Spete pretentii comerciale. Decizia 57/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR.57
Ședința publică din data de 15 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTOR 2: Preda Popescu Florentina
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de reclamanta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA, DIRECȚIA SILVICĂ B,prin reprezentanții săi legali,cu sediul în B,-, jud. B împotriva sentinței nr.444 din 15.04.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL,prin reprezentanții săi legali,cu sediul în Cernavodă, str. - -B, jud.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 08 aprilie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a analiza actele și lucrările dosarului a amânat pronunțarea la data de 15 aprilie 2009 când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra apelului de față reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- la data de 12.03.2007,pe rolul Tribunalului Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, reclamanta Direcția Silvică Bas olicitat în contradictoriu cu pârâta SC Cernavodă, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 354.974,89 lei reprezentând penalități de întârziere la execuția lucrării;189.000,32 lei cu titlu de penalități calculate de către pârâtă conform sentinței nr.34 din 23.01.2006 pronunțată de Tribunalul Buzău,8024 lei reprezentând cheltuieli de executare percepute de Biroul executor judecătoresc și 43.018 lei reprezentând daune interese cauzate reclamantei prin nerespectarea termenului limită de execuție și predare a lucrării din vina exclusivă a pârâtei.
În motivarea acțiunii, s-a învederat faptul că prin contractul nr.1654 încheiat la data de 21.05.2004,având ca obiect execuția, finalizarea și întreținerea obiectivului "spații frigorifice la Centru de fructe ", pârâta în calitate de executant s-a obligat să execute această lucrare în decurs de 2 luni calendaristice de la data intrării în vigoare a contractului, respectiv 26.05.2004-26.07.2004.
Cu toate acestea, pârâta nu a respectat termenele de execuție deși i s-a solicitat începerea,urgentarea și încheierea lucrărilor prin nenumărate adrese: 1658/24.05.2004, 1800/03.06.2004,2053/22.06.2004,2135/02.07.2004,2315/16.07.2004, 2321/19.07.2004, 2443/02.08.2004,2600/18.08.2004,2695/30.08.2004,2846/10.09.2004, 3335/20.10.2004, 3357/21.10.2004, 366/09.02.2005, 457/18.02.2005, 830/04.04.2005.
Reclamanta a mai arătat că, deși termenul de finalizare a lucrării era 26.07.2004, aceasta a fost predată către beneficiară la data de 09.06.2005,conform procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr.4532/2005.Pentru nefinalizarea și nepredarea lucrării în termenul stabilit în graficul de execuție al obiectivului, au fost calculate penalități în cuantum total de 354.974,89 lei aferente celor 307 zile de întârziere în predarea lucrării, penalități care au fost facturate cu factura fiscală nr.- din 12.12.2005 și înaintată pârâtei cu adresa nr.3503/14.12.2005.
Totodată, reclamanta a precizat că cererea privind emiterea ordonanței care să conțină somația de plată, formulată de pârâtă, a fost admisă, sentința pronunțată fiind pusă în executare și că nerespectarea termenului de execuție a lucrării de către pârâtă, a dus la imposibilitatea folosirii capacității de depozitare în timpul campaniei de recoltare a fructelor de pădure,în perioada august - septembrie 2004, fiind nevoită să închirieze spații frigorifice de la alte societăți ( și COLAR DISTRIBUȚIE, pentru care a achitat suma de 43018,55 RON).
La termenul de judecată din 29.01.2008, reclamanta potrivit dispozițiilor art.132 alin. 2 pct.2 Cod procedură civilă și-a mărit câtimea obiectului cererii dedusă judecății,în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 63018 lei reprezentând daune interese pentru nerespectarea contractului încheiat între părți și prejudiciile cauzate din culpa pârâtei, solicitând totodată reactualizarea penalităților de întârziere pretinse prin cererea de chemare în judecată.
