Spete pretentii comerciale. Decizia 557/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.557
Sedința publică din 16 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Minodora Condoiu
JUDECĂTOR 2: Ana Maria State Ungureanu
GREFIER - - -
****************
Pe rol pronunțarea asupra cererii de apel, formulată de apelanta reclamantă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței comerciale nr.4708 din 8.06.2006 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a comercială, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți, și, apel după casare.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 09.12.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 16.12.2009, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul București la data de 21 aprilie 2005 sub nr.2228, reclamanta a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții, și, instanța de judecată să pronunțe o hotărâre prin care să dispună obligarea pârâților la plata sumei de 574.500.000 lei, reprezentând penalități calculate ca urmare a neefectuării investițiilor asumate prin contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni nr.28/31 martie 2000 și obligarea acestora la realizarea investiției sub sancțiunea plății de daune cominatorii în cuantum de 1 milion lei pe zi de întârziere.
Tribunalul București prin sentința nr.4708 din 8 iunie 2006 respins excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
Curtea de APEL BUCUREȘTI prin decizia nr.279 din 30 mai 2007 respins ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinței primei instanțe.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că obligația realizării investițiilor de mediu a fost respectată de pârâți, aceștia desfășurând activitatea de tăbăcire și finisare a pieilor, iar după data încetării acestei activități, executarea obligației realizării investițiilor de mediu nu mai poate subzista întrucât scopul acestei obligații nu mai există.
Împotriva menționatei decizii a declarat recurs apelanta-reclamantă invocând motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Prin decizia comercială nr.898 din 5 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admis recursul declarat de reclamanta AVAS împotriva deciziei nr.279 din 30 mai 2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI; a fost casată decizia atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cauza a fost înregistrată sub nr- pe rolul Curții de Apel B-Sectia a V- a Comercială.
La dosarul cauzei apelanta a depus precizări față de indicația înserată de prin decizia de casare arătând că suma de 574.500.000 lei rol reprezintă 30 % din suma de 1.915.000.000 lei (ROL) rămasă neinvestită la data de 01.04.2002 cu titlu de penalități calculate conform clauzei 8.9 alin. 10 pentru neefectuarea obligației de investiție.
Intimații, și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței comerciale nr.4708 din 8.06.2006 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a comercială, ca fiind legală și temeinică.
La termenul din 11 februarie 2009 instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și expertiza contabilă având ca obiectiv calcularea valorii rămase neexecutate conform capitolelor 8.9(10) din contractul de vânzare-cumpărare nr.28/31.03.2000.
Raportul de expertiză completat ca urmare a solicitării instanței a fost depus la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare acțiuni nr. TM 28/31.03.2000 cumpărătoarea Asociația și-a asumat obligația de a efectua în societate pe o perioadă de 2 ani o investiție pentru realizarea măsurilor cuprinse în planul de conformare în sumă de 1.915.000.000 lei conform anexei 6.
Din considerentele sentinței civile nr. 2987/12.09.2003 pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția Comercială rămasă irevocabilă rezultă că suma totală care trebuia investită în societate se ridică la 1.010.500.000 lei (mențiunea din contract în sensul învestirii unei sume de 1.915.000.000 lei fiind rezultatul unei erori materiale) sumă din care investiția realizată în anul 2000 reprezintă 102.500.000 lei.
Din considerentele deciziei comerciale nr. 811/10.02.2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție rezultă că pentru anul 2000 cumpărătoarea s-a obligat la realizarea unei stații de preepurare, stație care a fost realizată în regie proprie, astfel încât în mod corect instanțele de judecată au reținut că pârâta nu datorează penalitățile de întârziere solicitate de către reclamantă.
Prin adresa nr.4910/25.11.2003 Agenția de Protecție a Mediului T (comunicată către APAPS B) apreciază că obligațiile de mediu din avizul de privatizare și preluate în programul de conformare (punerea în funcțiune la parametrii optimi a stației de preepurare, modernizarea stației de preepurare, achiziționarea unei instalații de deshidratare a nămolului)nu mai sunt necesare să fie realizate, avându-se în vedere schimbarea obiectului de activitate al societății (fila 83 din dosarul primei instanțe).
Prin adresele nr.264/04.12.2003 și 7/23.02.2005 intimații - pârâți au notificat apelantei atât situația existentă la momentul respectiv cât și solicitarea de a modifica contractul raportat la clauza 8.9, în conformitate cu articolul 12 din OG nr. 25/2002, (filele 8,9,84 din dosarul primei instanțe).
Deși apelanta - reclamantă își întemeiază pretențiile (constând în penalități de întârziere) pe prevederile articolului 969 cod civil pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale, aceasta își invocă propria culpă constând în refuzul nejustificat de a încheia actul adițional la contract față de situația existentă la momentul respectiv.
În precizările la raportul de expertiză efectuate către d-na expert ca urmare a solicitării instanței, s-a arătat că "penalizările calculate la o valoare imposibil de realizat reprezintă în fapt 30 % dintr-o valoare de 0 (zero), deci și ele sunt 0 (zero).
Având în vedere considerentele arătate Curtea în temeiul articolului 296 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat, instanța de fond făcând o corectă aplicare a dispozițiilor legale în situația de fapt.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul ales în B, sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr.4708 din 8.06.2006 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a comercială, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți cu l ales în T,-, Județ T, cu l ales în T,-, Județ T, cu l ales în T,-, Județ și cu l în, Str. -,. 23,. 3, Județ N, cu l ales în T,-, Județ T și cu l ales în T,-, Județ T, cu l în T,-,. 12, Județ și cu ultimul în T,-, Județ
Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 16 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
Ex. 10/ 14.01.2010
Tribunalul București Secția a VI-a comercială
Judecător fond:
Președinte:Minodora CondoiuJudecători:Minodora Condoiu, Ana Maria State Ungureanu
