Spete pretentii comerciale. Decizia 60/2008. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 60/
Ședința publică din 27 Iunie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de reclamanta - SRL, cu sediul în,-/A, jud. M, împotriva sentinței comerciale nr. 1724/17.12.2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
În lipsa părților.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 16 iunie 2008, desfășurarea dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de 23 iunie 2008 și apoi pentru ziua de astăzi 27 iunie 2008.
CURTEA,
Prin sentința nr. 1724/17.12.2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr- s-a admise excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta C SRL, s-a respins acțiunea comercială formulată și precizată de reclamanta C SRL, societate în faliment, împotriva pârâtei C, ca fiind inadmisibilă, s-a respins acțiunea comercială formulată și precizată de reclamanta C SRL împotriva pârâtului Pierre ca fiind inadmisibilă, s-a luat act și s-a constatat renunțarea reclamantei la judecarea capătului de cerere privind obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 191.00 euro.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin hotărârea nr. 13/2001 pronunțată de Comisia de Arbitraj de pe lângă CCIA M pronunțată în dosarul nr. 11/2001, a fost obligată societatea Idee Et să plătească în favoarea reclamantei din cauza de față suma de 1.001.981 franci francezi cu titlu de preț, suma de 239.038 franci francezi, cu titlu de daune interese, in continuare la plata unor daune interese, până la plata integrală a sumelor datorate, precum și la plata taxelor arbitrale, în cuantum de 4236 USD.
Prin acțiunea de față astfel cum a fost precizată, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții pronunțarea unei hotărâri care să aibă ca finalitate constatarea faptului că creanța pe care o are în baza hotărârii arbitrale mai sus menționate, în prezent face parte din pasivul patrimonial al - SRL.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei în dovedirea acțiunii, la fila 33 se poate reține că la data de 2 nov.2001, la Grefa Tribunalului de M Instanță din a fost înregistrată fuziunea prin absorbție între Idee Et, care a fost absorbită de.
Evident, în atare condiții, creanța reclamantei pe care o avea față de Idee Et s-a transferat în patrimoniul.
Potrivit certificatului emis de ORC de pe lângă Tribunalul Mureș, depus la fila 41 dosar pârâta SRL are ca asociată societatea SRL și Et, această societate având o participare la capitalul social de 99,-%.
Având în vedere faptul că Et deține majoritatea părților sociale la - SRL, reclamanta a solicitat a se constata că aceasta este obligată la plata datoriei pe care Idee Et o avea față de reclamanta.
Din actele și lucrările dosarului se poate reține că între reclamantă și pârâta - SRL, nu a existat nici un raport juridic de drept material care să poată constitui fundamentul răspunderii acesteia din urma și în consecință temeiul răspunderii acesteia pentru plata sumelor la care - Idee Et, a fost obligată să o plătească către reclamantă.
De asemenea rezultă din aceste acte că, între reclamantă și Idee Et exista un raport juridic contractual în temeiul căruia prin hotărârea arbitrală nr.13/2001 s-a angajat răspunderea contractuală a acesteia din urmă. In atare condiții, reclamanta nu poate opune executarea drepturilor sale derivând dintr-un raport juridic comercial existent între ea și Idee Et decât acesteia din urmă și succesorilor ei în drepturi, în speță societății. - SRL, nu este succesor în drepturi a acestor societăți.
Faptul că, societatea Idee Et a fost absorbită de ca filială a societății care are calitatea de asociat a pârâtei G, nu este de natură a atrage răspunderea acestei din urmă societăți pentru obligațiile contractuale ale unei filiale a asociatului majoritar, în lipsa unor dispoziții legale în acest sens sau a unei înțelegeri convenționale din partea părților. Aceasta îti considerarea faptului că, societatea comercială are un patrimoniu propriu distinct de acela al asociaților sau acționarilor, patrimoniu cu care răspunde pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de societate. Creditorii personali ai asociaților in conformitate cu dispozițiile art. 66 din Legea 31/190, nu pot urmări bunurile societății doar beneficiile cuvenite asociatului, iar după dizolvarea societății partea socială a debitorului asociat.