Potrivit dispozițiilor art.115 și următoarele Cod procedură civilă, pârâta SC SRL Cernavodă a solicitat respingerea acțiunii pentru următoarele motive:
- Referitor la primul capăt de cerere privind plata penalităților de întârziere în cuantum de 354.974,89 lei,calculate conform art.23-1 din Contractul nr. 1654/2004,se susține că nu sunt datorate având în vedere că pe parcursul executării lucrărilor,în urma decopertării,s-au constatat vicii de construcție la clădirea veche ce urma să fie recondiționată,achizitorul având cunoștință de motivele care au stat la baza depășirii termenului contractual,că dispozițiile de șantier au fost emise în afara termenului contractual, cu acceptul reclamantului, că nu i s-a pus la dispoziție pârâtei transformatorul de 380 V pentru branșarea la rețeaua electrică a instalațiilor frigorifice până la data de 02.03.2005,iar pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligației,reclamanta avea dreptul potrivit art.24 din contract, să ceară rezilierea acestuia sau denunțarea unilaterală, clauză la care achizitorul nu a apelat.
- Cu privire la cel de-al doilea și al treilea capăt de cerere privind sumele de 189.000,32 lei, reprezentând penalități de întârziere pentru neachitarea la scadență a lucrărilor de executare și utilajelor puse în aplicare și de 8024 lei reprezentând cheltuieli de executare, în baza sentinței nr.34 din 23.01.2005 a Tribunalului Buzău, pârâta a arătat că dacă achizitorul nu onorează facturile în termenul prevăzut la art.18.1 din contract are obligația de a plăti, ca penalități, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,15 % pe zi de plată neefectuată,iar pentru cheltuielile de executare avea posibilitatea să formuleze contestație la executare,însă a dat dovadă de lipsă de interes.
- În ceea ce privește suma de 43018 lei, reprezentând daune interese pentru nerespectarea termenului de execuție și predare a lucrării,s-a precizat că impreviziunea apărută(dispoziții de șantier emise de proiectant în afara termenului contractual, la sesizarea pârâtei în urma avansării lucrărilor prin decopertare ) nu este culpa exclusivă a pârâtei, întrucât s-au schimbat circumstanțele avute în vedere la data încheierii contractului, că neexecutarea la scadență a contractului este imputabilă unei cauze exterioare voinței sale,deci nu poate fi răspunzătoare și obligată la plata unor sume pe care nu le datorează.
Prin sentința nr.444 din 15 aprilie 2008, Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a respins acțiunea astfel cum a fost precizată formulată de reclamanta DIRECȚIA SILVICĂ B în contradictoriu cu pârâta SC, precum și cererea de chemare în garanție formulată de reclamantă privind pe SC B și a obligat reclamanta să plătească pârâtei suma de 15.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin contractul nr.1654 din 21.05.2004, pârâta SC SRL Cernavodă, în calitate de executant, s-a obligat față de reclamanta Direcția Silvică B, în calitate de achizitor, să execute și să finalizeze obiectul " frigorifice la Centrul de fructe " în termen de 2 luni calendaristice de la data intrării în vigoare a acestui contract,respectiv 26.05.2004-26.07.2004, însă pe parcursul executării lucrărilor, reprezentanții pârâtei au constatat,în urma decopertării, vicii de construcție la clădirea veche ce urma să fie recondiționată, vicii care nu au fost sesizate la momentul întocmirii proiectului de execuție, astfel că achizitorul a fost sesizat imediat de către executant,ulterior fiind sesizat proiectantul -
Se reține prin sentință că urmare sesizării, proiectantul a emis dispoziții de șantier,atât în termenul de predare a lucrării cât și în afara acestui termen,cum reiese din dispoziția de șantier din 25.06.2004 - referitor la soluția de îmbinare a grinzilor din 19.07.2004-privind soluția de susținere și rezemare a centurii existente,din 4.10.2004-privind sprijinirea planșeului din zona sortării și a electric, din 13.12.2004 referitor la asigurarea condițiilor de încărcarea - descărcare și toate aceste modificări aduse soluțiilor inițiale ale proiectului au condus la decalarea termenului de predare al obiectivului ce trebuia executat de către pârâtă.
