile juridice invocate de reclamantă definesc răspunderea contractuală angajată în sarcina debitorului care nu își execută obligațiile convenționale la scadență.
Potrivit art. 1084 cod civil " daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit, afară de excepțiile și modificările mai jos menționate".
Potrivit art. 1088," la obligațiile care au de obiect sumă oarecare, daunele -interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate".
Din acest text, care are valoarea unei excepții de la dispozițiile cuprinse în art. 1082 - 1086 Cod civil, se desprinde concluzia că chiriei la data exigibilității ei atrage obligarea debitorului la plata dobânzii legale în materie comercială, așa cum este aceasta stabilită azi prin dispozițiile OG9/2000 (art.3 alin.1).
În consecință, locatarul a cărei răspundere este angajată pe teren contractual datorează, alături de chiria restantă, daune -interese moratorii echivalente dobânzii legale (având în vedere că părțile nu au stipulat o dobândă convențională).
În materia obligațiilor bănești nu se poate vorbi de daune - interese compensatorii, pentru că întotdeauna executarea în natură este posibilă iar daunele compensatorii au tocmai rolul de aoî nlocui pe aceasta ceea ce, evident, nu este cazul.
Pe de altă parte, pentru întârzierea în executare, dacă părțile nu au stabilit o clauză penală pentru întârziere sau o dobândă convențională, cum se întâmplă în cazul din speță, debitorul datorează exclusiv dobânda legală.
În consecință, aprecierea de către Tribunalul Tulcea cu privire la incidența în speță a dispozițiilor art.1082 și 1084 Cod civil este inadecvată.
În consecință, față de temeiurile juridice invocate, actualizarea cu indicele de inflație nu putea fi acceptată de prima instanță cu atât mai mult cu cât art.1086 se referă la consecințele directe și necesare, ceea ce nu se poate susține că ar caracteriza suma rezultată din actualizare.
Atâta vreme cât o clauză de impreviziune nu a fost expres prevăzută în contract, actualizarea nu putea fi solicitată decât, eventual, în baza unei răspunderi delictuale unde, în principiu, se răspunde și pentru daunele imprevizibile. În ipoteza în care între părți există raporturi contractuale, răspunderea delictuală nu poate fi angajată decât excepțional, în caz de dol al debitorului.
de către - SRL a obligațiilor bugetare nu poate fi imputată - SA ca o consecință a întârzierii în executare. Ea se datorează exclusiv debitorului bugetar care, cunoscând regulile fiscale, trebuia să își ia măsurile corespunzătoare pentru acoperirea creanțelor bugetare.
Faptul că SRL T nu a fost diligentă cu acoperirea creanțelor bugetare nu îi poate fi imputată societății pârâte și, în toate cazurile, nu pe teren contractual. Ca și în ipoteza de la punctul 2, pe teren contractual răspunderea nu poate fi angajată decât pentru plata sumelor datorate cu titlu de chirie și pentru dobânzile legale.
Față de cele arătate, Curtea reține că, sunt întemeiate criticile formulate, astfel că,în temeiul disp. art. 296 Cod procedură civilă va admite apelul, va schimba în parte hotărârea pronunțată în sensul înlăturării obligației stabilită în sarcina pârâtei referitoare la plata sumelor rezultate din actualizarea debitului cu indicele de inflație și a daunelor compensatorii solicitate și reprezentând dobânzi și penalități fiscale.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de pârâtă - SA., cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.606 din 14.03.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL., cu sediul în T,-, județul T, având ca obiect pretenții.
Schimbă în parte hotărârea apelată în sensul înlăturării obligației stabilite în sarcina pârâtei referitoare la plata sumelor rezultate din actualizarea debitului cu indicele de inflație și a daunelor compensatorii solicitate de reclamantă reprezentate de dobânzi și penalități fiscale.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
02 decembrie 2008
Jud.fond.
red.dec.jud.- 8.01.2009
tehnored.Gref.
4ex/10.01.2009
Președinte:Erol GeliJudecători:Erol Geli, Kamelia Vlad