Pe de altă parte, trebuie reținut faptul că, din actele depuse la dosarul cauzei, de către reclamantă nu rezultă faptul că, societatea ar fi o filială a societății Et, în condițiile în care nu s-a depus la dosarul cauzei certificat constatator pentru această din urmă societate. S-a depus Ia dosarul cauzei certificatul constatator pentru societatea ( fila 37), în care apare menționată fuziunea prin absorbție a societății Idee Et. Cu privire la acest aspect reclamanta a reținut că, societatea Et și-a schimbat denumirea în prezent fiind, aspect care nu rezultă din actele depuse a dosarul cauzei.
Calitatea procesuală constituie o condiție de bază pentru ca o persoană să fie parte in proces, ea desemnând titularul dreptului la acțiune și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea, fiind o condiție de admisibilitate a acțiunii. In privința reclamantului trebuie să se constate că, aceasta este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății, iar în privința pârâtului se impune a se verifica pornind de la raportul juridic supus analizei in acțiunea promovată de reclamant, dacă el este obligat în cadrul acelui raport.
În cauza dedusă judecății în raportul obligațional invocat de reclamantă a fost obligat Idee Et. Reținând că între reclamantă și pârâta SRL, nu există nici un raport juridic de drept material, precum și faptul că, aceasta nu are calitatea de succesor în drepturi a societății Et, se constată că pârâta nu are calitate procesual pasivă în acțiunea promovată de reclamantă considerent pentru care, instanța va admite excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta și în consecință, va respinge acțiunea formulată și precizată de reclamantă față de aceasta.
Având in vedere că reclamanta a renunțat la judecarea capătului de cerere privind obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 191.000 euro, urmează ca în temeiul disp.art.246 Cod procedură civilă, să se ia act si să se constate renunțarea la judecată.
În ceea ce privește acțiunea promovată față de pârâtul Pierre, instanța reține ca aceasta are calitatea de reprezentant legal respectiv administrator a societății Idee Et societate cu care reclamanta a stabilit relații contractuale. De asemenea acest pârât are calitatea de administrator la G RX. Faptul că ambele societăți comerciale sunt administrate de pârâtul Pierre, nu constituie un motiv care să fundamenteze angajarea răspunderii acmiiriistratoruîui pentru datoriile societății. De asemenea instanța reține că, reclamanta a renunțat la judecarea capetelor de cerere privind obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 191.200 euro fără a indica la data formulării precizării de acțiune, dacă în ceea ce privește celelalte capete de cerere renunță la judecarea acțiunii față de acest pârât în calitate de administrator al acestor societăți.
Din actele eliberate de Tribunalul d e înaltă instanță din depuse la fila 37 dosar, se poate reține că, împotriva societății a fost deschisă procedura insolvenței, fiind în procedură de reorganizare judiciară în formă simplificată, în consecință reclamanta are la îndemână mijloacele procedurale legale pentru a atrage răspunderea administratorului pârât în cauza de față pentru pasivul societății, în măsura în care există dovezi că acesta ar fi săvârșit fapte de natură a determina ajungerea societății în stare de insolvență.
Instanța a reținut și în ceea ce privește acest pârât că, reclamanta nu a făcut dovada existenței unor raporturi juridice în care pârâtul Pierre să fie parte, raporturi care să constituie fundamentul răspunderii acestuia pentru obligațiile societății Idee Et a cărui administrator și asociat unic a fost la data derulării raporturilor contractuale existente între aceasta și reclamantă. În atare condiții în privința capetelor de cerere formulate de reclamant în cadrul precizării de acțiune s-a constatat că, pârâtul Pierre nu are calitate procesual pasivă considerent pentru care s-a respins acțiunea formulată față de acesta ca fiind inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta - SRL solicitând în principal desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare pe motiv că i-a fost încălcat grav dreptul la apărare iar în subsidiar schimbarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
În motivarea cererii de apel se arată că prima instanță i-a încălcat dreptul la apărare, că la ședința publică din 5 noiembrie 2007 s-a respins cererea de strigare a cauzei după orele 11,30, cauza a fost luată fără ca reclamanta să fie prezentă prin reprezentant, prin această respingere s-a comis un grav abuz procesual deoarece este o practică la instanțele din întreaga țară admiterea unor astfel de cereri mai ales când sunt formulate de avocați, știut fiind că același avocat poate să aibă în același timp procese în curs de judecată și la alte instanțe sau la alte săli de judecată de la aceeași instanță și este firesc să fie așa deoarece avocatul este dependent de instanță, de poziția pricinii pe lista de pricini și nu în ultimul rând de celălalt avocat care participă la aceeași cauză. Refuzul instanței de a încuviința cererea și profitând de imposibilitatea de a se prezenta la prima oră în sala de dezbateri a procedat la judecarea pricinii cu negarea dreptului de a administra probe deși amânarea soluționării pricinii din 1 octombrie pentru 5 noiembrie s-a făcut pentru acest scop, constituie o veritabilă antepronunțare întrucât o cauză nu poate fi judecată decât după administrarea de probe care să permită instanței să-și formeze convingerea despre susținerile părților.
Prin sentința apelată au fost ignorate în totalitate atât argumentele invocate în susținerea acțiuni introductive cât și înscrisurile pe care se întemeiază aceste argumente. Prin acțiunea dedusă judecății s-a solicitat să se constate dreptul lor de creanță față de - IDEES ET, creanță stabilită prin sentința arbitrală nr.13/2001 a Curții de Arbitraj de pe lângă În aceste condiții deci finalitatea acțiunii în justiție era aceea ca instanța de judecată să constate că debitoarea după ce a suferit o întreagă metamorfoză bizară prin fuziuni, faliment, se regăsește în persoana pârâtei - SRL a cărui acționar majoritar este însăși debitoarea deținând un procent de 99,98 % din capitalul social al - SRL.
Ca succesoare universală în drepturi și obligații a debitoarei - IDEES ET pârâta - SRL este ținută să achite datoriile transferate asupra sa de la societățile implicate în fuziunile succesive și în mod creanța față de debitoarea inițială trebuie onorată de societatea nou înființată - SRL.
Prin întâmpinarea depusă la dosar - SRL solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea soluției primei instanțe ca fiind temeinică și legală, susținând că în mod temeinic și legal prima instanță a constatat lipsa calității procesuale pasive întrucât între cele două societăți nu a existat un raport juridic care să dea naștere la drepturi și obligații.
În ceea ce privește structura acționariatului societății pârâte se arată că în structura acesteia se regăsesc două subiecte de drept distincte, nici una dintre acestea nefiind debitorul reclamantei, astfel - ET deține 99 % din capitalul social și - deține 1 % din capitalul social, debitoarea reclamantă - IDEES ET este o filială a - ET (asociat în - SRL) care are personalitate juridică proprie exercitându-și drepturi și asumându-și obligații proprii, implicit având o răspundere juridică distinctă de orice alt subiect de drept inclusiv de societatea mamă.
În aceste condiții reclamanta nu poate opune executarea drepturilor sale derivând dintr-un raport juridic comercial existent între aceasta și - IDEES ET decât partenerului său contractual și nicidecum față de subscrisa care are ca asociat majoritar pe - ET.
Angajarea răspunderii contractuale a - SRL pentru neexecutarea obligațiilor contractuale ce-i revin - IDEES ET încalcă principiul răspunderii juridice personale afectând în mod vădit dreptul de proprietate al pârâtei asupra acelor bunuri.