Totodată, potrivit dispozițiilor art.13 lit. d din contract, reclamanta avea obligația de a pune la dispoziția executantului racordurile pentru utilități (apă, gaze, energie, canalizare), până la limita amplasamentului șantierului,însă din adresa nr. 565 din 01.03.2005 reiese că și-a îndeplinit obligația de a pune la dispoziția pârâtei a racordului la rețeaua electrică,cu mult peste termenul de predare - 26.07.2004, astfel, instanța a reținut că reclamanta a avut cunoștință și a acceptat tacit prelungirea contractului de execuție,prin transmiterea dispozițiilor de șantier în afara termenului contractual,prin punerea cu întârziere la dispoziția executatului a racordului de rețea electrică,motiv pentru care nu se putea reține vina exclusivă a pârâtei în finalizarea lucrării, nefiindu-i aplicabile prevederile art.23.1 din contract,referitor la plata penalităților de întârziere calculate de reclamantă în cuantum de 354.974,89 lei.
De asemenea, instanța a reținut că deși reclamanta cunoștea că la clădirea în care urmau să se instaleze instalațiile frigorifice,în urma decopertării, au fost constatate vicii, pentru care au fost emise dispoziții de șantier de către proiectant, începând cu data de 25.06.2004 (ceea eac ondus la depășirea termenului de predare a lucrării) totuși, la numai câteva zile, respectiv 28.06.2004 a perfectat contractul nr.407/2004 pentru export fructe de pădure, după care a încheiat contractul nr.2641/20.08.2004, neavând spații de depozitare, astfel că se poate constata că reclamanta nu a luat măsuri pentru a evita prejudiciul suferit prin sumele achitate pentru închirierea de spații frigorifice, dar și prejudiciul creat din imposibilitatea de achiziționare a întregii cantități de fructe de pădure,astfel că pârâta nu datorează reclamantei daune interese calculate inițial la 43018 lei,ulterior la 63018 lei,iar în final la 119.300,48 lei.
Cu privire la plata sumei de 189.000,32 lei reprezentând penalități de întârziere, potrivit sentinței nr.34 pronunțată la data de 23.01.2006 de Tribunalul Buzău, instanța a reținut că cererea reclamantei nu este întemeiată având în vedere că pârâta a solicitat plata acestora, în baza unui titlu executoriu emis de instanța de judecată, urmare neonorării obligației de plată,la scadență potrivit art.23.2 din contractul nr.1654/2004 de către reclamantă, a contravalorii lucrării executate acceptată la plată prin semnarea situațiilor de lucrări și a procesului verbal de recepție nr.4532 din 09.06.2005 și cum, reclamanta nu a efectuat plata sumei la care a fost obligată prin sentința nr.34/23.01.2006, către pârâtă, s-a procedat la executarea silită prin intermediul executorului judecătoresc, efectuându-se cheltuieli de executare în cuantum de 8034 lei.
Cu privire la cererea de chemare în garanție a SC formulată de reclamantă în baza dispozițiilor art.60 și următoarele Cod procedură civilă, instanța a apreciat că nu poate fi primită, prin aceasta încercându-se tergiversarea cauzei,având în vedere că a fost formulată la data de 07.04.2008, la peste un an de la înregistrarea cererii inițiale (12.03.2007), că din contractul nr.1654/2004 în baza căruia se solicită pretențiile din cererea dedusă judecății, nu reiese existența unui raport juridic între reclamantă,pârâtă și chemata în garanție, ci numai între reclamantă, în calitate de achizitor și pârâtă, în calitate de executant dar și pentru că nu s-a făcut dovada efectuării concilierii prealabile cu chemata în garanție.
