Spete pretentii comerciale. Decizia 53/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 53
Ședința publică de la 30 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gina Ignat
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
GREFIER: - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de către reclamanta - Com SRL, cu sediul în com. jud.T împotriva sentinței civile nr.517/com./30.10.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila, în contradictoriu cu intimata - SA Sucursala B, cu sediul în-, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26.05.2008, când în instanța a avut nevoie de timp pentru deliberare și a amânat soluționarea cauzei la data de 30.05.2008, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA:
Asupra apelului declarat de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr- reclamanta COM, jud. Tac hemat în judecată pe pârâta solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 200.000 lei cu titlu de contravaloare asigurare cultură agricolă și penalități contractuale.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contracte de asigurare pentru producția de, soia și porumb înregistrate sub nr.-/10.11.2004, -/04.05.2005 și -/04.05.2005. Conform clauzelor contractuale asiguratul era îndreptățit la dezdăunare în cazul producerii riscurilor asigurate.
Astfel, datorită ploilor însemnate cantitativ din vara anului 2006 terenurile agricole cultivate și asigurate au fost acoperite cu apă și producția a fost compromisă.
Reclamant a arătat că dauna este de 200.000 lei la care se adaugă penalitățile deoarece a cerut asiguratorului să facă constatarea și să o despăgubească, dar acesta, după ce a constatat, a condiționat că riscul de băltire al apei pe sol este exclus de la despăgubire și ni i-a plătit nici o sumă.
Reclamanta consideră, insă, că riscul asigurat, respectiv ploaia torențială care a desrădăcinat plantele s-a produs și trebuia să fie despăgubit.
Legal citată pârâta a depus întâmpinare prin care a susținut că prin polițele încheiate au fost asigurate reclamantei 80 ha de consum, 80 ha porumb de consum, 143 ha soia de consum pentru riscurile de grindină, ploi torențiale, de până la 80 ha/h, incendiu din orice cauză. speciale conform Legii nr.381/2002 între care ploile abundente și de durată și băltirile sunt acoperite de stat.
Inițial acțiunea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea ca o somație de plată (dosar nr.1393/2006). Prin sentința nr.1623/15 iunie 2006 respectiva instanță a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila reținând că atât sediul pârâtului, cât și al asiguratorului este în
Totodată, reclamanta a transferat cererea de somație de plată în acțiune pe dreptul comun, precizând ca și temei de drept art.1073, 1074 și 1079 Cod civil.
În fața instanței de fond, la cererea părților s-a administrat proba cu înscrisuri, proba cu martori, cu interogatoriu și expertiza agricolă.
Prin sentința nr.517/30.10.2007 pronunțată în cauză de Tribunalul Brăilas -a respins ca nefondată acțiunea reclamantei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamanta nu a dovedit că producția de, porumb și soia a fost afectată de vreo unul dintre fenomenele asigurate.
Astfel, din declarațiile martorilor rezultă cu certitudine că culturile au fost inundate datorită faptului că terenul nu a putut absorbi întreaga cantitate de ploaie căzută în cantitate mare în interval mic de timp.
Din înscrisuri rezultă că s-au făcut constatări la scurt interval de timp după eveniment și că apa băltea pe sol.
Din planșele foto rezultă că culturile aveau pe alocuri apă pe sol, în special în zonele unde terenul era mai adâncit. Plantele erau însă verzi și aspectoase.
Expertiza concluzionează de asemenea că cultura nu a avut de suferit, nu au fost dezvelite rădăcinile plantelor, nu a fost ploaie torențială și nefiind realizat riscul asigurat nu s-a impus calcularea daunelor.
Tot cu privire la daunele solicitate reclamanta nu a dovedit ce producție a realizat și ce producție ar fi realizat dacă nu survenea fenomenul apreciind unilateral că dauna este de 200.000 lei la care se adaugă penalități contractuale.