Examinâdn sentința atacată, prin prisma motivelor de apel invocate și în limitele efectului devolutiv al apelului reglementat de art.292 - 294.pr.civ. Curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Cu privire la încălcarea dreptului la apărare constând în strigarea cauzei la prima oră fără să se țină seama de cererea formulată de apărătorul reclamantei în sensul de a se relua cauza pentru dezbateri la orele 11,30 pentru termenul din 5.11.2007, instanța de control constată că aceste susțineri sunt nefondate întrucât după data de 5 noiembrie 2007 cauza a fost repusă pe rol la data de 12 noiembrie 2007 și amânată pentru data de 3 decembrie 2007, termen de judecată la care a fost prezentă reclamanta prin apărător avocat și când au avut loc dezbaterile cu respectarea principiului contradictorialității. De altfel a fost amânată și pronunțarea pentru data de 17 decembrie 2007 reclamanta depunând la dosar și concluzii scrise care au fost avute în vedere la soluționarea cauzei.
Analizând pe fond cererea de apel instanța de control constată că prin hotărârea arbitrală la care face referire reclamanta s-a admis acțiunea acesteia împotriva pârâtei - IDEES ET, aceasta din urmă fiind obligată să-i plătească reclamantei o creanță rezultată din raporturile contractuale desfășurate între cele două părți.
Prin acțiunea dedusă judecății se solicită ca această creanță stabilită prin hotărârea arbitrală să fie achitată de - SRL pe motiv că debitoarea - IDEES ET este acționarul majoritar al pârâtei - SRL.
Potrivit disp.art.66 din Legea nr.31/1990 pe durata societății, creditorii asociatului pot să-și exercite drepturile lor numai asupra părții din beneficiile cuvenite asociatului după bilanțul contabil, iar după dizolvarea societății, asupra părții ce i s-ar cuveni prin lichidare.
Din cuprinsul acestui text legal rezultă că societatea nu este ținută să răspundă cu patrimoniul propriu pentru obligațiile asociațiilor, ea poate să răspundă numai pentru obligațiile ei asumate în condițiile legii, asociații neavând un drept de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul societății. De aceea pe durata existenței societății creditorii personali ai asociatului nu pot să-și exercite dreptul de creanță asupra societății în care acesta este asociat. Ei au în mod, dreptul de a urmări dividendele repartizate acestuia pe baza situațiilor financiare aprobate în condițiile legii precum și la închiderea lichidării asupra părții ce i se cuvine acestuia în temeiul calității sale de asociat.
Prin acțiunea dedusă judecății nu s-a avut în vedere aceste limite prevăzute de textul legal sus menționat și s-a solicitat să se constate existența creanței față de asociatul majoritar al pârâtei - SRL și având în vedere această calitate societatea pârâtă să fie obligată să răspundă cu întreg patrimoniul ei cu atât mai mult cu cât administratorul acestei societăți este una și aceeași persoană cu cea a - IDEES ET, asociat majoritar al societății pârâte.
Fiind reglementată în mod expres separația patrimoniului societății de cel al asociaților și având în vedere faptul că prin acțiunea dedusă judecății reclamanta invocă o creanță față de asociatul majoritar al societății pârâte, instanța de control apreciază că în mod temeinic și legal prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta - SRL.
Nici susținerile reclamantei în sensul că societatea pârâtă are același administrator în persoana numitului Pierre ca și societatea debitoare nu justifică angajarea răspunderii societății pârâte - SRL. Acțiunea în răspunderea administratorilor aparține într-adevăr creditorilor societății dar poate fi exercitată numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr.85/2006.
Nu în ultimul rând trebuie arătat și faptul că reclamanta deține un titlu executoriu față de debitoarea - IDEES ET, acesta constând în hotărârea arbitrală care se execută întocmai ca și o hotărâre judecătorească.
Față de cele prezentate mai sus, Curtea în baza disp.art.296 pr.civ. va respinge apelul ca nefondat și va menține soluția primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de - SRL, cu sediul în,-/A, jud. M, reprezentată prin administrator judiciar, cu domiciliul în,-/A, jud. M, împotriva sentinței comerciale nr. 1724/17.12.2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 Iunie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat fiind în concediu de odihnă, semnează Vicepreședinte | Judecător, |
Grefier, fiind în concediu de odihnă, semnează Prim grefier |
Red.
Tehn.
11.07.2008
6 exemplare
Jud.fond.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat