Spete pretentii comerciale. Decizia 253/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Numr în format vechi 546/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIAL
DECIZIA COMERCIAL Nr. 253
Ședința public de la 21 Mai 2009
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci
JUDECTOR - -
GREFIER - -
******************
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta reclamant - -. MO. IMOBILIARE SRL împotriva sentinței comerciale nr.234/08.11.2007 pronunțat de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârât - SRL.
Dezbaterile au avut loc în ședința public de la 30 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședinț de la acea dat, care face parte integrant din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea prților s depun concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 07 mai 2009, 14 mai 2009 și 21 mai 2009, când a decis urmtoarele:
CURTEA
Curtea, asupra apelului comercial d e faț, deliberând, constat și reține urmtoarele:
Prin cererea înregistrat sub nr- la 28 mai 207 pe rolul Tribunalului Giurgiu, reclamanta - -.MO.IMOBILIARE SRL, cu sediul în B, a chemat-o în judecat pe pârâta - SRL (fost - SRL și actual, solicitând ca instanța s o oblige pe pârât la plata penalitților de întârziere egale cu echivalentul în lei a 1.000 euro pe zi de întârziere în executarea lucrrilor, la cursul BNR din ziua plții, calculate de la 10 august 2006 și pân la data încheierii procesului verbal de recepție la terminarea lucrrilor. A solicitat cheltuieli de judecat.
Reclamanta a precizat c la data introducerii cererii penalitțile de întârziere se ridicau la 287.000 euro, ceea ce la un curs BNR de 3,2785 lei/euro se ridic la 940.929,50 lei.
În motivarea cererii, a artat c prin contractul de vânzare - cumprare nr.2104 din 7 decembrie 2004, pârâta a cumprat de la reclamant o serie de terenuri situate în B Deal, B - Pitești Km. 23 jud. A artat c obligația pârâtei faț de reclamant de plat a sumei de 268.500 euro plus TVA, reprezentând o parte din prețul vânzrii s-a compensat cu obligația reclamantei de plat a sumei pentru care s-a emis factura nr. - din 6 decembrie 2004, emis în avans pentru efectuarea lucrrilor de ridicare a unei hale industriale de ctre pârât, așa cum prțile conveniser și prin precontractul încheiat anterior contractului.
Reclamanta a artat c prțile au încheiat ulterior o convenție prin care au stabilit ca pârâta s realizeze lucrrile de construire a halei industriale pe terenul reclamantei din B Deal B - Pitești km. 23 jud.G, pân la 10 mai 2006, c dup expirarea termenului de finalizare a lucrrilor pârâta a invocat diverse motive pentru a justifica întârzierea lucrrilor, printre care și nepregtirea de ctre reclamant a terenului și a frontului de lucru, neasigurarea energiei electrice și a apei.
Referitor la aceast aprare, reclamanta a susținut c este neîntemeiat, întrucât prin contract nu și-a asumat obligații relative la conectarea la energie electric sau la ap, ci numai obligația de a preda și pregti frontul de lucru, obligație îndeplinit așa cum rezult din contractul nr. 40 din 12 aprilie 2005 încheiat cu - 2003 SRL.
În aceeași ordine de idei, a apreciat ca nefondate aprrile pârâtei și pentru c aceasta a folosit energia electric prin racordare la punctul de lucru propriu situat pe terenul vecin, ceea ce fcea inutil ca reclamanta s mai efectueze alte racordri.
S-a artat în motivarea cererii c pârâta nu a respectat nici mcar termenul de 10 august 2006 pe care și l-a asumat în mod unilateral prin adresa nr. 60 din 1 mai 2006, c la 18 ianuarie 2007 prțile au încheiat un proces verbal preliminar de predare primire a lucrrilor în care au constatat c lucrrile de montaj au fost finalizate la 2 noiembrie 2006 și în care pârâta și-a asumat obligația de a remedia anumite lucrri defectuoase și de a preda toat documentația pân la 6 februarie 2007, prțile stabilind c dac termenul de 6 februarie 2007 nu va fi respectat, recepția halei nu se va considera efectuat și lucrarea nu se va considera finalizat.
