Spete pretentii comerciale. Decizia 53/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 53/
Ședința publică de la 26 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Rodica Dorin
JUDECĂTOR 2: Valentina Vrabie Președinte secție
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea apelului declarat de reclamanta MARFĂ B - SUCURSALA G, cu sediul în G,- împotriva sentinței civile nr. 2617/04.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă DE VAGOANE DE MARFĂ DE UZ GENERAL B, B, sector 1,--12, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru apelanta reclamantă, consilier juridic, cu delegație depusă la dosarul nr-, lipsind intimata pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că apelul dedus judecății este la al treilea termen de judecată, prin Serviciul registratură, la data de 22.06.2009, apelanta reclamantă a depus înscrisurile solicitate, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentantul apelantei reclamante arată că a depus, de la B, înscrisurile încheiate în baza contractului de privatizare, din raportul de evaluare rezultând că pârâta nu deține terenuri; cu privire la celelalte bunuri (centrala termică, instalația de spălare), arată că în baza contractului de privatizare s-a încheiat contractul pentru prestarea unei activități de spălare, dezinfectare, acesta fiind obiectul de activitate al pârâtei; că s-au transferat numai mijloacele fixe cu care pârâta să-și desfășoare activitatea; că în raportul de evaluare sunt mijloacele fixe.
Reprezentantul apelantei arată că obiectul contractului îl constituie închirierea de terenuri, spații și clădiri; că pârâta nu deține terenuri și nici spații; că, la momentul divizării, nu existau acte de proprietate; că nici ei nu au terenuri; că în anul 2005 au existat contractele nr. 418 și nr. 420 în baza cărora s-a plătit chirie; că, la începutul anului 2006, Ministerul le-a dat o notă prin care a majorat chiriile.
Arată că la dosar există acte care dovedesc faptul că în 2006 și-au desfășurat activitatea acolo (contract de prestări servicii încheiat cu societatea apelantă); faptul că din 2006 existau dificultăți economice nu înseamnă că nu au stat în spațiile și clădirile lor; că a depus contractul de prestări servicii ce dovedește că au folosit și folosesc și acum spațiile.
Din 2006 nu s-a plătit chirie și au refuzat că predea spațiile; că apelanta nu se poate folosi de acesta, fiind proprietari, pentru care au depus documentația topocadastrală.
Instanța de fond și cea de apel au respins acțiunile și nu au probat că la aceste contracte de închiriere nr. 418/2005 și nr. 420/2005 nu există anexe pentru a dovedi că s-au predat aceste spații.
Arată că s-au depus contractele, facturile prin care au achitat chiriile în 2005, procesele-verbale de predare-primire la ambele contracte care dovedesc că au predat spațiile, terenurile și mijloacele fixe; au depus contractele cu confirmare de primire; adresele prin care i-au notificat pentru a elibera spațiile sau să achite chiriile.
Întrebat fiind, arată că nu cunoaște ce contracte sunt în derulare cu pârâta care refuză să plătească chirie și ocupă spațiile.
Solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate în sensul obligării pârâtei la plata sumei așa cum a fost solicitată, la evacuarea terenurilor și mijloacelor fixe; cu cheltuieli de judecată aferente.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă, fluvială și de contencios administrativ prin sentința civilă nr.2617 din 4 decembrie 2007 a respins ca nefondată acțiunea reclamantei CFR Marfă SA B- Sucursala de Marfă G prin care a solicitat obligarea pârâtei C de Vagoane de Marfă de Uz General CFR SA B la plata sumei de 117.578,09 lei daune reprezentând contravaloarea folosinței bunurilor proprietatea sa deținute în baza contractelor de închiriere nr.418/2005 și nr.420/2005 și procesului verbal de predare-primire, evacuarea pârâtei din aceste spații, cu cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că între părți s-au încheiat contractele nr.418/2005 și nr.420/2005 pentru perioada 1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2005, având ca obiect închirierea de terenuri, spații și mijloace fixe aparținând Sucursalei G cu locație la revizia vagoane marfă -; că potrivit art.15 pct.A din ambele contracte, acestea au încetat de plin drept la expirarea termenului de valabilitate, în speță neintervenind tacita relocațiune, că reclamanta nu a făcut dovada că pârâta a folosit aceste spații conform art.1169 Cod civil.
Curtea de APEL GALAȚIG - Secția comercială, maritimă și fluvială prin decizia nr.37/A din 11 aprilie 2008 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii instanței de fond.