Nici una din probe nu concluzionează dacă au existat pagube în producție generate de fenomenul meteo din 11-12 iulie 2005 care să fie acoperit de societatea de asigurare.
Din probe rezultă că reclamanta a început derularea operațiunilor de constatare și de dezdăunare potrivit dispozițiilor Legii nr.381/2002, s-a făcut constatarea de comisia instituită șa nivelul Primăriei cu participarea reprezentantului asigurătorului fila 34, dar fiindcă nu a avut actele cerute de Direcția Agricolă, conform adresei de la Primărie, reclamanta nu a încasat nici o sumă drept despăgubire.
Așa fiind, toate probele converg și conduc la concluziile că reclamanta putea beneficia de plata daunelor, dar numai în baza Legii nr.381/2002, riscul asigurat fiind băltirea apei pe sol, iar despăgubirile erau suportate de stat. Tot cu privire la acest aspect, cuprinderea în contractul de asigurare la capitolul riscuri a riscurilor speciale prevăzute de Legea nr.381/2002 nu se interpretează că aceste riscuri sunt despăgubite de societatea de asigurare, ci că reprezentanții acesteia fac parte din comisia instituită în baza acestei legi la nivelul primăriilor, procedură urmată întocmai și în cazul de față.
Concluzionând, judecătorul fondului a reținut că riscul asigurat de pârâți, ploaie torențială, nu s-a realizat, că ploaia torențială din perioada iulie 2005 nu a avut drept efect spălarea solului din jurul plantelor, dezvelirea semințelor, dezrădăcinarea plantelor, ruperea sau culcarea plantelor în stadiul avansat de vegetație fără redresare ulterioară și în consecință reclamanta nu poate fi despăgubită în baza contractului de asigurare.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs reclamanta, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
Sentința nu face vorbire punctual de fiecare din probele administrate în dosarul cauzei, nu precizează care dintre acestea au fost admise și care au fost înlăturate la momentul pronunțării sentinței.
De altfel, întregul cuprins al motivării sentinței este ambiguu, fără indicarea precisă a motivelor care au condus la convingerea instanței.
Pe parcursul derulării cauzei, după depunerea concluziilor pe fond, la termenul din data de 23.01.2007, dosarul a fost repus pe rol cu precizarea că este necesară o expertiză în vederea stabilirii și justificării pretențiilor societății Com.
La termenul din data de 17.04.2007, prin încheiere s-a numit expert și au solicitat obiectivele expertizei și anume specificarea riscului produs și calcularea sumei datorate de pârâtă ca despăgubire, în cazul în care se consideră că se datorează o sumă, ținându-se cont de franciză și cheltuielile cu producția făcută de reclamantă și de gradul de distrugere a producției.
Prin urmare, instanța în mod greșit nu precizează respingerea cererii pârâtei B privitoare la efectuarea expertizei financiar contabile pentru care a achitat taxa, dar dispune ca printr-o expertiză tehnică să se stabilească și o valoare a pretențiilor subscrise, deși un expert tehnic nu se poate substitui un expert financiar-contabil.
Sentința recurată nu este motivată în drept.
-și criticile temeiurilor de reformare prevăzute de disp.art.304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă, recurenta a solicitat casarea în totalitate a sentinței și rejudecarea în fond a cauzei.
Față de cuantumul pretențiilor deduse judecății și de conținutul art.2821Cod procedură civilă, Curtea, apreciind în discuție natura căii de atac, a calificat-o drept apel.
Intimata Asigurări Baf ormulat întâmpinare în cauză solicitând respingerea apelului, reținând în esență că sentința atacată cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea intimatei, că prin repunerea pe rol, după depunerea concluziilor scrise, instanța a urmărit clasificarea situației, oferindu-se reclamantei-apelante încă o șansă de a propune probe în favoarea sa. Apelanta este în eroare cu privire la expertiza contabilă. Instanța de fond a precizat că abia după efectuarea expertizei tehnice se va stabili utilitatea expertizei contabile.
Apelul de față este fondat, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Coroborând polițele de asigurare în care ploaia torențială este specificată la rubrica riscurilor acoperite pentru toate cele trei culturi asigurate (filele 15.16, 17 dosar fond) cu buletinul meteorologic pentru perioada 1 iulie 2005-13 iulie 2005 (fila 28 dosar fond), dar și cu declarațiile martorilor precum și cu procesul-verbal de constatare în evaluare a pagubelor (fila 11 dosar 1393/2006 Tribunalul Tulcea ) rezultă că în zilele 11-12 iulie 2005 s-au produs pagube datorate fenomenelor e: ploi torențiale și de lungă durată, băltiri, relevante în acest sens fiind în notele de acuzare înlocuite de asigurator (filele 29-31 dosar).
Producerea riscului asigurat obligă pe asigurător care-prin reprezentant propriu-a participat la constatarea distrugerii în proporție de 100% a culturilor de, soia și porumb înființate pe 235 din cele 311 ha asigurate să acorde despăgubiri.
Este adevărat că potrivit condițiilor privind asigurarea culturilor agricole acordarea despăgubirilor pentru pagube cauzate de ploi torențiale este condiționată de constatarea următoarelor efecte: spălarea solului din jurul plantelor, dezvelirea semințelor, dezrădăcinarea plantelor, ruperea sau culcarea plantelor ori acoperirea plantelor cu mâl provenit de pe versanți.
Producerea vreunuia din efectele indicate mai sus (specificate la pct.6 lit. c din Condițiile privind asigurarea) este caracteristică terenurilor în și nu celor plane, cum este cazul terenului pe care sau înființat culturile asigurate de reclamantă. Ori, cunoscând acest aspect, asigurătorul trebuia să-l informeze pe asigurat chiar de la debutul negocierilor ce au premers semnării polițelor de asigurare.
Reclamanta a fost în eroare cu privire la efectele asigurării sub juridic, eroarea sa fiind întreținută și după ce reprezentantul asiguratorului a constatat producerea calamității, respectivul reprezentant neaducându-i la cunoștință împrejurarea că nu va fi despăgubit de societatea de asigurare și neîndrumându-l să uzeze de procedura Legii nr.381/2002.
Așa fiind, soluția de respingere a pretențiilor reclamantei este în mod vădit neîntemeiată, neîntemeiate fiind și apărările intimatei privitoare la excluderea răspunderii sale pentru acoperirea daunelor, susțineri sprijinite pe o interpretare restrictivă nepermisă a clauzelor contractului de asigurare materializat (exprimat) în cele trei înscrisuri numite polițe de asigurare, pe concluziile unui expert care nu e abilitat să interpreteze clauzele contractuale și care s-a eschivat să calculeze despăgubirile datorate de asigurător.
În ce privește cuantumul despăgubirilor datorate, ținând seama de evaluarea făcută de comisia ce a făcut constatarea pagubelor (a se vedea procesul-verbal nr.1078/20.07.2005-fila 34 dosar fond), pârâta datorează valoarea despăgubirii corespunzătoare suprafeței efective respectiv suma de 135.369 lei.
Pentru considerentele mai sus expuse, urmează a admite apelul, a schimba în sentința criticată în sensul admiterii în parte a acțiunii în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 135.369 lei cu titlu de despăgubiri civile, dând astfel eficiență disp.art.297 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta - Com SRL, cu sediul în com. jud.T, împotriva sentinței nr.517/30.10.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila, pe care o schimbă în tot și în rejudecare:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta - Com SRL.
Obligă pârâta - SA Sucursala B să plătească reclamantei suma de 135.369 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 30.05.2008.
Pt. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Aflată în concediu de odihnă
Conform disp.art.261 pct.2 pr.civ.
PREȘEDINTE:
Grefier,
- -
Fond:
Red.
Tehnored.
7.07.2008/4 ex.
Președinte:Gina IgnatJudecători:Gina Ignat, Elena Romila