A mai artat c a convocat-o la 2 aprilie 2007 pe pârât pentru soluționarea pe cale amiabil a litigiului, c la 4 aprilie 2007, pârâta i-a comunicat c lucrrile au fost efectuate în totalitate, reclamanta fcând o nou notificare la 26 aprilie 2007, și aceasta lipsit de eficienț.
Având în vedere conduita pârâtei, a solicitat penalitți de întârziere începând cu 10 august 2006, data la care pârâta s-a obligat unilateral s finalizeze lucrrile.
Cererea este întemeiat în drept pe dispozițiile articolelor 112 și 274 alineat 1 Cod procedur civil, pe dispozițiile articolului 969, articolelor 1066 și urmtoarele cod civil și articolelor 1470 - 1490 Cod civil.
La 23 iulie 2007 pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat în principal excepția de necompetent material a instanțelor judectorești, iar în subsidiar a formulat aprri pe fond, solicitând în esenț s se constate c întârzierea în predarea construcției nu-i este imputabil, aceasta datorându-se neîndeplinirii obligațiilor asumate de ctre reclamant prin articolul 2 litera h punctul 5 al antecontractului de vânzare - cumprare din 19 septembrie 2004, astfel cum acesta a fost ulterior modificat prin act adițional. Pentru aceste considerente a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiat.
La termenul din 4 octombrie 2007 tribunalul a respins excepția de necompetenț material a instanțelor judectorești invocat de pârât, cu motivarea de esenț c, clauza compromisorie stipulat în antecontractul de vânzare - cumprare și reluat în articolul 4 punctul 2 din contractul autentificat sub nr. 2104 din 7 decembrie 2004 se refer la interpretarea clauzelor contractuale, nicidecum la litigiile dintre prți decurgând din și în legtur cu prezentul contract.
Prin sentința comercial nr. 234 din 8 noiembrie 2007, Tribunalul Giurgiua respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiat și a obligat-o pe reclamant s-i plteasc pârâtei 3.611,37 lei cu titlu de cheltuieli de judecat.
Pentru a hotrî astfel, prima instanț a reținut în esenț c, în raport de cronologia relațiilor contractuale ale prților, executarea halei industriale a fost contractat de reclamant prin contractul nr. 38/2005, nicidecum prin antecontractul de vânzare - cumprare încheiat de prți, în cuprinsul cruia nu se regsește nici o clauz referitoare la construcția halei.
Privitor la actul adițional aflat la fila 77 dosarului, în care apare ca termen de finalizare a lucrrii data de 10 ai 2006, apreciat c acesta nu poate fi avut în vedere de ctre instanț, cât vreme în cuprinsul acestuia nu este menționat data încheierii lui pentru a fi pus în raport cu obligațiile prților asumate prin celelalte contracte.
Privitor la suma de 1.000 euro pe zi de întârziere, prima instanț a reținut c a fost convenit de prți prin actul adițional, nu prin contractul de prestri de lucrri nr.38 din 5 aprilie 2005 și nici prin antecontractul de vânzare - cumprare.
În ce privește respectarea termenului de predare, a reținut c acesta a fost prelungit cu acordul reclamantei pân la 10 august 2006, nefiind respectat din culpa reclamantei care nu a predat frontul de lucru în condițiile solicitate de ctre pârât, aceasta din urm aflându-se în imposibilitatea respectrii termenului de finalizare a lucrrii.
A înlturat ca neîntemeiate susținerile reclamantei privind pregtirea terenului de ctre o societate de specialitate, în funcție de adresele ulterioare a pârâtei prin care aceasta a solicitat refacerea solului precum și prin prisma interpretrilor diferite date de prți în ceea ce privește noțiunea de asigurare a frontului de lucru.