Impotriva sentinței nr.444 din 15 aprilie 2008, Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a declarat apel reclamanta Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, Direcția Silvică B, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând în esență faptul că instanța de fond a reținut și a dat eficiență, fără a administra probe, celor arătate de pârâtă prin întâmpinare, în ceea ce privește neîncadrarea în termenul contractant de executare a lucrărilor, motivat de existența unor dispoziții de șantier ce au condus la depășirea termenului.
Arată apelanta că instanța de fond a ignorat faptul că dispozițiile de șantier au fost adresate ca urmare chiar a solicitărilor făcute de executant, care propunea soluții alternative la proiectul existent, sau venea chiar cu solicitări de modificare a elementelor proiectate, susținere dovedită prin înscrisurile administrate respectiv fila 41 adresa proiectantului SC SA, prin care se arată că dispozițiile de șantier nu au fost de natură să ducă la modificarea termenului contractului, fila 59 - în care proiectantul răspunde ca urmare a solicitării executantului, și respectiv fila 60.
Consideră apelanta că instanța de judecată în exercitarea rolului său activ, era obligată să observe că aceste adrese de șantier sunt, pe de o parte răspunsuri ale solicitărilor făcute chiar de executant, iar pe de altă parte ar fi trebuit să observe termenele la care s-au întocmit aceste adrese de șantier,fiind cu mult peste termenul arătat chiar în graficul ofertat de SC Concrete pentru realizarea lucrărilor (fila 137 din dosarul de fond).
Un alt motiv de apel invocat se referă la faptul că instanța de fond a reținut printre considerentele hotărârii pe care a pronunțat-o, faptul că reclamanta a solicitat în temeiul art. 60 pr.civilă, chemarea în garanție a SC SA, pentru a răspunde potrivit culpei sale în derularea contractului încheiat cu SC Concrete (fila 300 dosar fond), iar prin încheierea de ședință din 08 aprilie 2008 (fila 321 dosar fond), a considerat cauza în stare de judecată și a pus în discuția părților cauza dedusă judecății.
Sub acest aspect, susține apelanta că prin modalitatea în care a acționat instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 62 pr.civilă, în sensul că aceasta nu s-a pronunțat asupra comunicării cererii de către chemata în garanție, admiterii în principiu a cererii și citării acesteia ca parte în proces, trecând la judecarea cauzei.
Față de aceste considerente, apreciază că sentința este nelegală, mai mult decât atât, nici considerentele hotărârii judecătorești și, mai ales, dispozitivul hotărârii nu arată care sunt temeiurile de drept și de fapt ale respingerii cererii de chemare în garanție, practic nepronunțându-se asupra acesteia, hotărârii fiind nelegală.
O altă critică formulată de apelantă se referă la efectuarea a două expertize de specialitate, pe care instanța de fond cenzurând cererea, a respins-o într-un mod nejustificat, motivat de faptul că a fost făcută cu prea multă întârziere, față de stadiul procesului, tinzând doar la amânarea nejustificată a cauzei.
Arată că instanța de fond a îmbrățișat într-un mod cu totul subiectiv solicitarea pârâtei de a nu se face cele două expertize, tehnică și contabilă, care ar fi furnizat elemente de certitudine privind culpa gravă a pârâtei în neexecutarea contractului, preferând că dea crezare, în mod nelimitat și fără a administra probe, susținerilor din întâmpinare.
Apreciază apelanta că atât obiectivele solicitate a fi avute în vedere de expert pentru efectuarea expertizei contabile, cât și cele solicitate pentru efectuarea expertizei tehnice construcții, erau de natură să dovedească temeinicia cererii reclamantei, cu atât mai mult cu cât la baza expertizei ar fi stat contractul dintre părți și modalitatea de desfășurare a acestuia, precum și întreaga documentație, atât contabilă cât și construcții, ce au avut incidență în derularea contractului.
Mai susține că motivarea instanței de fond potrivit căreia, calculul sumelor solicitate putând fi verificate pe baza documentelor depuse la dosarul cauzei " califică specializarea acesteia, ca fiind una contabilă și nu una de natură să judece o cauză supusă analizei sale imparțiale și prin cele două expertize s-ar fi putut verifica dacă pârâta a respectat prevederile contractuale asumate și dacă pretențiile sale exced cadrului acestuia.
In continuare mai critică hotărârea instanței de fond sub aspectul că deși a fost investită cu judecarea unei acțiuni în pretenții, ce are la bază un contract sinalagmatic între DS B și SC Concrete Cernavodă, contract ce a survenit în urma unei licitații publice deschide, având ca și criteriu de departajare termenul de execuție al lucrării de construcție, aceasta nu a verificat potrivit considerentelor reținute, dacă pârâta și-a îndeplinit obligațiile contractuale potrivit celor asumate prin oferta publică de licitare și prin semnarea contractului cu reclamanta, instanța având în vedere la darea soluției doar cele susținute de pârâtă, ceea ce nu se coroborează cu alte probe administrate în cauză.
Mai susține apelanta faptul că în măsura în care pârâta și-ar fi respectat obligațiile contractuale, incidența situațiilor excepționale și mai ales rezolvarea lor, se puteau înscrie în termenul contractual evitându-se o situație litigioasă, iar reclamanta interesată în mod exclusiv de punerea în funcțiune a centrului frigorific, și-a dat concursul în rezolvarea problemelor apărute, dar nu putea să facă și ceea ce era în sarcina exclusivă a acesteia.
In consecință, se solicită în temeiul dispozițiilor art. 295 și 296 pr.civilă, admiterea apelului, în principal admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și modificată, sau, prin evocarea fondului, admiterea cererii de chemare în garanție, și să se dispună efectuarea celor două expertize, și după administrarea probelor, pe fond, obligarea pârâtei la plata sumelor arătate în petitul acțiunii.
In temeiul art. 115 pr.civilă, intimata reclamantă SC Concrete SRL Cernavodă a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului pârâtei sub toate criticile invocate.
Prin încheierea de ședință din 10 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ Fiscal, în temeiul disp.art. 295 pr.civilă a dispus completarea probatoriilor cu expertize tehnice în specialitățile construcții și contabilă, lucrările fiind efectuate în cauză de expertul contabil și expertul tehnic, ale căror lucrări se află la filele 95-115 și 116-124, la care apelanta a formulat obiecțiuni, experții răspunzând cu completările la cele două rapoarte de expertiză, lucrări aflate la filele 147-152 dosar apel.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor din apel, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată următoarele;
Primul motiv de apel că instanța de fond a pronunțat o hotărâre fără a administra probe, dând eficiență celor arătate de pârâtă în întâmpinare, că în mod greșit i-a fost respinsă acțiunea și nu i-au fost acordate sumele solicitate în petitul acțiunii și ulterior prin precizarea acțiunii, este nefondat.
Referitor la penalitățile de întârziere de 354.974,89 lei solicitată prin acțiune și apoi de 366.536,70 RON, calculate în raportul de expertiză contabilă, în baza dispozițiilor art. 23.1 din contractul de execuție lucrări spații frigorifice nr. 1654/21 mai 2004, penalități solicitate pentru nerespectarea duratei de execuție a lucrării, din probatoriile administrate la instanța de fond cât și în apel rezultă că suma nu este datorată de intimată pentru următoarele motive:
La art. 23.1 din contractul încheiat între părți s-a prevăzut că, în cazul în care din vina sa exclusivă, executantul nu reușește să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contract, achizitorul are dreptul de a deduce din prețul contractului, ca penalități o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,15% pe zi din prețul contractului ".
Potrivit art. 3.1 din contract se prevede că executantul în speță intimata pârâtă, se obligă să execute și să finalizeze lucrarea, spații frigorifice la centrul de fructe " în decurs de 2 luni calendaristice de la data intrării în vigoare a contractului, respectiv 26 mai 2004 - 26.07.2004.
