Spete pretentii comerciale. Încheierea /2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

Operator date - 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA COMERCIALĂ

Dosar nr-

ÎNCHEIERE

Ședința publică de la data de 15 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Raluca Suciu

JUDECĂTOR 2: Maria Ofelia Gavrilescu

Grefier - -

Pe rol judecarea declarat de pârâta SC SA- FILIALA împotriva Sentinței civile nr. 590/16.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- având ca obiect - pretenții, în contradictoriu cu intimații reclamanți ,.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații, prin av., lipsind apelanta.

Procedură legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, prin serviciul registratură, la data de 20.11.2009 s-a depus întâmpinare de către intimați, după care:

Intimații prin avocat arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.

Văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Intimații prin avocat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.

CURTEA

Pentru a permite părților să depună concluzii scrise, în temeiul art. 146.proc.civ.

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 22 decembrie 2009

Pronunțată în ședință publică azi, 15 decembrie 2009.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

GREFIER,

ROMÂNIA

Operator date - 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA COMERCIALĂ

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ -. 222 /

Ședința publică de la data de 22 decembrie 2009

Președinte - -

Judecător - - -

Grefier - -

Pe rol judecarea declarat de pârâta SC SA- FILIALA T împotriva Sentinței civile nr.590/16.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- având ca obiect - pretenții, în contradictoriu cu intimații reclamanți,.

Dezbaterile au avut loc la data de 15 decembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă a prezentei decizii; Curtea, pentru a permite părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 22 decembrie 2009, hotărând următoarele.

CURTEA

Deliberând asupra apelului de față, constată:

Prin Sentința civilă nr. 590/16.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a admis cererea formulată de reclamanții, fiind obligată pârâta SC SA- FILIALA T la plata sumei de 62.250 EURO cu titlu de despăgubire.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Timișa reținut că,

" a avut loc la data de 17.05.2008 (fiind) soldată cu distrugerea imobilului, proprietatea reclamanților. Referitor la valoarea de piață a construcției și a nivelului de distrugere, raportul de expertiză (fila 168) s-a pronunțat în sensul că descrierea acestuia în cartea funciară nu corespunde cu cea existentă pe teren, imobilul fiind compus din 6 camere și dependințe; mansarda clădirii a fost construită în anii 1998 - 2000, valoarea de circulație a acestuia la data de 17.05.2008 fiind de 171.879 euro iar valoarea de refacere a locuinței la stadiul fizic existent la aceeași dată este de 122.669 euro. Instanța nu poate reține susținerea pârâtei în sensul că reclamanții nu au declarat suprafața reală a construcției și care în cartea funciară este de 52 mp, în condițiile în care cu ocazia încheierii contractului de asigurare s-a efectuat un raport al inspecției de risc ( fila 9) în care a fost consemnată suprafața de 80 mp pentru un etaj, cât și suprafața medie pentru o încăpere de 11 mp, la un număr de 6 camere rezultând mai mult decât 52 mp, la care se adaugă și dependințele precum și mansarda despre care inspectorul care a efectuat măsurători la fața locului trebuia să o observe și să bifeze la rubrica " mansardă".

Văzând că părțile nu au solicitat efectuarea unei noi expertize iar reclamanții nu și-au majorat pretențiile raportat la concluziile expertizei, în temeiul art. 998 civil și a disp.art.9 din Legea 136/1995 se va admite acțiunea urmând a se dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 62.250 euro cu titlu de despăgubiri."

Prin apelul declarat, pârâta SC SA- FILIALA a solicitat admiterea acestuia, schimbarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii cererii, ca "inadmisibilă, neîntemeiată și nefondată", în condițiile în care "starea de fapt nu corespunde cu starea de drept", "reclamantul" nu a pus la dispoziție societății de asigurare dovada sumelor cheltuite cu ocazia efectuării reparațiilor iar prin explozia de la 17.05.2008 nu a rezultat o daună totală, astfel încât nu putea fi despăgubită în totalitate suma asigurată.

A mai susținut apelanta că, deși prin obiecțiunile la expertiza efectuată în cauză a solicitat o contraexpertiză, conform art. 212 alin. 2.proc.civ. această cerere nu a fost soluționată, mai mult s-a reținut că părțile nu au solicitat efectuarea unei noi expertize. Expertiza efectuată denotă "lipsa de profesionalism și legalitate". Este greșit temeiul de drept prin care se motivează sentința, potrivit art. 998.civ. persoana vinovată este E-ON GAZ ROMÂNIA, care deține asigurarea.

În drept, apelanta a indicat dispozițiile art. 282 - 298.proc.civ. Legea nr. 136/1995, contractul de asigurare facultativă a clădirilor AP -.

Prin întâmpinarea formulată la data de 20.11.2009, intimații reclamanți au solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.

Au arătat intimații că, prin contractul de asigurare facultativă încheiat între pârâtă și reclamanți la data de 7 iunie 2007 pârâta asigurător și-a asumat obligația de plată a indemnizației conform principiului "primului risc", iar întrucât deflagrația s-a produs la data de 17 mai 2008, reclamanții au solicitat deschiderea dosarului de daună, la data de 2 iunie 2008; în luna septembrie asigurătorul a propus acordarea unei despăgubiri de 37.750 euro, sumă ce reprezenta, în opinia asigurătorului, valoarea reală a clădirii, totodată oferindu-se să restituie asiguraților prima de asigurare aferentă lunilor rămase de la data producerii evenimentului până la data de 01.07.2008; această propunere nu a fost acceptată de asigurați, procedându-se la efectuarea unei expertize extrajudiciare, față de concluziile căreia însă poziția asigurătorului a rămas neschimbată, aceeași poziție fiind susținută și în fața primei instanțe.

Au precizat intimații că, invocând diferența între suprafața imobilului cuprinsă în cartea funciară și cea existentă în fapt, apelanta își invocă propria culpă în încheierea contractului de asigurare, recunoscând că polița de asigurare se referă la un imobil vizualizat, și implicit măsurat de către inspectorul de asigurări.

Au mai arătat intimații că nu se pune problema dovedirii unor reparații, cât timp sensul încheierii unei asigurări de imobil este tocmai acela de a primi o despăgubire pentru paguba intervenită și de a înlocui sau repara bunul distrus cu ajutorul sumei primite cu titlu de despăgubire.

Cu referire la valoarea imobilului, intimații au arătat că, ambele expertize efectuate au concluzionat în sensul unei valori superioare sumei asigurate, iar cu privire la pretinsa omisiune a primei instanțe de a se pronunța asupra cererii de contraexpertiză, această susținere este, cererea pârâtei fiind discutată în ședința publică de la data de 09.06.2009.

În drept, intimații au invocat art. 296.proc.civ. și art. 9 din Legea nr. 136/1995.

Părțile nu au propus administrarea unor probe suplimentare în apel.

Examinând apelul declarat de pârâta SC SA- FILIALA prin raportare la dispozițiile art. 295.proc.civ. Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

În ce privește pretinsa încălcare a normelor de procedură, în sensul că, prima instanță a omis a se pronunța asupra cererii pârâtei de efectuare a contraexpertizei, se constată că apelanta este în eroare asupra acestui aspect, din încheierea de ședință de la data de 9 iunie 2009 reieșind că, la acest termen, instanța a apreciat ca neutilă cauzei efectuarea unei contraexpertize, pe cale de consecință respingând cererea. Este surprinzătoare susținerea pârâtei în sensul nepronunțării instanței, cu atât mai mult cu cât consilierul juridic al acesteia a fost prezent în ședință, susținând această cerere de efectuare a contraexpertizei.

Cu referire la fondul cauzei, Curtea constată că în mod corect prima instanță a înlăturat apărările pârâtei, reluate prin cererea de apel, în sensul că, "asigurarea a fost încheiată pentru o suprafață utilă de 240 mp iar în extrasul de carte funciară apare doar o suprafață de 52 mp", eroare ce ar fi imputabilă asiguratului. O astfel de apărare se constituie într-o cerere de constatare a nulității convenției părților, cât timp asigurătorul pretinde că a fost indus în eroare în ce privește imobilul asigurat. Cu toate acestea, asigurătorul a acceptat contractul, plătind despăgubirile apreciate ca fiind suficiente, situație în raport de care este contradictorie motivarea refuzului de plată, astfel cum a fost susținută de către pârâtă prin întâmpinare, prin obiecțiunile la raportul de expertiză și prin cererea de apel.

Interpretând argumentația pârâtei în sensul că, ceea ce s-a asigurat este imobilul configurat în cartea funciară, astfel încât despăgubirile se limitează la un imobil de 52 mp, și nu de 240 mp, se constată că eroarea ar fi imputabilă exclusiv pârâtei, Curtea însușindu-și întrutotul poziția intimaților reclamanți cu privire la această susținere, pârâta invocându-și propria culpă în identificarea imobilului - întocmirea eronată a raportului inspecției de risc (9 ds. Trib. T) - pentru a justifica neexecutarea obligațiilor contractuale.

Totodată, obligația de plată a despăgubirii născându-se la data producerii riscului asigurat, solicitarea asigurătorului de a se justifica sumele ce urmează, în viitor, a fi cheltuite pentru refacerea imobilului este lipsită de sens.

În ce privește indicarea în considerentele sentinței, ca temei de drept, a dispozițiilor art. 998.civ. Curtea apreciază că este vorba exclusiv de o eroare materială, din considerentele sentinței apelate rezultând, fără putință de tăgadă, că ceea ce s-a angajat este răspunderea contractuală a pârâtei, în temeiul art. 969.civ.

Pentru aceste considerente, Curtea, față de dispozițiile art. 296. pr. civ. urmează a respinge apelul ca nefondat.

În temeiul art. 298.proc.civ. rap. art. 274.proc.civ. reținând culpa procesuală a apelantei, se va reține obligația acesteia de plată a cheltuielilor de judecată avansate de intimați în apel, în cuantum de 9.844,00 lei, reprezentând onorariu avocațial achitat conform chitanței fiscale seria - nr.0313/28.10.2009 - 9 dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de pârâta SC SA- FILIALA T, cu sediul în T, P-ȚA - EUROPEI -.1, JUD. T, CUI - împotriva Sentinței civile nr. 590/16.06.2009 pronunțată de TRIBUNALUL TIMIȘ în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații, ambii cu domiciliul ales la. AV., în T, STR. - -.1, JUD. T, ca nefondat.

Obligă apelanta SC SA- FILIALA la plata cheltuielilor de judecată avansate de către intimații și, în cuantum de 9.844,00 lei.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 22 decembrie 2009.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

GREFIER,


Red. - 27.01.2010

Thred. -4 ex - 28.01.2010

PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL TIMIȘ

Judecător: DOINA RIZAC

Președinte:Raluca Suciu
Judecători:Raluca Suciu, Maria Ofelia Gavrilescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Încheierea /2009. Curtea de Apel Timisoara