Privitor la recepția lucrrilor, a reținut c singura recepție efectuat în prezența prților este cea din 12 iunie 2007, când pârâta s-a obligat s repare anumite deficiențe.
Referitor la penalitțile de întârziere de 1.000 euro pe zi de întârziere, a constatat c aceast clauz a fost prevzut în actul adițional la antecontractul de vânzare - cumprare din 19 septembrie 2004, în timp ce derularea relațiilor contractuale dintre prți în ce privește construcția halei industriale a izvorât din contractul de prestri servicii nr. 38 din 5 aprilie 2005.
A apreciat neîntemeiat acțiunea reclamantei și a fcut aplicarea dispozițiilor articolului 274 Cod procedur civil.
Împotriva acestei hotrâri, în termen legal a declarat apel motivat reclamanta, cauza fiind înregistrat sub același numr unic la 18 martie 2008, pe rolul Curții de APEL BUCURE ȘTI - Secția a a Comercial
În motivarea apelului a fost criticat hotrârea pentru c se întemeiaz pe interpretarea greșit a raporturilor juridice dintre prți. Apelanta reclamant a susținut c în realitate raportul juridic relativ la construirea halei, respectiv contractul de antrepriz ca negotium s-a nscut și a fost reglementat prin antecontractul de vânzare - cumprare din 19 septembrie 2004, prin care s-a fixat ca termen 31 august 2005, prin contractul de vânzare - cumprare autentificat sub nr. 2104 din 7 decembrie 2004, prin contractul nr. 38 din 5 aprilie 2005, în care s-a stabilit termen de finalizare 31 martie 2006 și prin acordul dintre prți în care s-a modificat termenul limit la 10 mai 2006 și în care s-au stabilit penalitți de întârziere aferente.
În aceast ordine de idei, a apreciat c instanța de fond a considerat în mod greșit c ultimul acord de voinț al prților a fost contractul nr. 38 din 5 aprilie 2005, în realitate ultimul acord de voinț fiind cel în care s-a stabilit termenul de 10 mai 2006 și penalitți de întârziere, instanța apreciind în mod eronat c unele clauze din acest din urm acord sunt valabile (termenul de finalizare a halei), iar altele nu sunt valabile (clauza penal).
A invocat prevederile articolului 984 Cod civil, susținând c pârâta însși a recunoscut c obligația de construire a halei provine și din contractul de vânzare - cumprare și din convenția nr. 38/2005, rezultând clar c voința prților a fost stabilit prin antecontract.
În cadrul aceleiași primei critici apelanta a susținut c argumentele aduse de instanța de fond în motivarea hotrârii conțin dispoziții contradictorii.
A doua critic vizeaz considerentele în care instanța de fond a reținut culpa apelantei reclamante în depșirea termenelor de finalizare a lucrrilor,apelanta susținând c instanța de judecat s-a bazat doar pe susținerile pârâtei și a ignorat c atât prin antecontractul de vânzare - cumprare din 19 septembrie 2004, cât și din prin convenția nr.38/2005, apelanta și-a asumat doar obligația de a obține autorizația de construire, de a pregti terenul și de a-l preda în vederea realizrii construcției, toate aceste obligații fiind îndeplinite astfel cum reiese din contractul nr. 40/2005 încheiat cu - 2003 SRL.
A reiterat susținerile din cererea introductiv de instanț referitoare la obligația de predare a frontului de lucru și la lipsa de temeinicie a aprrilor intimatei pârâte bazate pe neconectarea la energie electric și ap.
A criticat hotrârea primei instanțe și pentru c a fost pronunțat în condițiile în care instanța a respins în mod greșit cererea sa de administrare a probelor cu interogatoriu, cu expertiz și martori, considerându-le neutile cauzei.