Suma solicitată de apelanta reclamantă cu titlu de penalități de întârziere pentru nerespectarea duratei contractului, nu este datorată de intimată din mai multe motive, în primul rând pentru că lucrarea prevăzută la art. 2.1 din contract prevedea amenajarea unei clădiri existente și construirea unei clădiri noi și în urma decopertării la construcția existentă s-au constatat vicii de construcție la clădirea veche ce urma să fie recondiționată, vicii nesesizate de proiectantul SC SA.
Pentru viciile constatate la construcția veche, intimata pârâtă a sesizat apelanta reclamantă, aceasta din urmă sesizând proiectantul care a emis dispozițiile de șantier din 25.06.2004, nr. 7967/19.07.2004, nr. 10619/4.octombrie 2004, aflate în copie xerox filele 59,60 și 61 dosar fond și nr. 12941/13.12.2004, fila 63, pentru efectuarea lucrărilor de remediere a viciilor constatate la clădirea veche, lucrări cu care apelanta reclamantă a fost de acord să fie efectuate de intimată, dispozițiile de șantier fiind emise de proiectant dar înregistrate la apelanta reclamantă.
Aceste dispoziții de șantier au fost emise în perioada derulării contractului și după perioada limită de executare a lucrării prevăzută în contract, dispoziții ce prevedeau efectuarea lucrărilor suplimentare ce se impuneau în vederea remedierii deficiențelor la construcția veche, deficiențele neputând fi constatate la data încheierii contractului dintre părți, ci așa cum s-a arătat mai sus ele au fost descoperite în momentul decopertării construcției existente, aspect dovedit cu actul nr. 236/25 martie 2005, al proiectantului SC SA, aflat la fila 117 dosar fond.
Prin urmare nerespectarea termenului de predare a lucrării ce a făcut obiectul contractului nu se datorează culpei exclusive a intimatei pârâte și prin urmare nu sunt datorate penalitățile de întârziere prevăzute la art. 23.1 din contract.
In incinta clădirii unde au fost constatate vicii în urma decopertării și pentru care au fost emise dispozițiile de șantier, urma să se monteze instalațiile frigorifice ce fac obiectul contractului încheiat între părți, astfel că lucrările suplimentare dispuse a fi efectuate de către intimată se impuneau și erau necesare pentru că instalațiile frigorifice nu puteau fi montate într-o clădire total neadecvată.
O altă cauză care a determinat ca lucrarea ce face obiectul contractului să nu poată fi efectuată în perioada stabilită în contract, a fost și aceea că apelanta reclamantă nu a predat intimatei odată cu amplasamentul și utilitățile și anume: branșarea la rețeaua electrică de 380V, branșare care s-a efectuat așa cum precizează însăși apelanta în adresa nr. 565/1.03.2005, act aflat în copie xerox fila 70 dosar fond, în afara termenului contractual și anume la 2 martie 2005 de reprezentanții SDFEE B, branșarea efectuându-se la peste 7 luni de la data la care lucrarea din contract avea termen scadent.
Potrivit documentației tehnice din caietul de sarcini, întocmit pentru lucrarea ce face obiectul contractului, utilajele de răcire trebuiau cuplata la rețeaua electrică de 380V, lucrare care însă s-a efectuat după termenul de scadență al lucrării, din culpa reclamantei.
Potrivit dispozițiilor art. 13, lit.d, din contract, se prevede că achizitorul, în speță apelanta are obligația de a pune la dispoziția executantului, respectiv intimatei racordurile pentru utilități (apă,gaz, energie, canalizare etc.), apelanta reclamanta neexecutându-și principala obligație prevăzută în contract și anume racordarea pentru utilități respectiv branșarea la rețeaua electrică ce s-a efectuat în afara termenului de scadență din contract la 7 luni de la termenul de scadență și în aceste condiții nu sunt datorate penalitățile pentru executarea cu întârziere a lucrării, pentru că, culpa pentru neexecutarea în termen a lucrării aparține apelantei.
Intimata pârâtă a atenționat apelanta că nu a efectuat branșamentul la rețeaua electrică deși aprovizionarea și montajul echipamentelor și instalațiilor frigorifice au fost realizate din anul anterior respectiv din anul 2004, așa cum rezultă din adresa nr. 1453/16.02.2005, aflată în copie xerox la fila 69 dosar fond.
Totodată, apelanta reclamantă avea posibilitatea să uzeze de clauza prevăzută de art. 24.1 din contract și anume rezilierea contractului cu plata de daune interese, însă apelanta nu a uzat de această clauză, lucrarea ce a făcut obiectul contractului a fost finalizată la 09 mai 2006 așa cum rezultă din procesul verbal de terminarea a lucrărilor nr.4532/9.05.2006.
O altă cauză care a împiedicat intimata să execute lucrarea în termenul prevăzut în contract a fost și lipsa detaliilor de execuție ca urmare a neexpertizării clădirii în care trebuiau amplasate instalațiile frigorifice, de către proiectant și nepredării detaliilor de execuție odată cu proiectul de execuție așa cum rezultă din adresa nr. 3088/29.09.2004, emisă de apelantă către proiectant, act aflat în copie xerox la fila 80 dosar fond.
Lucrările suplimentare apărute în urma decopertării construcției vechi, datorită stării de degradare a construcției în care trebuiau montate instalațiile frigorifice nu erau cuprinse nici în ofertă și nici în caietul de sarcini a lucrării ce face obiectul contractului, aceste lucrării au constat în: executat lucrări de sprijinire planșeu, spargere planșeu, armare și cofrare planșeu, turnat betoane, lucrări de decapare platformă existentă, pregătit stratul suport și turnat la drumul de acces o platformă din beton în suprafață de 260, lucrări ce au necesitat timp îndelungat pentru a fi efectuate, aceasta împiedicând intimata să efectueze lucrarea ce face obiectul contractului în termenul scadent, dar așa cum s-a arătat și cum a rezultat din probatoriile administrate aceste lucrări erau absolut necesare pentru că altfel instalațiile frigorifice nu puteau fi montate.
Intimata pârâtă a solicitat potrivit art. 15.1 lit.c din contract prelungirea termenului de execuție a contractului cu adresa nr. 929 din 13.09.2004, însă apelanta nu a dat curs acestei adrese și nu a încheiat cu intimata un act adițional la contract.
Pentru toate aceste considerente, suma solicitată cu titlu de penalități de întârziere pentru nerespectarea duratei de execuție a contractului nu poate fi datorată de către intimată pentru că nu este culpa ei exclusivă în neefectuarea lucrării în termenul prevăzut în contract.
Referitor la suma de 189.000, 32 RON, penalități pentru neachitarea la scadență a lucrărilor executate, nu este datorată de intimată deoarece pentru această sumă intimata are un titlu executor constând în sentința nr. 34/23.01.2005 a Tribunalului Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, această sumă este datorată de apelantă și stabilită prin titlu executoriu ca datorată de aceasta pentru neachitarea în termen a lucrărilor efectuate de intimată.
Nici suma de 8.024 RON nu este datorată de intimată, această sumă reprezintă cheltuieli de executare percepute de Biroul Executorului Judecătoresc, pentru executarea silită a titlului executoriu deținut de intimată împotriva apelantei, reprezentat de sentința nr. 34/23.01.2005.
Referitor la suma de 43.018 RON solicitată prin acțiune, apoi de 119.300,48 lei, prin precizarea la acțiune și apoi de 6.858,19 Euro, 40.769,4 RON și 13.791,71 RON, reprezentând daune interese, aceste sume nu sunt datorate de către intimată deoarece neexecutarea lucrării în termenul scadent nu se datorează culpei intimatei și apelanta la numai câteva zile după ce au fost emise dispozițiile de șantier pentru lucrările suplimentare a perfectat contractul nr. 407/2004 pentru export fructe de pădure, după care a încheiat contractul nr. 2641/20.08.2004, neavând spații de depozitare și prin urmare apelanta nu a luat măsuri de a evita prejudiciul suferit prin sumele achitate de închiriere de spații frigorifice, dar și prejudiciul creat din imposibilitatea de achiziționare a întregii cantități de fructe de pădure.
