Spete pretentii comerciale. Decizia 28/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR.28/A/COM
Ședința publică din 12 februarie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de către pârâta S INTERNATIONAL. CO Budapesta, Ungaria împotriva sentinței comerciale nr. 2293/05.11.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanta intimată, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea pârâtei apelante S INTERNATIONAL. CO Budapesta, Ungaria și avocat în reprezentarea reclamantei intimate
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul pârâtei apelante depune la dosarul cauzei delegația de reprezentare, ordinul de plată nr.2 reprezentând dovada achitării sumei de 4.111,14 RON reprezentând taxa judiciară de timbru și 5,15 lei timbru judiciar.
Reprezentantul reclamantei intimate depune la dosarul cauzei un exemplar din întâmpinare și arată că a comunicat un exemplar din întâmpinare pârâtei apelante prin reprezentant care arată că nu solicită termen pentru a studia conținutul acesteia.
Reprezentantul pârâtei apelante arată că nu mai insistă în soluționarea cererii de suspendare a sentinței nr. 2293/05.11.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, astfel încât instanța ia act de renunțarea apelantei la judecarea cererii de suspendare a executării hotărârii atacate.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul pârâtei apelante solicită admiterea apelului formulat, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în temeiul art.297, în subsidiar anularea sentinței apelate, reținerea spre rejudecare și pe fond respingerea cererii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată în măsura în care au fost dovedite, precizând că pentru termenul din 5.11.2008, dată la care a fost soluționată cererea de chemare în judecată, procedura de citare a fost nelegal îndeplinită întrucât la dosarul cauzei nu a fost depusă dovada îndeplinirii procedurii de citare, respectiv formularul 6 din Regulamentul nr. 1348/2000 "certificat de efectuarea sau neefectuare a notificării sau comunicării actelor" conform art.10 din regulament, mai arată că pârâta apelantă este exonerată de răspunderea pentru pierderea mărfii în baza dispozițiilor art.17 pct.2 teza finală, întrucât pierderea mărfii s-a datorat unei "circumstanțe pe care transportatorul nu putea să le evite și ale căror consecințe nu le putea preveni."
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală sentința civilă atacată, fără cheltuieli de judecată, arătând că față de primul motiv de apel, pârâta a fost legal citată în fața primei instanțe, iar cu privire la al doilea motiv de apel pârâta - transportator este răspunzătoare pentru pierderea totală a mărfii survenită între momentul primirii mărfii și cel al eliberării acesteia, iar constatările făcute de asigurătorul transportatorului și refuzul acestuia de a-i plăti valoarea mărfii pierdute nu sunt opozabile subscrisei.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 2293/05.11.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- s-a admis acțiunea comercială precizată exercitată de reclamanta - SRL, cu sediul în A Zona Industrială Vest- Jud. A înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad sub Nr. J-, împotriva pârâtei - -S International.Co cu sediul în Budapesta H -1239, STR. - ut. 4. număr de identificare fiscală HU ---2-44 și în consecință:
A obligat pârâta față de reclamantă la plata sumei de 139.7,19 euro sau echivalentul în lei la data introducerii acțiunii-12.09.2008 -de 501.577, 42 lei cu titlu de despăgubiri cu dobânzi legale de la data scadenței,până la data plății efective.
A obligat pârâta față de reclamantă la plata sumei de 14.579,74 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată la 15 septembrie 2008 reclamanta - SRL Aac hemat în judecata pârâta - S International.Co. Budapesta pentru pretenții, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 139.207, 19 Euro cu titlu de despăgubiri pentru marfa care i-a fost predată și nu a ajuns la destinație precum și dobânzi legale cu titlu de daune interese pentru întârzierea plății, de la data scadenței și până la data plății.
În motivarea acțiunii sale reclamanta a arătat că în data de 6 noiembrie 2006 pârâta a încărcat de la partenerul său contractual din, AG, marfă în valoare de 139.207, 19 Euro conform facturii nr. - din 06.11.2006.
Arată că marfa trebuie să ajungă la aceasta în 8.11.2006 data la care a primit de la pârâtă un e-mail prin care i-a comunicat că marfa a fost furată în cursul transportului și în aceeași zi a trimis pârâtei o reclamație prin care i-a solicitat despăgubiri pentru pierderea suferită. Susține că a avut mai multe comunicări cu pârâta, prin fax și e-mail referitor la această problemă și în 30.10.2007, a primit de la pârâtă o comunicare din care rezultă că nu intenționează să o despăgubească pentru pierderea suferită, fără a explica motivul refuzului său.
În această situație apreciază că sunt incidente prevederile art. 17 paragraf 1 din Convenția din 1956, care statuează că transportatorul este răspunzător pentru pierderea totală sau parțială sau pentru avarie, produse între momentul primirii mărfii și cel al eliberării acesteia, cât și pentru întârzierea în eliberare.
că singurul motiv pe care pârâta și-a întemeiat refuzul din data de 30.10.2007 este raportul societății de asigurare întocmit cu această ocazie și refuzul asiguratorului de a suporta pierderea ori acest refuz reprezintă un aspect al relației contractuale dintre pârâtă și asigurător, acest refuz nu îi este opozabil și nu poate să o exonereze pe pârâtă de aod espăgubi pentru paguba suferită.