Apelul este întemeiat în drept pe dispozițiile articolele 282 - 298, articolului 295 și urmtoarele și articolului 274 alineat 1 Cod procedur civil, ca și pe dispozițiile articolului 969, articolului 1066 și urmtoarele și articolelor 1470 - 1490 Cod civil.
La 20 iunie 2008 intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea hotrârii primei instanțe, expunându-și in extenso punctul de vedere privitor la actele juridice care reglementeaz raporturile contractuale dintre prți, ca și cu privire la derularea acestor raporturi contractuale.
A apreciat c msura prin care instanța de fond a respins cererea de probatorii formulat de apelanta reclamant este una judicioas, dat fiind corespondența purtat între prți, care fcea inutil proba cu interogatoriu și cu martori, precum și imposibilitatea administrrii în mod util a probei cu expertiz tehnic, cât vreme la data soluționrii cauzei obiecțiunile apelantei cu privire la construcție fuseser remediate.
Faț de actele și lucrrile dosarului, de probele administrate în cauz, Curtea apreciaz apelul ca întemeiat și îl va admite pentru urmtoarele considerente:
Se constat c între prțile litigante s-au încheiat mai multe convenții, iar instanța de fond, prin interpretarea dat acestora, a stabilit eronat situația de fapt, a interpretat greșit clauzele contractuale, nesocotind voința real a prților și succesiunea în timp a acestor convenții.
Nu trebuie s se piard din vedere ca obiectul cauzei dedus judecții îl constituie despgubiri cu titlu de penalitți pentru realizarea peste scadenț a lucrrilor de edificare a unei hale industriale.
Obiectul hal industrial, realizabil în comuna B Deal, B - Pitești, km. 23, jud. G, amplasat pe terenul proprietatea apelantei reclamante, a fost stabilit ab initio prin convenția numit de prți "antecontract de vânzare - cumprare", datat conform susținerii apelantei - reclamante (fila 75 dosarului de apel) și intimatei - pârâte (fila 97 dosarului de apel) 19 septembrie 2004.
Interpretând aceast convenție conform articolului 977 Cod civil nu dup înțelesul literal al termenilor, ci dup voința real a prților, exprimat în cererea de chemare în judecat și întâmpinarea depus la fondul cauzei, ca și dup precizrile depuse de ambele prți în apel la solicitarea Curții ulterior repunerii cauzei pe rol, Curtea apreciaz c acest antecontract de vânzare - cumprare are caracterul unei convenții complexe, nenumit și care a dat naștere în sarcina prților unor multiple obligații.
Cu strict referire la obiectul cauzei, astfel cum impun prevederile articolului 129 alineat 6 Cod procedur civil, Curtea reține c prin articolul 2 litera e din convenția denumit "antecontract de vânzare - cumprare" intimata pârât și-a asumat obligația de a plti parte din prețul de înstrinare a unor terenuri prin realizarea unei hale de prefabricate, la prețul de 120 euro pe, hal amplasat pe terenul pus la dispoziție de ctre apelanta - reclamant și care se afl la o distanț maxim de 2,5 km. de fabrica aparținând intimatei - pârâte, astfel cum s-a stipulat prin articolul 4 din antecontract (fila 71 verso a dosarului de fond).
C prțile au convenit ca plata unei prți din contravaloare terenurilor s se efectueze în modalitatea realizrii unei construcții cu destinație de hal industrial și c au și dat curs acestei modalitți de plat rezult și din contractul de vânzare - cumprare autentificat sub nr. 2104 din 7 decembrie 2004 (filele 25-29 ale dosarului de fond), în care la articolul 2.1. s-a prevzut c parte din prețul vânzrii terenurilor ce au format și obiectul "antecontractului", respectiv 319.515 Euro s-a achitat prin compensarea sumelor cuprinse în factura nr.- din 6 decembrie 2004, emis de intimata - pârât și în factura nr.- din 6 decembrie 2004, emis de apelanta - reclamant. Analizând aceste facturi, aflate la filele 37 - 38 ale dosarului de fond, Curtea constat c factura emis de intimata - pârât pentru suma de 268.500 Euro + TVA, în echivalent de 12.000.983.400 lei vizeaz contravaloare avans livrare structuri de prefabricate conform contractului preliminar de vânzare - cumprare, ceea ce întrește convingerea c pentru parte din prețul terenurilor cumprate, intimata - pârât a pltit edificând o hal industrial.
