Spete pretentii comerciale. Decizia 27/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 27/

Ședința publică de la 01 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Eugenia Florescu

JUDECĂTOR 2: Gilica Popescu

Grefier - -

Pe rol se află pronunțarea asupra apelului formulat de reclamanta CLUB A I în contradictoriu cu pârâta Drumuri și Poduri Locale AAI împotriva Sentinței civile nr. 540/COM din 16 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în Dosar nr-.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierile de ședință din 18.03.2009 și 25.03.2009, care fac parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

În deliberare asupra apelului de față se constată că prin sentința civilă nr. 540/COM/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în Dosar nr- a fost admisă în parte acțiunea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională A împotriva pârâtei reconvenționale Club SRL.

A fost obligată pârâta reconvențională să plătească reclamantei reconvenționale suma de 63.046,64 lei reprezentând contravaloare lucrări precum și suma de 20248,29 lei reprezentând penalități de întârziere. A fost respinsă acțiunea comercială formulată de reclamanta C SRL împotriva pârâtei A

Pentru a pronunța această sentință judecătorul Tribunalului Albaa reținut că la data de 09.11.2004 reclamanta Club SRL și pârâta Drumuri și Poduri Locale A au încheiat, pe baza devizului de ofertă nr. 47008 Contractul de execuție lucrări de construcții montaj nr. 4927 în temeiul căruia pârâta - reclamantă reconvențională Drumuri și Poduri Locale AAs -a obligat față de reclamanta - pârâtă reconvențională Club SRL să execute și să finalizeze lucrările de "Amenajări teren de sport A I", în schimbul obligației acesteia din urmă de a plăti prețul acestei lucrări în sumă de 529.638 lei plus TVA în sumă de100.631.266 lei.

Conform contractului, plata lucrărilor urma să se facă la cantități real executate, în baza listelor de cantități de lucrări acceptate de către beneficiar, iar decontarea lucrărilor, pe baza situațiilor de lucrări acceptate de către beneficiar. Dacă în termen de 7 zile de la prezentarea pentru aprobare a situațiilor de lucrări, beneficiarul nu restituia semnate, acceptate sau cu obiecțiuni, situațiile de lucrări se considera că acestea au fost acceptate de beneficiar și urma să se emită factura fiscală. Pentru neplată la termenul stabilit, respectiv în 15 zile de la depunerea facturii, beneficiarul era obligat să plătească executantului penalități de întârziere de 0,06 % pe zi de întârziere din valoarea lucrărilor a căror plată nu s-a efectuat în termen, calculul penalităților urmând a se face începând cu prima de după scadență.

Pentru plata contravalorii lucrărilor executate, pârâta - reclamantă reconvențională Drumuri și Poduri Locale AAa emis, la data de 23.11.2004, factura fiscală nr. - lei în valoare de 910.466.345 lei precizând, prin cererea reconvențională, cu privire la diferența de valoare dintre prețul înscris în contract și suma pentru care a fost emisă factura fiscală, faptul de devizul de ofertă a fost emis pentru o anumită grosime a asfaltului, iar ulterior s-a constatat că pentru realizarea lucrării este necesară o grosime a asfaltului mai mare, beneficiarul lucrării acceptând efectuarea lucrării și plata prețului conform cu valoarea stabilită în raport de această grosime.

Din coroborarea celor relatate de către părți cu concluziile raportului de expertiză întocmit de către expertul tehnic și completarea adusă acestui raport, instanța a reținut că în luna noiembrie 2004, pârâta - reclamantă reconvențională Drumuri și Poduri Locale AAa efectuat o lucrare de asfaltare a terenului situat în A I, str. -, în suprafață de 2603m.p.,cu o grosime medie de 5,9 cm.

În raportul de expertiză s-a precizat că valoarea de 630.269.509 lei, inclusiv TVA, stabilită prin contract, este pentru o grosime a stratului de beton asfaltic de 4 cm în timp ce pentru o grosime a stratului de beton asfaltic de 5,9 cm costul lucrării este în sumă de 910.466.345 lei. Totodată, s-a precizat faptul că, în contract, nu au fost prevăzute lucrări de pregătire a stratului suport și nici nu s-a specificat că terenul de sport va avea destinația de teren de tenis, că acest contract nu are la bază o documentație tehnică, respectiv planșe și detalii de execuție, caiet de sarcini, în care să se prevadă grosimea stratului de asfalt, pantele necesare scurgerii apelor și că în contract nu există nici specificații de calitate privind lucrările ce fac obiectul acestuia.

De asemenea, prin raportul de expertiză s-a mai precizat faptul că terenul de tenis nu poate fi utilizat ca și spațiu pentru jocul de tenis din cauza denivelărilor, care sunt mai mari decât cele admise de C 56-85, că pârâta nu a avut ca sarcină prin contract efectuarea pregătirii terenului înainte de turnarea betonului asfaltic, că denivelările existente pe terenul de tenis nr. 2 sunt ca urmare a pregătirii necorespunzătoare a stratului de bază a platformei și executării în perioadă de timp friguros și că pentru ca terenul să poată fi folosit pentru destinație sunt necesare lucrări de remediere, care se pot executa de către pârâta - reclamantă reconvențională.

Prin completarea raportului de expertiză s-a estimat costul lucrărilor de remediere la suma de 14.251 lei și că atât executantul lucrării, cât și beneficiarii erau obligați să participe la asigurarea calității în realizarea lucrărilor de construcții.

În ceea ce privește susținerile reclamantei-pârâte reconvenționale Club SRL cu privire la faptul că nu a fost de acord cu prețul stabilit de pârâtă în urma finalizării lucrărilor, tribunalul a constatat că, deși în factura fiscală nr. -/23.11.2004 la rubrica "semnătura de primire" există o semnătură indescifrabilă, iar ștampila societății pârâte lipsește, situația de plată-luna noiembrie 2004, amenajări teren de sport - Contract nr. 4927/9.11.2004, este semnată și ștampilată de către beneficiar, astfel că aceste susțineri au apărut ca neîntemeiate. Neîntemeiate s-au reținut a fi și susținerile reclamantei - pârâte reconvenționale potrivit cărora a plătit pârâtei - reclamante reconvenționale o parte din preț în avans, întrucât, din chitanțele depuse la dosar a rezultat că reclamanta - pârâtă reconvențională a plătit pârâtei - reclamante reconvenționale suma de 200.000.000 lei ROL ulterior datei de emitere a facturii fiscale nr. -.

Prin urmare, nu s-a putut concluziona decât că reclamanta - pârâtă reconvențională a fost de acord ca pârâta - reclamantă reconvențională să efectueze lucrarea cu o grosime a covorului asfaltic mai mare decât cea stabilită inițial, astfel că, în conformitate cu dispozițiile pct. 2.4 din contract, avea obligația de a plăti lucrarea la cantitățile real executate.

În ceea ce privește calitatea lucrării executate de către pârâta - reclamantă-reconvențională, față de faptul că, potrivit art. 14 din Legea nr. 10/1995, reclamanta - pârâtă reconvențională are obligația de a pune la dispoziția executantului lucrării documentația tehnică cu toate detaliile de execuție tehnică și specificațiile de calitate ale lucrării ce urmează a fi executate, obligație pe care aceasta nu a îndeplinit-o, pârâta - reclamantă reconvențională executând lucrarea de amenajare fără a avea o atare documentație la dispoziție, cât și față de faptul că, prin raportul de expertiză, s-a reținut că denivelările existente la terenul de tenis nr. 2, s-au produs din cauză că nu au fost efectuate lucrări de pregătire a stratului suport, lucrări care nu au fost prevăzute în contract,și nu din cauza modului în care pârâta - reclamantă reconvențională a executat lucrările, s-a reținut că obligația de a suporta costul lucrărilor de remediere îi revine în totalitate reclamantei - pârâte reconvenționale, excepția de neexecutare a contractului de către pârâta -reclamantă reconvențională fiind nefondată.

Dat fiind faptul că în contract s-au prevăzut penalități de întârziere de 0,06 % pe zi de întârziere (art. 10) pârâta reclamantă-reconvențională este îndreptățită și la plata acestora pe perioada 12.12.2004 - 31.03.2006, penalități care se ridică la suma de 20248,29 lei, precum și în continuare până la plata debitului, însă fără a depăși, în ceea ce privește cuantumul total al penalităților de întârziere, sumă maximă de 73.046,64 lei, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 4 alin. 3 ale Legii nr. 469/2002.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta Club SRL care solicită admiterea apelului și modificarea în totalitate a sentinței atacate iar, după rejudecarea în fond a cauzei, să fie admisă acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtei Drumuri și Poduri Locale A Solicită respingerea acțiunii reconvenționale a pârâtei intimate Drumuri și Poduri Locale A