Suma solicitată de către apelantă pentru contravaloarea energiei electrice de 12.671,93 RON,nu este datorată de către intimată deoarece toate lucrările au fost execute de intimată cu grupuri electrogene proprietatea sa.
C de al doilea motiv de apel vizând cererea de chemare în garanție nu este fondat.
In mod legal prima instanță a considerat că această cerere nu poate fi primită,deoarece apelanta a formulat cererea la peste un an de la cererea inițială care a fost înregistrată la 12.03.2007,cererea de chemare în garanție fiind formulată la 08.04.2008.
Criticile aduse sentinței de apelantă prin cel de al treilea motiv de apel cu privire la respingerea nejustificată a expertizelor de specialitate tehnică construcții și contabil, nu sunt fondate.
Expertul tehnic în lucrarea aflată la filele 120-124, arată la fila 123 că având în vedere că prin dispozițiile de șantier emise au rezultat lucrări suplimentare necuprinse în ofertă, lucrările din contract nu se puteau executa în graficul de execuție, că s-au executat lucrări în afara termenului contractual,lucrări suplimentare conform situațiilor de lucrări prezentate și a procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor.
Se mai arată în raportul de expertiză tehnic construcții că dispozițiile de șantier au fost emise de proiectantul lucrărilor și au fost vizate de verificatorul tehnic atestat de, pentru cele care presupuneau modificări la soluțiile de rezistență și că s-au emis dispoziții de șantier pentru a se corecta proiectul cu situația reală din teren, dispozițiile de șantier au fost transmise de către Direcția Silvică B și înregistrate la această instituție, astfel că se poate trage concluzia că ele au fost executate cu acordul beneficiarului.
Prin urmare, din probatoriile administrate cu acte și expertiză tehnică a rezultat că au fost necesare lucrări suplimentare pentru a corecta proiectul de execuție cu situația reală din teren și că lucrările din dispozițiile de șantier necuprinse în ofertă au făcut ca lucrările din contract să nu se poată executa în graficul de execuție, astfel că nu este culpa intimatei în neefectuarea lucrării în termenul contractual și nu datorează sumele solicitate de către apelantă cu titlu de penalități de întârziere, daune interese, celelalte sume solicitate de apelantă pentru energia electrică, penalitățile de întârziere din titlul executor deținut de intimată și cheltuielile de executare nefiind datorate pentru motivele arătate mai sus la analizarea motivelor de apel.
C de al patrulea motiv de apel, este nefondat, intimata și-a respectat obligațiile contractuale, neexecutarea în termen a lucrării din contract nedatorându-se culpei exclusive a intimatei așa cum s-a arătat mai sus.
Pentru toate aceste considerente, apelul formulat se privește ca nefondat și în temeiul dispozițiilor art. 296 pr.civilă, va fi respins ca atare.
In temeiul disp.art. 274 pr.civilă, ca o consecință a respingerii apelului, apelanta reclamantă va fi obligată la plata sumei de 15.000 lei, cheltuieli de judecată către intimata pârâtă, constând în onorariu de avocat dovedit cu ordinul de plată nr.396/17 martie 2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA, DIRECȚIA SILVICĂ, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B,-, jud. B împotriva sentinței nr.444 din 15.04.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în Cernavodă, str. - -B, jud.
Obligă apelanta la 15.000 lei, cheltuieli de judecată, către intimată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 15 aprilie 2009.
Președinte Judecător
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red.CE
Tehnored. CMF
4.ex/16.04.2009
dos.fond- - Tribunal
jud.fond -
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina
