Spete pretentii comerciale. Decizia 55/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

Dosar nr- (Număr în format vechi 1597/2009)

DECIZIA COMERCIALĂ NR. 55

Ședința publică de la 5 februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Alecsandrina Rădulescu

JUDECĂTOR 2: Rodica Zaharia

GREFIER ---

Pe rol soluționarea apelului declarat de apelanta TOT împotriva sentinței comerciale nr. 5782 din 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata AS COM

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta prin avocat, cu împuternicire avocațială nr. -/2009, intimata prin avocat, cu împuternicire avocațială nr.159/2009.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Curtea acordă părților cuvântul pe cererea de probatorii.

Apelanta, prin avocat, solicită în susținerea motivelor de apel proba cu înscrisuri - respectiv cele aflate deja la dosarul cauzei și un supliment de interogatoriu prin care dorește să facă lămuriri în ce privește întrebarea nr. 1 din interogatoriul administrat la instanța de fond.

Intimata, prin avocat, solicită în apărare proba cu înscrisuri - cele deja aflate la dosarul cauzei și pentru egalitate de tratament în cazul în care se admite suplimentul de interogatoriu apelantei solicită de asemenea un supliment de interogatoriu. Totodată arată la instanța de fond au fost administrate toate probele, iar în ceea ce privește răspunsul la întrebarea nr. 1 din interogatoriul propus - arată că se referă la un articol de lege pe care ambele părți ar trebui să-l cunoască.

Curtea, deliberând, încuviințează ambelor părți proba cu înscrisuri, respectiv cele aflate deja la dosarul cauzei și respinge apelantei proba privind suplimentul de interogatoriu, ca nefiind utilă soluționării cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat și nici probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel.

Apelanta, prin avocat, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței atacate și pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată,cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Intimata, prin avocat, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată, conform dovezii depusă la dosar.

CURTEA

Prin sentința comercială nr.5782/8.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, s-a admis acțiunea reclamantei AS COM privitor la primul capăt de cerere și, în consecință a fost obligată pârâta TOT la restituirea cantității de 108,81 to reprezentând marfă achitată de reclamantă și nelivrată.

În motivarea acestei sentințe s-a reținut că în baza întregului probatoriu administrat în cauză reieșit că între părți s-au stabilit relații contractuale precise prin contractele încheiate sub nr.235/26.09.2005 sub nr.242/15.03.2006 în care reclamanta în calitate de cumpărător a achiziționat de la pârâtă în calitate de vânzător mai multe cantități de fier vechi șarjat. Că din acte și interogatoriu a reieșit cu precizie că în custodia pârâtei a rămas inițial cantitatea de 10,83 to marfă, apoi cantitatea de 97,98 to marfă.

Că făcând analiza celor două contracte, raportat la facturile de vânzare - cumpărare și procesele verbale de constatare, precum și avizele de însoțire a mărfii arătate anterior, rezultă că în custodia pârâtei a rămas cantitatea de 108,81 to marfă și ca urmare instanța de fond a obligat-o la ceea ce în mod legal datora reclamantei.

Pentru cele reținute s-a pronunțat sentința de mai sus.

Împotriva sentinței comerciale nr.5782/8.04.2009 a declarat apel TOT criticând sentința atacată pe care o consideră ca fiind netemeinică și nelegală deoarece susține că nu a fost niciodată în posesia cantității de materie feroasă solicitată prin prezenta acțiune, deoarece niciodată nu a avut vreun depozit de metale feroase așa cum eronat s-a reținut de instanța de fond.

Arată că ce rezultă din acte este că ea a acționat doar în calitate de intermediar; mai mult instanța de fond și-a întemeiat soluția pe răspunsul său la întrebarea nr.9 din interogatoriul reclamantei și V de custodie, fără nici o referire la răspunsul acesteia la întrebarea nr.1 propusă pe pârâta -apelantă.

În fapt existau trei părți contractante printre care și care depozita marfa.

Cum între cele trei părți erau încheiate contracte identice ca obiect și calitate de produse vândute, încheiate în aceeași zi și sub același număr, s-a făcut o confuzie cu societatea sa, identitatea mergând până la același număr de contract respectiv 242/15.03.2006 pentru aceeași cantitate de deșeuri.

astfel admiterea apelului, iar pe fond respingerea ca neîntemeiată a acțiunii deoarece cantitatea de 108,81 to materiale feroasesecundare, se afla în custodia altei persoane respectiv SC SRL.

Apelul este nefondat.

Față de cele de mai sus și având în vedere întregul probatoriu administrat în cauză, Curtea constată și reține că instanța de fond a apreciat corect probele administrate, la dosar existând contractul nr.235/26.09.2005 (pag.67) și nr.242/15.03.2006 (pag.10) - din care rezultă numai două părți contractante - respectiv părțile din litigiu, reclamanta având calitatea de cumpărător și pârâta de vânzător și procesele-verbale de custodie (pag.18,21) prevăd în mod expres că reclamantapredă în custodie pârâteicare sub semnătură și ștampila societății confirmă că a primit de la reclamantă marfa în aceste condiții. De altfel și scoaterea de sub custodie este evidențiată prin semnate tot de cele două părți în cauză (pagina 28 și 33).

În atare situație toate apărările pârâtei că ar mai exista oat reia societate, care păstra în custodie mărfurile reclamantei, sunt lipsite de relevanță, deoarece la fond nu se face o asemenea dovadă și nici în apel pârâta apelantă nu a putut dovedi acest lucru așa cum se obligase prin cererea de apel.

Mai mult, dacă așa stătea situația cum susține pârâta, putea să formuleze cerere de chemare în garanție împotriva celei de a treia societăți ce ar fi fost implicată în cauză, lucru pe care nu l-a făcut. Mai mult, din actele dosarului rezultă că cea de a treia societate semna doar pentru calitatea produselor.

În atare situație, și cum instanța de fond face o analiză corectă și temeinică a relațiilor dintre părți, a livrărilor efectuate, a plăților făcute, a recunoașterilor în unele situații de către părțile implicate, prin interogatoriile reciproce, Curtea reține că sentința instanței de fond este temeinică și legală.

În consecință va respinge apelul declarat de pârâtă ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art.296 pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta TOT cu sediul ales la & Asociații - B,-, -C4,.59, sector 3, împotriva sentinței comerciale nr.5782 din 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata AS COM cu sediul ales la & Asociatii, B,-,.1,.3-5, sector 5.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 05.02.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

GREFIER,

-

Red.Jud. - 16.02.2010

Tehnored. - 18.02.2010

4 ex.

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Președinte - -

Președinte:Alecsandrina Rădulescu
Judecători:Alecsandrina Rădulescu, Rodica Zaharia

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 55/2010. Curtea de Apel Bucuresti