În motivele de recurs arată în esență faptul că sentința atacată este netemeinică și nelegală deoarece pârâta, deși a încheiat contractul de construcții montaj cu reclamanta pentru lucrarea intitulată "Amenajare teren sport A I" pentru prețul de 630.269.509 lei ROL după ce a constatat că stratul suport nu permite executarea corespunzătoare a lucrării, împrejurare care nu a fost semnalată în scris, a concluzionat că se impune o grosime mai mare a covorului asfaltic,modificând unilateral contractul, neîncheind act adițional în acest sens și neprezentând un nou deviz de lucrari cu cantitățile previzionate a se utiliza.

Se arată că înscrisurile "situație de plată-luna noiembrie 2004" și factura nr. -/23.11.2004 nu suplinesc încheierea unui act adițional,semnat și ștampilat de reprezentanții legali ai societății.

Susține că, pe aceste acte (factură și situație lucrări), se află o semnătură care nu este aceea a reprezentantului legal al societății.

Mai arată că pârâta nu a prezentat liste de cantități reale de lucrări sau un alt act care să ateste că s-au executat lucrări în valoarea respectivă, iar devizul cu cantitățile reale nu a fost niciodată acceptat.

Referitor la factura nesemnată și neștampilată susține că semnătura indescifrabilă nu angajează nicidecum societatea, plățile făcute prin bancă având rolul de a stinge obligația de plată convenită prin contract și nu și cea din factură.

Se critică reținerea instanței potrivit căreia reclamanta nu ar fi pus la dispoziția pârâtei documentația tehnică și detaliile de execuție dar nici pârâta, când a constatat că stratul suport nu este corespunzător, nu a făcut o comunicare în scris a acestui fapt, începând și realizând lucrarea în orice condiții.

Se mai susține, de asemenea, că din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că terenul nr. 2 de tenis, pe o suprafață de aproximativ 30 % are denivelări mai mari decât cele admise, drept urmare, terenul nu poate fi folosit ca și spațiu pentru jocul de tenis din cauza denivelărilor.

Apelul este legal timbrat cu chitanța aflată la fila 12 din dosarul de recurs.

Pârâta-reclamantă reconvențională a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind nelegală și netemeinică.

Analizând apelul de față prin prisma motivelor de apel și din oficiu în temeiul art. 295 Cod procedură civilă, curtea constată că apelul este neîntemeiat.

Apelanta reclamantă a solicitat prin cererea de chemare în judecată să se constate neexecutarea corespunzătoare a obligației asumate prin contractul de execuție de lucrări de construcții montaj nr. 4927/09.11.2004 și să se dispună rezoluțiunea parțială a contractului de execuție de lucrări până la concurența prețului real al lucrărilor de execuție efectuate de pârâtă.

În apel, reclamanta precizat cererea în sensul că a indicat prin precizarea de la fila 30 că partea neexecutată din contract privește asfaltarea, respectiv turnarea stratului asfaltic bituminos a terenului de fotbal.

În explicațiile date în motivarea precizării arată că "Deși pârâta a executat această lucrare calitatea lucrării nu a fost corespunzătoare".

În drept acțiunea este întemeiată pe prevederile art. 1020/1021 cod civil și art. 111 Cod procedură civilă.

unui contract, chiar și parțială, constă într-o sancțiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic și are ca efect desființarea retroactivă a acestuia și repunerea părților în situația avută anterior încheierii contractului.

Pentru a fi admisibilă rezoluțiunea, instanța trebuie să aprecieze îndeplinirea cerințelor ca una din părți să nu-și fi executat obligațiile ce rezultă din contract; neexecutarea să fie imputabilă celui care nu și-a îndeplinit obligația și debitorul obligației să fi fost pus în întârziere.

Pe de altă parte, instanța este datoare să aprecieze dacă natura contractului permite pronunțarea unei rezoluțiuni parțiale în condițiile în care efectul rezoluțiunii este repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului, și restituirea reciprocă a prestațiilor în temeiul contractului desființat.

Reclamanta invocă neexecutarea obligației de asfaltare a terenului pentru ca să recunoască în același timp că asfaltarea s-a executat dar cu deficiențe calitative, aspect care de altfel rezultă din probatoriul administrat, susținerile părților și expertiza tehnică.