Ca atare, deși contractul de vânzare - cumprare autentificat sub nr. 2104 din 7 decembrie 2004 la. din B V nu reprezint o convenție efectiv cu privire la edificarea halei, acest contract servește drept prob a valorii lucrrii respective (implicit a existenței lucrrii) care reprezint parte din prețul datorat apelantei-reclamante pentru vânzarea unor terenuri.
Cele dou convenții stau la baza obligației asumate de intimata - pârât de realizare a halei de prefabricate, pentru care s-a fixat prin articolul 2 litera e din "antecontract" termenul inițial din august 2005.
În contractul de vânzare - cumprare autentificat sub nr. 2104/2004 prțile nu au mai convenit nimic privitor la termenul de finalizare a construcției.
În schimb, în contractul numit de "prestri de servicii" nr.38 din 5 aprilie 2005 (filele 48-49 ale dosarului de fond), prțile au fcut referire expres în articolul 3 la hala industrial pe care intimata - pârât s-a obligat s o execute în favoarea apelantei - reclamante și la prețul acesteia, de 268.500 Euro, preț care apare și în factura fiscal nr. - din 6 decembrie 2004, confirmându-se o dat în plus obligația intimatei - pârâte de a realiza aceast hal industrial ca modalitate de plat a unei prți a contravalorii terenurilor înstrinate de apelanta - reclamant.
În articolul 7 din contractul nr. 38 din 5 aprilie 2005 prțile au convenit un nou termen maxim de realizare a lucrrilor, respectiv 31 martie 2006 dar, cum nu exist anexa 1 la acest contract, nu se poate stabili dac termenul respectiv viza și hala industrial, așa c singurul termen cert pentru executarea acestei lucrri rmâne cel din "antecontract", respectiv august 2005.
sub același aspect al înțelegerii prților referitor la construirea de ctre intimata - pârât a halei industriale este și acordul concretizat în înscrisul aflat la fila 77 dosarului de fond și la care ambele prți au fcut inițial referire ca la un "act adițional". Având în vedere considerentele ce preced, în care Curtea a reținut c fundamentul obligației de construcție a halei îl constituie antecontractul de vânzare - cumprare care, în afara promisiunii bilaterale de vânzare - cumprare de terenuri, mai cuprinde și obligația de edificare a halei (ca modalitate de plat parțial a prețului), Curtea apreciaz c "acordul" este în realitate un act adițional la antecontract, pe care îl modific sub dou aspecte: scadența obligației care devine data de 10 mai 2006, precum și introducerea clauzei penale, pentru depșirea scadenței prțile convenind penalitți de 1.000 euro pe zi de întârziere.
La solicitarea Curții, prțile și-au expus punctul de vedere cu privire la data acestui act adițional, convenind în final c acesta s-a semnat în ianuarie 2006, ultima precizare argumentat a apelantei - reclamante, necontestat de intimat, indicând data de 24 ianuarie 2006 (fila 103 dosarului de apel).
Acest act adițional prezint o importanț deosebit pentru stabilirea cadrului complet al convenției prților, pe de o parte sub aspectul noii scadențe, cît și, pe de alt parte, sub aspectul clauzei penale, fundamentând astfel fr echivoc pretenția contractual a apelantei - reclamante la penalitți de întârziere.
