Spete pretentii comerciale. Decizia 231/2009. Curtea de Apel Bucuresti

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA COMERCIALĂ NR.231

Ședința publică de la 14 mai 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE I -

JUDECĂTOR 1: Iulia Prelipcean

GREFIER - -

.

Pe rol fiind soluționarea apelului formulate de apelanta SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr.1601/04.11.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar și intimata, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Apărătorul apelantei solicită încuviințarea administrării probei cu un înscris, pe care îl depune la dosar și îl comunică intimatei.

Apărătorul intimatei nu se opune.

Curtea, deliberând, încuviințează apelantei proba cu un înscris.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de apel.

Apărătorul apelantei solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței apelante și trimiterea cauzei spre rejudecare în fond. Susține faptul că OUG nr.119 din 24.10.2007 are ca scop aplicarea Directivei europene 2000 /35/CE a Parlamentului european și pentru ca statul român să ia măsurile necesare pentru combaterea întârzierii la plată a obligațiilor rezultate din contracte. În art.5 alin.2 se prevede că în cazul litigiilor privitoare la obligațiile de plată rezultând din contracte comerciale nu este necesară parcurgerea, în prealabil, a etapei concilierii directe prevăzută de art.7201pr.civ. De aici rezultă că această procedură trebuie parcursă numai în cazul în care s-au efectuat acte și fapte de comerț între părți fără să fi existat între acestea un contract comercial.

Apărătorul intimatei solicită respingerea apelului, ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. Susține că nu pot fi reținute afirmațiile apelantei în ce privește încercarea de conciliere directă și faptul că sancțiunea nerespectării disp.art.7201pr.civ. este nulitatea relativă. Concilierea este obligatorie deoarece acțiunea nu a fost întemeiată pe OUG nr.119 /2007, apelanta întemeindu-și cererea pe dispozițiile dreptului comun.

CURTEA

Prin sentința comercială nr.1601/4.11.2008 pronunțată de Tribunalul Călărașis -a respins ca fiind prematur formulată acțiunea reclamantei SC SRL Oltenița împotriva pârâtei SC SRL, acțiunea având ca obiect pretenția reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 194.434 lei reprezentând contravaloare produse și servicii livrate, rezoluțiunea contractului de prestări servicii feet tracking și telemetrie nr.130/13.07.2007.

Tribunalul a reținut că excepția prematurității invocată de către pârâtă prin întâmpinarea depusă la dosar, este întemeiată deoarece prevederile art.7201proc.civ. au caracter imperativ atât în ceea ce privește obligativitatea respectării sale anterior introducerii unei acțiuni comerciale dar și a reglementării modului de îndeplinire a acestei proceduri prealabile care trebuie efectuată întocmai cu dispozițiile legale incidente. S-a reținut că reclamanta nu a încercat concilierea directă cu pârâta și ca urmare s-a admis excepția prematurității. A fost înlăturată apărarea reclamantei conform căreia după apariția OUG nr.119/2007 procedura concilierii nu ar mai fi obligatorie întrucât nu pot fi extinse dispozițiile procedurale ale acestui act normativ special dincolo acțiunile promovate în temeiul lui.

Împotriva acestei sentințe s-a declarat apel d e către reclamantă care a solicitat desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Criticile apelantei privind netemeinicia sentinței apelate constau în invocarea încercării de conciliere pentru data de 5.08.2008 și răspunsul intimatei pârâte cu adresa nr.4388/4.08.2008, ca dovadă a efectuării procedurii prevăzute de art.720 ind.1 proc.civ. De asemenea, se mai susține și neobligativitatea concilierii directe în temeiul OUG. Nr.119/24.10.2007, act normativ emis pentru aplicarea Directivei 2000/35/CE a Parlamentului European și potrivit căruia în cazul litigiilor ce au ca obiect obligații de plată născute din contracte comerciale nu este necesară parcurgerea procedurii prealabile a concilierii directe prevăzute de art.7201proc.civ.

A fost atașată la dosar ca probă adresa nr. 4388/4.08.2008.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, cu motivarea că acțiunea ce face obiectul cauzei a fost întemeiată pe dreptul comun și nu pe dispozițiile speciale ale OUG nr.119/2007, astfel că procedura prealabilă a concilierii era obligatorie.

Examinând sentința apelată, Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a fost învestită la data de 13.08.2008 cu soluționarea unei acțiuni comerciale având ca obiect rezoluțiunea unui contract de prestări servicii încheiat între cele două părți litigante și plata unor sume de bani cu titlu de contravaloare servicii livrate și neachitate, precum și penalități de întârziere calculate în baza clauzei penale din contract.

Prin adresa nr.4388/4.08.2008 emisă de către intimata-pârâtă se comunică apelantei-reclamante că "notificările transmise în data de 4.08.2008 nu pot fi considerate convocare la conciliere directă pentru data de 5.08.2008, ora 10, la punctul de lucru al reclamantei din B, pentru că nu sunt respectate termenele prevăzute imperativ de către art.7201proc.civ."

Așadar, apelanta reclamantă a trimis intimatei-pârâte o invitație la conciliere pentru data de 5.08.2008, invitație considerată a fi necorespunzătoare prevederilor art.7201proc.civ. de către pârâtă.

Aliniatul 1 al art.7201proc.civ. prevede că reclamantul "va încerca" soluționarea litigiului prin conciliere directă cu pârâtul. Prin invitația trimisă de reclamantă în vederea unei întâlniri în data de 5.08.2008, aceasta a dovedit respectarea dispoziției legale de a "încerca" o conciliere directă înainte de a introduce acțiune în instanță. Pârâta a refuzat însă să se prezinte la conciliere, invocând nerespectarea riguroasă a tuturor termenelor prevăzute de art.7201proc.civ.

Desigur că într-o interpretare excesiv formală, termenele de 15 zile și 30 de zile prevăzute în text nu au fost respectate de către reclamantă, dar sunt termene de recomandare și nu condiții cerute imperativ, iar nerespectarea lor nu atrage nulitatea concilierii prealabile în mod automat, ci numai dacă pârâta dovedește o vătămare. Pârâta însă a refuzat să se prezinte la întâlnirea cu reclamanta, când cu bună-credință din partea ambelor părți s-ar fi putut discuta și eventual lămuri măcar parte din chestiunile litigioase. Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta a contestat toate pretențiile formulate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, ceea ce arată că nu i s-a adus vreo vătămare.

În concluzie, Curtea constată că apelanta-reclamantă a încercat concilierea directă cu intimata-pârâtă anterior promovării cererii de chemare în judecată, astfel că fiind respectate prevederile art.7201proc.civ. urmează ca în temeiul art.297 proc.civ. să admită apelul, să desființeze sentința atacată și să trimită cauza primei instanțe spre rejudecare pe fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelanta SC SRL cu sediul în Oltenița,-, --5,.4,.14, județul C, împotriva sentinței comerciale nr.1601/04.11.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL cu sediul în B,-, sector 3.

Desființează sentința atacată și trimite cauza primei instanțe spre rejudecare

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 14.05.2009.

Președinte, JUDECĂTOR 2: Mioara Badea

I

Grefier,

Red.Jud. - 26.05.2009

Nr.ex.: 4

Fond: Tribunalul Călărași

Președinte:

Președinte:Iulia Prelipcean
Judecători:Iulia Prelipcean, Mioara Badea

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 231/2009. Curtea de Apel Bucuresti