În speță, problema în discuție este nu neexecutarea unei obligații, ci executarea necorespunzătoare a obligației de asfaltare, această necorespundere rezultând, așa cum susține reclamanta pârâtă reconvențională, din apariția unor denivelări la stratul de gazon artificial determinat de turnarea asfaltului pe un suport insuficient pregătit.

Prin urmare, obligația neexecutată nu este aceea de asfaltare,deoarece asfaltarea s-a executat,ci aceea de nepregătire a stratului suport pentru turnarea asfaltului. Curtea constată că obligația de pregătire a stratului suport nu rezultă din contract, contractul nr. 4927/9.11.2004 necuprinzând nici o clauză care să includă o astfel de lucrare. Această pregătire a stratului suport nu rezultă din contract, după cum nu a fost stipulată nici în alte documentații,planuri de execuție sau din proiectul pe care beneficiarul ar fi trebuit să le pună la dispoziția executantului pentru realizarea lucrării.

În consecință, neexecutarea pregătirii stratului suport pentru aplicarea asfaltului nu este imputabilă pârâtei reclamantă reconvențională.

Pe de altă parte, nici condiția punerii în întârziere a debitorului obligației nu este îndeplinită, nefăcându-se această dovadă la dosar, beneficiarul Club SRL neadresând nici o notificare executantului Drumuri și Poduri Locale AAd espre nemulțumirea sa cu privire la executarea lucrării.

Cât privește susținerea beneficiarului lucrării, că aceasta a fost executată cu deficiențe de calitate (așa cum rezultă din precizarea făcută în recurs, fila 30), procedura de urmat era aceea a notificării executantului într-un termen de 6 luni de la data constatării calității necorespunzătoare, conform Decretului 167/1968 art. 4 litera a).

Analizând în continuare îndeplinirea cerințelor privind rezoluțiunea parțială a contractului, Curtea constată că, în speță, nu se poate dispune o rezoluțiune parțială a contractului, natura lui nedând această posibilitate, obiectul contractului în integralitatea lui constând tocmai în "Amenajare teren sport A "ceea ce înseamnă de fapt " asfaltarea terenului de sport" sau " lucrarea de îmbrăcăminte din beton asfaltic", așa cum afirma expertul în lucrarea de expertiză tehnică de la fila 20 dosar fond.

Astfel, Curtea constată că, după modul în care a fost formulată și temeiul de drept invocat, cererea reclamantei este inadmisibilă, pentru că, pe de o parte, obligația neexecutată (pregătirea stratului suport) nu rezultă din contract și nu se datorează culpei pârâtei iar pârâta nu a fost pusă în întârziere, iar pe de altă parte, natura contractului nu permite rezoluțiunea parțială, iar repunerea părților în situația anterioară este imposibil de făcut în condițiile în care nu s-au cerut daune interese.

În consecință, în mod temeinic și legal judecătorul Tribunalului Albaa respins cererea reclamantei.

În ce privește cererea reconvențională, în mod corect a fost admisă. Reclamanta reconvențională și-a îndeplinit obligația de asfaltare a terenului de sport, chiar la o grosime mai mare decât cea convenită inițial, prin urmare este îndreptățită la plata prețului. Penalitățile rezultă din clauza penală prevăzută de art. 10 din contract și se cuvin a fi plătite de către pârâtă reconvențională, fiind îndeplinite cerințele stipulate în articolul 10 din Contractul nr. 4927/09.11.2004 plata nefăcându-se la termenul stabilit de 15 zile de la depunerea facturii.

Deși pârâta reconvențională contestă semnătura de pe factură,totuși a semnat și ștampilat situația de lucrări aflată la fila 20 din dosarul de fond.

Aceste acte nu au fost contestate prin procedurile legale de înscriere în fals, prin urmare au putere probantă în cauza de față.

Față de cele de mai sus, Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va respinge apelul reclamantei și va menține hotărârea atacată ca legală și temeinică. Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge apelul formulat de reclamanta Club " SRL împotriva sentinței nr. 540/COM/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- în contradictoriu cu pârâta Drumuri și Poduri Locale

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 1.04.2009.

Președinte, Judecător,

- - - -

- concediu medical -

semnează Președintele

Curții de Apel

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Ex.4/08.05.2009

Jud fond

Președinte:Eugenia Florescu
Judecători:Eugenia Florescu, Gilica Popescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 27/2009. Curtea de Apel Alba Iulia