Pentru a decide astfel instanța a reținut că reclamanta nu și-a probat susținerile formulate, că anexele 1,2 și 3 atașate la procesele verbale de predare-primire din 17 februarie 2006, aflate la filele 32-34 dosar fond nu sunt semnate de pârâtă, iar prin hotărârea nr.2.3 din 24 februarie 2006 acționarii societății au decis închiderea Stației de spălare la și datorită acestui lucru rezultă că bunurile nu au fost folosite de pârâtă pentru a se pretinde chiria din anul 2006.
Curtea de APEL GALAȚIa mai reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.A/666 la art.7.2 al.9, reclamanta s-a obligat să plătească vânzătorului toate cheltuielile și taxele aferente terenurilor și bunurilor cu care urma să-și desfășoare activitatea, care reveneau organelor fiscale, obligația de plată a chiriei către reclamantă fiind excedentară față de convenția părților.
Împotriva menționatei decizii reclamanta CFR Marfă SA B- Sucursala de Marfă Gad eclarat recurs întemeiat în drept pe disp.art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei, iar in fond admiterea acțiunii sale.
În criticile formulate recurenta reclamantă a susținut în esență următoarele:
Prin prima critică invocată, întemeiată pe disp.art.304 pct.7 pr.civ. recurenta reclamantă a susținut că decizia din apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină, ci cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, întrucât Curtea de APEL GALAȚI nu a analizat toate capetele de cerere, respingând formal apelul pe o motivare succintă, fără să ia în considerație probele administrate în cauză, aceasta fiind netemeinică și nelegală.
Prin a doua critică, întemeiată pe disp.art.304 pct.9 pr.civ. recurenta critică hotărârea pronunțată de instanța de apel pentru încălcarea și aplicarea greșită a legii, interpretarea greșită a probelor administrate în cauză, reținându-se că societatea sa nu a făcut dovada folosirii bunurilor de pârâtă începând cu anul 2006, ignorând voit contractul de prestări servicii nr.6652/2006, dovezile derulării acestuia, anexele, procesele verbale de predare primire a bunurilor ce au făcut obiectul contractelor de închiriere, care sunt semnate și ștampilate de pârâtă, a clauzelor contractelor menționate, cu referire la art.17 din contractele de închiriere și art.7.2 lit.g din contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.A/666/29 octombrie 2003. Recurenta-reclamantă critică lisa rolului activ al judecătorilor în aflarea adevărului și administrarea probelor pe care le consideră utile cauzei.
Prin decizia nr.3675 din 04.12.2008 pronunțată de J s-a admis recursul declarat de reclamanta CFR Marfă SA B- Sucursala de Marfă G împotriva deciziei nr.37 din 11.04.2008 a Curții de APEL GALAȚI, Secția comercială, maritimă și fluvială pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a decide astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarele:
Măsura în care pretențiile reclamantei sunt justificate nu a fost pe deplin stabilită de instanțe care nu au verificat dacă pârâta și-a desfășurat activitatea în locația ce a făcut obiectul contractelor de închiriere, dacă bunurile ce au făcut obiectul acestora menționate în anexele și procesele-verbale de predare-primire au fost folosite și restituite în ce măsură plățile și-au respectat obligațiile contractuale. Procedând astfel, instanța de apel a dat o soluție nelegală deoarece, potrivit art.129 alin.4 și 5 pr.civ. judecătorii sunt datori să stăruie prin toate mijloacele legale în aflarea adevărului, în scopul pronunțării unei soluții temeinice și legale, putând ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare și utile chiar dacă părțile se împotriveau.
S-a dat indicația de a se răspunde criticilor formulate cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor și să ceară părților să administreze probele pe care le consideră necesare.
În rejudecarea apelului cauza s-a înregistrat sub nr- RJ pe rolul Curții de APEL GALAȚI.
S-au citat legal părțile.
Ținând seama de indicațiile date prin decizia de casare s-a pus în dezbaterea părților necesitatea completării materialului probator.
S-a administrat proba cu înscrisuri prezentându-se la dosarul cauzei următoarele: dispoziția președintelui SNCFR nr.58/22.07.1998 dată în vederea executării lucrărilor de împărțire a patrimoniului Societății Naționale a Ferate Române, în conformitate cu prevederile OUG nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate rămâne și reorganizarea SNCFR, documentația topo cadastrală, în vederea obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, hotărârea nr.834/14.12.1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri, declarația de impunere privind plata impozitelor de către reclamantă, raportul de evaluare a CT. de spălare vagoane de marfă de uz general CFR și raportul de evaluare a mijloacelor fixe aflate în patrimoniul CFR
Analizând materialul probator aflat la dosarul cauzei prin prisma motivelor invocate reține următoarele:
Între reclamanta CFR Marfă B și pârâta C de Vagoane de Marfă de Uz General "CFR " au fost încheiate pe o perioadă de un an contractele nr.418/2005 cu termen de valabilitate 01.01.2005 - 30.06.2005 și contractul nr.420/2005 - 31.12.2005 ambele având ca obiect închirierea unei suprafețe de 13.610 teren linii spălare vagoane marfă (anexa nr.1) centrală termică (anexa nr.2), terasamente plus linii garare vagoane murdare (anexa 3) situate la Vagoane Marfă.
