Spete pretentii comerciale. Decizia 54/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.54/COM

Ședința publică de la 21 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere

JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu

Grefier - -

S-au luat în examinare apelurile comerciale formulate de apelanta reclamantă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sector 1 și de apelanta pârâtă SC SA - prin lichidator judiciar, cu sediul în T,-, -.A,.13, județul T, împotriva sentinței civile nr.522/01 iunie 2000 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr.787/2000, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art.87 și urm. Cod pr.civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.

Curtea constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea sub nr.787/20.03.2000 reclamanta Fondul Proprietății de Stat a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta SC SA să se dispună obligarea acesteia din urmă la plata următoarelor sume de bani, 102.575.310 lei reprezentând dividende aferente anilor 1996 și 1997, precum și 63.146.035 lei reprezentând daune interese moratorii.

Prin sent.civ.nr.522/01.06.2000 Tribunalul Tulceaa admis în parte acțiunea formulată dispunând obligarea pârâtei la plata sumei de 102.575.310 lei reprezentând dividende pentru exercițiul financiar al anilor 1996 și 1997 și a respins ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor interese moratorii.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel ambele părți criticând sentința ca netemeinică și nelegală.

Prin dec.civ.nr.995/COM/07.12.2000 Curtea de Apel Constanța, Secția Comercială a anulat ca netimbrat apelul pârâtei SC SA iar apelul reclamantei Fondul Proprietății de Stat la respins ca nefondat.

Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut că reclamanta a solicitat aplicarea dobânzilor practicate de societățile bancare în cazul contractelor de depozit bancar, cerere ce nu poate fi primită întrucât acordarea acestor dobânzi este admisibilă numai în condițiile unui contract de depozit.

În cazul de față potrivit art.43 com în baza căruia reclamanta și-a întemeiat cererea aceasta nu poate pretinde decât dobânda acordată de instituția bancară la care și-a deschis contul curent pentru sumele existente și anume dobânda la vedere practicată de banca ce o deservește ceea ce nu s-a solicitat.

Împotriva acestei decizii apelanta reclamantă a formulat recurs la Curtea Supremă de Justiție criticând decizia ca netemeinică și nelegală.

Prin Decizia nr.2416 din 19.06.2007 Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Comercială a admis recursul astfel formulat cu consecința casării în parte a dec.civ.nr.995/COM din 07.12.2000 a Curții de Apel Constanța și trimite cauza aceleiași instanțe spre rejudecare.

În considerentele acestei decizii Înalta Curtea reținut aplicabilitatea dispozițiilor art.43 com în situația de față, reclamanta fiind în drept să pretindă daunele moratorii întrucât dividendele sunt sume datorate la sfârșitul anului contabil calculate pe baza bilanțului anual moment de la care devin și exigibile.

În ceea ce privește cuantumul dobânzilor pentru perioada solicitată trebuie reținut că sunt datorate dobânzile acordate de instituția bancară pentru sumele existente în contul curent și anume dobânda la vedere practicată de banca ce o deservește pe reclamantă și nu de cele calculate la depozitele constituite de persoane juridice pe termen de un an.

Apelul a fost din nou înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța, Secția Comercială, Maritimă și Fluvială, Contencios Administrativ și Fiscal sub nr- procedându-se la judecata cauzei.

Respectând dispozițiile art.315 pr.civ Curtea a pus în vedere apelantei AVAS să-și calculeze daunele moratorii pe care le solicită și totodată a procedat la încuviințarea și administrarea probei cu expertiză contabilă având același obiectiv.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză ( filele 138-145 ), efectuat de expert contabil și care face parte din prezenta decizie, daunele moratorii pentru neplata la scadență a dividendelor aferente anului 1996 sunt în sumă de 2.398,74 lei iar cele eferente anului 1997 în sumă de 8.896,07 lei totalizând în final suma de 11.294,81 lei.

Considerând că cerințele Înaltei Curți indicate prin decizia de casare au fost îndeplinite, Curtea în conformitate cu dispozițiile art.296 pr.civ va proceda la schimbarea în parte a sent.civ.nr.522/01.06.2000 pronunțată de Tribunalul Tulcea în sensul obligării intimatei pârâte SC SA la plata daunelor moratorii aferente anilor 1996 și 1997 în cuantumurile precizate anterior, cu consecința menținerii celorlalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul comercial formulat de reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 522/01 iunie 2000 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr.787/2000, în contradictoriu cu apelanta pârâtă SC SA - prin lichidator judiciar, cu sediul în T,-, -.A,.13, județul T, având ca obiect pretenții.

Schimbă în parte sentința atacată, dispunând:

Obligă intimata pârâtă SC SA la plata daunelor moratorii aferente anului 1996, în sumă de 2.398,74 lei, precum și cele aferente anului 1997 în sumă de 8.896,07 lei, în total suma de 11.294,81 lei.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 21 Mai 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

25 Mai 2009

Jud.fond.

Jud.red.- /21.09.2009

Președinte:Georgiana Pulbere
Judecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 54/2009. Curtea de Apel Constanta