Arată că a convocat-o pe pârâtă la conciliere în data de 23.05.2008, dar pârâta nu s-a prezentat la data fixată.
Prin precizare de acțiune fila 22 dosar reclamanta menționează că valoarea în lei a sumei de 139.207,19 euro la data introducerii acțiunii-12.09.2008 -este de 501.577, 42 lei.
Pârâta, deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare.
Din înscrisurile existente la dosarul cauzei respectiv: factura din 06.11.2006 fila 8, notificarea reclamantei către pârâtă fila 9 dosar adresa pârâtei de refuz a despăgubirilor din 30.01.2006 filele 10-13 dosar, instanța reține în fapt următoarele:
În data de 6 noiembrie 2006 pârâta a încărcat de la partenerul său contractual din, respectiv AG, marfă în valoare de 139.207, 19 Euro conform facturii nr. - din 06.11.2006, care trebuia să ajungă la reclamantă în data 8.11.2006.
La această dată reclamanta a primit de la pârâtă un e-mail prin care i se aducea la cunoștință că marfa a fost furată în cursul transportului.
Reclamanta în aceeași zi a trimis pârâtei o notificare solicitându- despăgubiri pentru pierderea suferită dar pârâta i-a comunicat în 30.10.2007, că nu intenționează să o despăgubească pentru pierderea suferită, având în vedere refuzul asiguratorului de a suporta pierderea.
Reținând această stare de fapt, prima instanță a apreciat că sunt incidente prevederile art. 17 pct. 1 din Convenția de la Geneva din 1956.
Cauzele răspunderii transportatorului rutier sunt enumerate la, art. 17 pct. 1 din Convenția de la Geneva din 1956, text care are în vedere următoarele trei fapte specifice, imputabile eventual transportatorului, caracterizându-le pe unele dintre ele detaliat în art. 20 și 21 și anume:pierderea totală sau parțială a mărfii;avarierea acesteia;întârziere în eliberarea încărcăturii la destinație.
În cazul în speță, pârâta având calitatea de transportator este răspunzătoare pentru pierderea totală a mărfii destinate reclamantei.
Față de considerentele prezentate instanța văzând disp art. 969 cod civil art. 17 pct. 1 din Convenția de la Geneva din 1956, admis acțiunea comercială precizată exercitată de reclamanta - SRL împotriva pârâtei - -S International.Co Budapesta și a obligat pârâta față de reclamantă la plata sumei de 139.7,19 euro sau echivalentul în lei la data introducerii acțiunii, 12.09.2008, de 501.577, 42 lei cu titlu de despăgubiri, cu dobânzi legale de la data scadenței,până la data plății efective.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, a obligat pârâta față de reclamantă la plata sumei de 14.579,74 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat în termen legal apel pârâta S INTERNATIONAL. CO Budapesta solicitând a se dispune desființarea sa și trimiterea cauzei spre rejudecare în temeiul art.297 proc.civ. în subsidiar anularea sentinței și reținerea spre rejudecare și pe fond respingerea cererii reclamantei ca nefondată, precum și suspendarea executării silite a hotărârii apelate, în temeiul art.280 proc.civ. la care ulterior partea a renunțat.
În motive se arată că judecata în primă instanță s-a făcut în lipsa părții pârâte care nu a fost legal citată întrucât s-au încălcat normele imperative isntituite de art.331din Legea nr.189/2003 privind asistența judiciară internațională, modificată și completată, prin Legea nr.44/2007, coroborate cu dispozițiile Regulamentului NR.1348/2000 în vigoare la data efectuării actelor de procedură.
Pentru termenul de judecată din 15.10.2008 procedura de citare a fost nelegal îndeplinită, întrucât autoritatea de destinație a returnat cererea și documentele pentru motivul că în raport de data primirii acestora nu se poate efectua legal citarea părților până la termenul de judecată stabilit, în aplicarea art.6 alin.3 din Regulament.
Pentru termenul de judecată din 5.11.2008, când a și fost soluționată cauza, procedura de citare a fost nelegal îndeplinită, întrucât la dosar nu a fost depusă dovada îndeplinirii procedurii de citare, respectiv formularul 6 din Regulament, conform art.10, sub forma certificatului de efectuare sau de neefectuare a notificării sau comunicării actelor.
În subsidiar, pârâta precizează că în situația în care nu se aplică în speță dispozițiile art.297 proc.civ. să se respingă cererea ca nefondată argumentând cu starea de fapt expusă pe larg și care descrie evenimentele ce au avut legătură cu transportul mărfii, și care au constat în sustragerea de pe teritoriul Germaniei a autotrenului și a mărfi transportate, insistând asupra lipsei vinovăție a șoferului și față de care apelanta pârâtă ar fi exonerată de răspunderea pentru pierderea mărfii în baza dispozițiilor art.17 pct.2 Teza finală din, întrucât pierderea mărfii s-a datorat unei "circumstanțe pe care transportatorul nu putea să le evite și ale căror consecințe nu le putea preveni".
Reclamanta intimată prin întâmpinarea de la fila 26 dosar, solicită respingerea apelului formulat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate, apreciind că în ce privește primul motiv de apel, al nelegalei citări în fața primei instanțe, pentru termenul din 15.10.2008 procedura de comunicare nu a fost corect îndeplinită, întrucât cererea de notificare a fost returnată de către autoritatea maghiară, fără însă o culpă a instanței române.
Pentru termenul din 5.11.2008 apreciază ca îndeplinită procedura, întrucât solicitarea nu a fost returnată împreună cu actele anexate, și față de art.7 din Regulament nu s-a făcut o comunicare a autorității statului de destinație, despre împrejurarea că nu a putut efectua notificarea către destinatar. Societatea pârâtă a primit sentința civilă și actele de procedură prealabilă expediate pe aceeași adresă.
Cu privire la al doilea motiv de apel se arată în esență că pârâta - transportator este răspunzătoare pentru pierderea totală a mărfii survenită între momentul primirii și cel al eliberării acestuia, și constatările făcute de către asigurătorul transportatorului și refuzul de a-i plăti valoarea mărfii pierdute nu sunt opozabile beneficiarului.
Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate în calea de atac și conform cu înscrisurile depuse și la instanța de control judiciar, Curtea reține următoarele considerente:
Tribunalul a soluționat cauza dedusă judecății după acordarea a două termene de judecată, însă se apreciază că aceasta s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, motiv de desființare prevăzut de art.297 alin.1 proc.civ.
Astfel, pentru primul termen din data de 15.10.2008 ca urmare a restituirii documentelor în condițiile art.6 alin.3 din Regulamentul nr.1348/2000 în vigoare pe durata derulării procesului, de către autoritatea de primire, procedura de citare a fost nelegal îndeplinită, stare de fapt unanim acceptată de ambele părți din dosar.
În ce privește al doilea termen acordat de către instanță, când de altfel s-a și pronunțat sentința atacată prin apelul de față, s-a procedat la recomunicarea înscrisurilor către partea pârâtă, fără însă faptic să existe o dovadă a trimiterii confirmării agenției de transmitere prin cele mai simplificate modalități, folosind formularul standard din anexă, așa cum cere art.6 alin.1 din Regulament.
Art.7 alin.1 din regulament cerere agenției de primire să comunice documentele în conformitate cu legea statului membru destinatar sau printr-o modalitate solicitată de către agenția de transmitere, iar în alin.2 se prevede posibilitatea informării despre imposibilitatea efectuării serviciului, ipoteză care însă se aplică pentru starea de fapt de la primul termen de judecată.
Se apreciază în concret că procedura de citare nu a fost îndeplinită corespunzător cu pârâta pentru data de 5.11.2008, în condițiile în care art.10 alin.1 din Regulament arată că, atunci când formalitățile privind comunicarea documentului au luat sfârșit va fi emis un certificat în conformitate cu formularul standard prevăzut în anexă care atestă îndeplinirea formalităților și care va fi adresată agenției de transmitere.
Acest certificat nu s-a aflat la dosar și nu are relevanță susținerea intimatei din întâmpinare, cum că pârâta a recunoscut primirea sentinței pronunțate și a actelor de procedură prealabile comunicate la aceeași adresă, întrucât în materia comunicării înscrisurilor și citării părților nu operează prezumția.
De altfel, în art.19 din Regulament se arată că dacă pârâtul nu se prezintă la proces, judecata nu va avea loc, până când nu se stabilesc elementele cu privire la comunicarea documentului, și în alin. 2, că se poate trece la judecată chiar dacă certificatul privind comunicarea sau trimiterea documentului nu a fost primit dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
documentul a fost transmis prin modalitățile reglementate de acest regulament;
dacă a trecut o perioadă de timp nu mai mică de 6 luni, considerată rezonabil de judecător în fiecare caz în parte, de la data transmiterii documentului;
nu s-a primit certificatul sau un alt fel de confirmare, chiar dacă au fost întreprinse eforturi pentru obținerea acestuia de către autoritățile competente sau organismele statului membru destinatar.
Pe cale de consecință primul motiv de apel ester întemeiat și urmează a se admite calea de atac a părții, dispunând desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, situație în care nu se mai impune analizarea celorlalte motive de apel, care vor fi avute în vedere ca atare spre analizarea lor, de către prima instanță, cu ocazia rejudecării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul pârâtei S INTERNATIONAL. CO Budapesta, Ungaria declarat împotriva sentinței comerciale nr. 2293/05.11.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, desființează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - DR. - -
GREFIER,
- -
Se comunică câte un exemplar din decizie
pârâta apelantă S INTERNATIONAL. CO Budapesta, Ungaria
reclamanta intimată
Red.25.02.2009
Tehnored 4 ex.25.02.2009
Instanță fond: Tribunalul Arad
Jud.
Președinte:Dorin Ilie ȚirogaJudecători:Dorin Ilie Țiroga, Marian Bratiș
