Spete pretentii comerciale. Decizia 2/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.2
Ședința Publică de la 11.01.2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Alina Pănescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Scheaua
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea cererii de apel formulată de apelantul pârât, împotriva sentinței comerciale nr.1725 din 29.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - 5 SRL, și.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelantul pârât, reprezentat de avocat dl. și intimata - 5E. SRL, reprezentată de avocat dna., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care s-a învederat că intimata - 5E. SRL a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, dovada comunicării prin poștă, a înscrisurilor depuse la termenul anterior, apelantului pârât potrivit dispozițiilor date de C prin încheierea de ședință din 30.11.2009.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, au arătat că nu mai au alte cereri de formulat și probe noi de solicitat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe noi de solicitat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelantul pârât, prin apărător, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate, în sensul admiterii excepției prematurității promovării acțiunii întrucât nu s-a făcut dovada îndeplinirii procedurii prevăzută de art.7201. proc.civ. iar în subsidiar, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Intimata - 5E. SRL, prin apărător, solicită respingerea apelului, ca nefondat, menținerea hotărârii de fond ca fiind legală și temeinică; cheltuielile de judecată își rezervă dreptul de a le solicita pe calea unei acțiuni distincte.
CURTE A:
Asupra apelului de față, deliberând reține următoarele:
Prin cererea, înregistrată sub nr-, pe rolul Tribunalului București, reclamanta - 5 D. ACASA SRL a chemat în judecată pârâții, și, solicitand instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea acestora la plata sumei de 35.200 Euro și TVA, suma actualizată până la data efectuării plății, reprezentând contravaloare comision ce revenea reclamantei în calitate de comisionar ce a intermediat vânzarea terenurilor conform contractului de intermediere imobiliară, obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, s-a învederat ca reclamanta și pârâtul, în calitate de mandatar al pârâților, si proprietari ai imobilelor terenuri, au încheiat contractul de prestări servicii imobiliare, având ca obiect intermedierea vânzării cumpărării terenurilor deținute de mandanți, contractul fiind incheiat pe o perioada determinată de la 01.06.2007 pâna la 01.08.2007.
S-a mai arătat că reclamanta și-a îndeplinit întocmai obligațiile asumate, intermediind vânzarea în condițiile stipulate în contract, între pârâții mandanți prin imputernicitul acestora, pârâtul și cumpărătorul - TOTAL SRL fiind încheiat contractele de vânzare - cumpărare.
Pârâți nu și-au îndeplinit obligația asumată prin contract de a achita contravaloarea prestațiilor constând în comision în sumă de 35.200 Euro și TVA.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 2 alin. 1 lit a, art. 112, art. 274 cod procedură civilă, art. 405 cod comercial și art. 998 cod civil.
Prin cererea precizatoare, depusă la dosarul cauzei la termenul din 27.11.2008, reclamanta a precizat valoarea pretențiilor în moneda națională, 130.240 lei și TVA.
Prin sentința comercială nr. 1725/29.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bucureștia fost admisa excepția lipsei calității procesuale a pârâțiilor, si; a fost respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu aceștia ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă; a fost admisă acțiunea formulată împotriva pârâtului; a fost obligat pârâtul la plata sumei de 35.200 Euro reprezentând contravaloare servicii imobiliare precum și la plata sumei de 3.857 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamanta a încheiat cu pârâtul contractul de prestări servicii imobiliare, din cuprinsul contractului nerezultând calitatea de mandatar a pârâtului, astfel ca nu se poate aprecia ca prin contract vânzâtorii s-au obligat în nume propriu.
A mai reținut instanța că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract, în termenul stipulat intermediind vânzarea terenurilor, în condițiile solicitate de beneficiar, fiind încheiate contractele de vânzare cumpărare pentru cele trei terenuri, precum și factura fiscală pentru comisionul încasat de la cumpărătoare, refuzul pârâtului de achita comisionul fiind apreciat ca nejustificat.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termen legal, pârâtul, invocând dispozitiile art. 246 pr.civ.
Apelul a fost legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în sumă de 2.102 lei și timbru judiciar de 50 de lei.
În motivarea apelului s-a invocat, cu prioritate, excepția prematurității susținându-se neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de at. 720 indice 1 pr.civ.
În cel de al doilea motiv de apel s-a susținut că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, în sensul că a ignorat cererea precizatoare formulată de reclamantă, prin care și-a precizat capătul de cerere în moneda națională, obligând pârâtul la plata sumei de 35.200 Euro și nu la plata sumei de 130.240 lei așa cum, ulterior s-a solicitat.
De asemenea, s-a arătat că suma datorată era inferioară celei solicitate, întrucât prin contract părțile au convenit ca din comisionul datorat, să fie dedusă suma datorată cu titlul de impozit pe tranzacție, suma stabilită în sarcina comisionarei; mai mult, suma pretinsă reprezintă comision și TVA, deși prin contract nu s-a prevăzut astfel.
Prin întampinarea formulată la 19.10.2009, intimata reclamantă a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
S-a învederat că deși, reclamanta, în calitate de comisionar, și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de comision, intermediind vânzarea terenurilor la termenele și în condițiile stipulate prin contract, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația corelativă de a achita comisionul cuvenit pentru serviciile prestate.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Cu privire la primul motiv de apel, prin care s-a invocat excepția prematurității cererii de chemare în judecată raportat la art. 720 indice 1 pr.civ. retine că, potrivit înscrisurilor administrate, în apel, filele 45 - 47, rezultă că pârâtului i s-a notificat invitația la conciliere prealabilă la data de 15.08.2007, pentru termenul din 28.04.2008, și filele 53 - 55 cu notificare la 15.08.2007 pentru 05.09.2007, însoțite de procesul - verbal întocmit, din cuprinsul căruia rezultă că pârâtul nu s-a prezentat la data și ora menționată în convocare.
Din interpretarea art. 720 indice 1 pr.civ. rezultă că, în procesele și cererile în materie comercială, evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul este ținut a încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.
În cauză, reclamanta a încercat concilierea prealabilă a litigiului, de la data convocării, au trecut 30 de zile, fără ca pârâtul să fi dat curs acesteia, rezultând astfel că soluționarea amiabilă a litigiului nu este posibilă.
Este adevarat că art. 720 indice 1 pr.civ. cuprinde prevederi speciale de strictă interpretare, însă vătămarea cauzată prin nerespectarea tuturor formalităților presupuse de procedura prealabilă, nu atrage nulitatea acesteia cu consecința admiterii excepției prematurității, decât în condițiile probării acesteia.
Potrivit art. 720 indice 1 pr. civ raportat la art. 105 alin. 2 pr.civ. vătămarea nu se prezumă, fiind necesar a se dovedi cauzarea vătămării ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
Or, așa cum am reținut, a rezultat că încercarea de a soluționa litigiul pe cale amiabilă, scopul urmărit prin instituirea procedurii prealabile, nu a fost atins, nefiind posibilă concilierea, pârâtul nu este prejudiciat prin introducerea cererii de chemare în judecată.
Cu privire la cel de al doilea motiv de apel, reține că între - 5D.ACASA SRL, în calitate de prestator servicii imobiliare și, în calitate de beneficiar al serviciilor imobiliare a intervenit contracul de prestări servicii imobiliare din 01.06.2007, având ca obiect intermedierea vânzării - cumpărării a trei terenuri situate în, pentru perioada cuprinsă între 01.06.2007 si 01.08.2007, pentru un comision de 35.200 Euro, din comision pestatorul obligându-se să achite impozitul pe tranzacție.
Reclamanta și-a îndeplinit întocmai obligațiile asumate, asigurând încheiarea contractelor de vânzare - cumpărare în termenul stipulat în contract și în condițiile convenite de părțile contractante.
Au fost încheiate contractele de vânzare-cumpărare autentificate nr. 1347/29.06.2007, nr. 1345/29.06.2007 și nr. 1346/29.06.2007, vânzător fiind pârâții, si, prin mandatar, pentru contravaloarea comisionului in cuantum de 131.109, 44 lei reprezentand contravaloare comision in suma de 35.200 Euro, in lei la data emiterii facturii.
Pratul a refuzat nejustificat achitarea contravalorii prestațiilor.
Instanța va înlatura apărările acestuia privind neîndeplinirea obligației de achitare a impozitului pe tranzacție întrucât acesta urma a fi dedus din cuantumul comisionului ulterior achitarii acestuia de catre beneficiar, nu dedus de către beneficiar înainte de achitarea acestuia, cu consecința achitării unei sume inferioare celei stabilite prin contract, astfel ca obligația asumată de comisionar nu are înrâurire asupra cuantumului comisionului datorat.
In ceea ce privește cererea precizatoare depusă la dosarul cauzei în considerarea dispozițiilor instanței, așa cum au fost consemnate prin rezoluția de primire, rezultă că a avut ca obiect exclusiv determinarea valorii în lei a pretențiilor asumate de către pârât în Euro, în vederea stabilirii timbrajului datorat și nu reprezintă o micșorare a pretențiilor solicitate în temeiul convenției părților.
De asemenea, instanța de fond, în obligarea pârâtului la plata comisionului s-a raportat strict la termenii contractuali, din cuprinsul cărora rezulta cu claritate faptul că beneficiarul s-a obligat la plata unui comision de 35.200 Euro, fără a distinge modalitatea de calcul și deducere a TVA- ului datorat de societate.
In mod corect s-a reținut că, la data încheierii contractelor de vânzare - cumpărare a terenurilor, fiind îndeplinită obligația asumată de comisionar, obligația corelativă de plată a comisionului, stabilită în sarcina beneficiarului, devenea scadentă.
In consecință, apreciind temeinicia și legala sentință atacată, în conformitate cu art. 296 pr.civ. urmează a respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul pârât, cu domiciliul ales în B, Intr. nr. 8,. 2, sector 2, împotriva sentinței comerciale nr.1725 din 29.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - 5 SRL, cu sediul în B,- D,. 1, cam. B,C,D,F, sector 4, domiciliată în B,- B, sector 3, și, ambii domiciliați în B,-, sector 3, ca nefondat
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică de la 11 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - -
GREFIER,
- -
Red.Jud. - 20.01.2010
Tehnored. - 20.01.2010
Nr.ex.: 7
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
Președinte:Alina PănescuJudecători:Alina Pănescu, Cristina Scheaua