Sub aspectul termenului, Curtea constat c prțile, fr a mai încheia nici mcar o convenție de genul "actului adițional" din 24 ianuarie 2006, au stabilit o nou prelungire a acestuia, pân la 10 august 2006, susținerea apelantei - reclamante fiind întrit de pârât în întâmpinarea depus la fondul cauzei (fila 65 verso) și reieșind și din corespondența prților. Relevant sub acest aspect este adresa nr.60 din 1 iunie 2006 (fila 92 dosarului de apel), în cuprinsul creia intimata pârât se oblig s termine "lucrrile" "la începutul lui august" și în care îi imput apelantei - reclamante neîndeplinirea lucrrilor pregtitoare referitoare la pregtirea terenului pentru montare cu acces pentru mijloace și macara, la instalația electric și la furnizarea apei.
Faț de aceste probe relative la ultima scadenț convenit de prți, Curtea apreciaz c apelanta - reclamant era îndrituit s solicite intimatei - pârâte penalitți de întârziere numai începând cu 10 august 2006, astfel cum a și fcut-o în cererea introductiv de instanț.
Obligația intimatei - pârâte de plat a penalitților subzist pân la finalizarea lucrrilor. Se remarc, sub acest aspect, c singurul proces verbal de recepție a lucrrilor este cel întocmit de prți la 12 iunie 2007 și c la acea dat intimata - pârât și-a asumat obligația de a remedia anumite deficiențe, prțile convenind ca un nou proces verbal de recepție s fie încheiat în 21 de zile calendaristice (filele 101-102 ale dosarului de fond).
Cum în cauz nu -a fcut dovada datei la care lucrarea s-a considerat recepționat fr nici o obiecție, pretenția apelantei-reclamante la penalitți calculate pân la momentul sesizrii instanței cu cererea de faț apare ca întemeiat.
Stabilite fiind condițiile contractuale referitoare la scadenț, la penalitți și la perioada pe care acestea se datoreaz, Curtea urmeaz a lua în analiz aprarea formulat de intimata - pârât în sensul c depșirea scadenței nu îi este imputabil, fiind provocat de apelanta reclamant care și-a nesocotit obligațiile contractuale relative la pregtirea terenului, la conectarea la rețeaua de energie electric și la rețeaua de ap.
Aceste aprri au fost înlturate ca neîntemeiate. Așa cum rezult din clauza 5 din antecontractul de vânzare - cumprare, invocat de intimata pârât însși în întâmpinare (fila 64 verso doar fond) și în toate aprrile formulate pe parcursul procesului, apelanta - reclamant, ca proprietar al terenului pe care urma s fie edificat hala, și-a asumat obligația de a preda terenul pregtit pentru realizarea construcției. Din interpretarea acestei clauze nu reiese sub nici o form c apelanta reclamant și-a asumat obligația de a proceda la racordarea la rețeaua electric și la cea de furnizare a apei, aceste demersuri fiind laborioase, neputându-se prezuma în funcție de uzanțe sau de alte considerente, ca atare aceste demersuri ar fi trebuit specificate în concret în contract pentru a putea fi opuse apelantei - reclamante.
În discuție a rmas, așadar, doar obligația apelantei reclamante de a pregti terenul, îns din analiza aceleiași clauze contractuale Curtea reține c aceast obligație, care avea termen de executare la 31 mai 2005, nu era una pur și simpl, ci suspensiv, întrucât executarea ei era condiționat de "dispozițiile" pe care intimata pârât urma s i le comunice apelantei - reclamante prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire pân la 28 februarie 2005.
Nu s-a fcut dovada c intimata pârât a fcut o astfel de comunicare în termeni contractuali, ca atare, și dac s-ar reține nesocotirea obligației de pregtire a terenului, concluzia este c în culp se afl intimata pârât și nu apelanta reclamant.
Îns chiar și în lipsa comunicrii condițiilor de ctre intimata pârât, apelanta reclamant și-a dovedit buna credinț în îndeplinirea acestei obligații, Curtea având în vedere sub acest aspect contractul nr. 40 încheiat la 12 aprilie 2005 între apelant și - 2003 SRL pentru decopertarea și balastarea platformei - șantier amplasat la aceeași adres cu hala industrial (filele 50-52 ale dosarului de fond).
Deși la dosar nu s-au depus anexele la acest contract pentru a se verifica termenele stipulate ( și pentru a se verifica astfel dac apelanta a respectat termenul de 31 mai 2005 pentru pregtirea terenului), din analiza clauzei 4 - Modalitatea de plat se deduce c apelanta datora diferența de plata prețului la finalizarea contractului,cu plata în 5 zile de la emiterea facturii de ctre or. Aceast factur s-a emis de ctre - 2003 SRL la 23 mai 2005, în cuprinsul acesteia fiind stipulat c reprezint rest de plat conform contractului nr. 40 din 12 aprilie 2005 ( fila 55 dosarului de fond) și, întrucât a fost achitat cu din 6 iunie 2005 (fila 55 verso), se poate aprecia c recepția lucrrii s-a realizat fr obiecțiuni, fiind astfel respectat termenul de finalizare a lucrrilor pregtitoare pentru teren din 31 mai 2005.
Curtea a înlturat ca nefondat aprarea intimatei pârâte și în raport de adresa nr. 60 din 1 iunie 2006 (fila 92 dosarului Curții de APEL BUCURE ȘTI - Secția a Va Comercial), în care, deși se invoc nerespectarea celor trei obligații ale apelantei - reclamante, se face vorbire despre executarea lucrrilor de fundație și montaj al magaziei și despre posibilitatea terminrii lucrrilor la începutul lunii august 2006, ceea ce permite a se conchide c terenul era pregtit corespunztor de vreme ce începerea și derularea lucrrilor au fost posibile.
Toate aceste considerente au fundamentat concluzia Curții c singura în culp pentru neefectuarea în termen a lucrrii a fost intimata pârât și, ca urmare, aceasta datoreaz penalitți contractuale în suma pretins, sum cu privire la care nu a fcut nici o obiecție și nu a prezentat un contracalcul propriu.
Aceste considerente conduc la concluzia c instanța de fond a interpretat greșit clauzele contractuale și probele administrate, stabilit o situație de fapt eronat și, în consecinț, a aplicat în mod greșit legea, motiv pentru care apelul urmeaz a fi admis în conformitate cu dispozițiile articolelor 295 și 296 Cod procedur civil, sentința urmând a fi schimbat în tot.
Pe fondul cauzei, în temeiul articolului 969 raportat la articolul 1066 și la articolul 1082 Cod civil, Curtea va admite cererea și o va obliga pe pârât s plteasc reclamantei 295.000 Euro cu titlu de penalitți de întârziere de la 10 august 2006 la data introducerii cererii de chemare în judecat, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plții.
În temeiul articolului 298, raportat la articolul 274 Cod procedur civil, Curtea o va obliga pe intimata - pârât s plteasc apelantei - reclamante și cheltuielile de judecat efectuate în fond și apel conform înscrisurilor de la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta reclamant - -. MO. IMOBILIARE SRL, cu sediul în B,--5,. 3,. 11 sector 5, și cu sediul ales în B, la Cabinet de - ). din-,.1,. 3, sector 3, împotriva sentinței comerciale nr.234/08.11.2007 pronunțat de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârât - SRL (fost -, cu sediul în G, com. B Deal, B-P, nr. km 23, Județ G
Schimb în tot sentința atacat în sensul c admite cererea.
Oblig pe pârât s plteasc reclamantei suma de 295.000 Euro cu titlu de penalitți de întârziere, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plții.
Oblig pe intimat s plteasc apelantei 18.903,90 lei cheltuieli de judecat în fond și apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile libere de la comunicare.
Pronunțat în ședinț public astzi, 21 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
5 ex.
23.06.2009
Tribunalul Giurgiu
Judector fond:
Președinte:Eugenia VoicheciJudecători:Eugenia Voicheci, Adriana Bucur