În anul 2006 părțile nu au căzut de acord cu închirierea unui nou contract. Cu toate acestea pârâta a rămas în posesia bunurilor închiriate în baza contractului de închiriere nr.420/2005.
Această situație rezultă din conținutul procesului-verbal nr.7511/b2/878/17.02.2006 prin care s-a semnat predarea de către reclamantă și primirea de către pârâtă a bunurilor care se regăsesc în anexele 1,2,3 atașate la procesul-verbal respectiv a bunurilor care au făcut obiectul contractelor de închiriere. Apelanta-reclamantă a prezentat în apel contractul de prestări servicii nr.1640/2006 având ca obiect activitatea de spălare de către societatea pârâtă a vagoanelor puse la dispoziție de societatea reclamantă, prestație care s-a efectuat la Vagoane, în locația deținută de la societatea reclamantă.
De altfel, prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond, intimata pârâtă nu a negat ocuparea și folosirea bunurilor aparținând reclamantei ci s-a apărat susținând că nu mai poate achita tarifele stabilite cu titlu de chirie din cauza reclamantei care nu i-a asigurat numărul de vagoane pentru spălare conform contractului încheiat.
Faptul că pârâta a rămas în posesia bunurilor și după încetarea contractelor de închiriere rezultă și din conținutul Hotărârii nr.2.3 din 24.02.2006 a adunării generale a acționarilor din cadrul societății pârâte din conținutul căreia rezultă că s-a hotărât închiderea secției de spălare urmând a se întocmi comisia de predare primire a patrimoniului aparținând CFR Marfă.
Intimata-pârâtă nu a fost în măsură să prezinte dovezi din conținutul cărora să rezulte că a predat reclamantei bunurile în discuție.
Dimpotrivă apelanta-reclamantă a prezentat dovezi constând în proces-verbal de predare-primire a bunurilor semnat la data de 17.02.2006 de ambele părți și contractul de prestări servicii nr.1640/2006 din care rezultă că pârâta a continuat să folosească bunurile și în anul 2006.
Contractul de vânzare-cumpărare acțiuni încheiat în data de 29.10.2003 nu este relevant și pertinent în cauză, închirierea bunurilor a avut loc în anul 2005 iar dacă pârâta ar fi cumpărat bunuri dintre cele ce au făcut obiectul închirierii nu se mai justifica închirierea celor două contracte de închiriere în anul 2005.
În raport de considerentele arătate apelul reclamantei este întemeiat urmând a fi admis în temeiul art.296 pr.civ. cu consecința schimbării în tot a sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii și a obligării pârâtei la plata sumei de 117.578,09 lei cu titlu de daune reprezentând contravaloarea folosinței bunurilor aparținând reclamantei și deținute fără drept în anul 2006, stabilită în raport cu chiria pe care ar fi achitat-o dacă s-ar fi perfectat închirierea.
De asemenea, pârâta va fi obligată să predea reclamantei bunurile rămase în posesia sa după încetarea contractelor de închiriere, urmând ca pârâta să fie evacuată din aceste locații pe care le ocupă fără drept.
Ca parte căzută în pretenții pârâta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată constând în taxe judiciare de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta R Marfă A B- Sucursala G, cu sediul în-, jud.G, împotriva sentinței nr.2617/4.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-;
Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că:
Admite acțiunea în pretenții formulată de reclamantă CFR Marfă A B - Sucursala G, cu sediul în G,- împotriva pârâtei SC de Vagoane de Marfă de Uz General CFR SA B, cu sediul in B,--12,sector 1.
Obligă pârâta către reclamantă la plata sumei de 117.578,09 lei cu titlu de daune.
Obligă pârâta să predea reclamantei spațiile, terenurile și mijloacele fixe deținute în baza contractelor de închiriere nr.418/2005 și nr.420/2005, teren, terasamente+linii spălare vagoane triaj, centrală termică - stație spălare vagoane și dispune evacuarea pârâtei din aceste spații.
Obligă pârâta la 3.609 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Iunie 2009.
Pt.Președinte, aflată în conf.art.261 pr.civ. Vicepreședinte, | Pt.Judecător, aflată în conf.art.261 pr.civ. Vicepreședinte, |
Grefier, |
Red.
Tehno.O/9.07.2009/4 ex.
Fond- M-
Președinte:Rodica DorinJudecători:Rodica Dorin, Valentina Vrabie
