Spete pretentii comerciale. Decizia 62/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV SI FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR.62

Ședinta publica din data de 21 martie 2008

Instanta constituita din:

PREȘEDINTE: Sergiu Leon Rus

JUDECĂTOR 2: Rodica Filip

GREFIER: - -

S-a luat spre examinare apelul declarat de pârâta SC SRL împotriva sentinței civile nr. 3498 din 30 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare se prezintă av. în reprezentarea intereselor apelantei și av. în reprezentarea intereselor intimatei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelul este legal timbrat cu suma de 1638 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 5 lei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina este la al doilea termen de judecată, pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, calea de atac promovată este legal timbrată.

Apărătorul apelantei depune, în probațiune, copia cheltuielilor de judecată, iar reprezentantul intimatei depune, întâmpinare însoțită de copia antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 11.08.2004 și copia actelor adiționale încheiate la antecontractul de vânzare-cumpărare.

Un exemplar se comunică cu apărătorul apelantei, care solicită instanței, în temeiul art.295 art.2 pr. civilă completarea probațiunii, atât prin conexarea dosarului nr. 3143/2005 al Tribunalului Maramureș și a dosarului nr- al Curții de Apel Cluj în care a fost pronunțată Decizia nr.85 din data de 31.05.2006, hotărârile pronunțate în ambele dosare stând la baza formulării cererii intimatei; cât și în ceea ce privește administrarea probei testimoniale prin audierea martorilor, G și care cunosc exact suma primită efectiv. În susținerea cererii în probațiune se arată că în cuprinsul ambelor hotărâri este menționat că sumele acordate au fost oferite cu titlu de împrumut, urmând ca ulterior, părțile litigante să-și reglementeze situația, fără a fi însă arătate condițiile și termenii în care a fost încheiat contractul.Se mai menționează că actul încheiat între părți nu a fost calificat ca și un împrumut, el nefiind analizat astfel de către instanța de fond prin prisma datei de la care operează scadența, termenii împrumutului, cuantumul dobânzii.

Reținând existența în cauză a hotărârii nr.121 din data de 23.01.2007 cât și a Deciziei nr. 85 din data de 31.05.2006, pronunțată de către Curtea de Apel Cluj, instanța solicită reprezentantului apelantei să precizeze care sunt tezele probatorii pe care se întemeiază cererea în probațiune formulată.

Apărătorul apelantei arată că se află numai în posesia hotărârilor pronunțate în dosarele a căror conexare o solicită, că în cauză au fost audiați martori, dar nu s-a stabilit natura juridică a contractului de împrumut.

Reprezentantul intimatei solicită respingerea cererii în probațiune, justificat pe împrejurarea că în speță se discută o schimbare a obiectului de activitate și o apărare nouă care nu a fost folosită cu ocazia dezbaterii pricinii la instanța de fond. Mai arată că solicitarea în probațiune nu este utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, deoarece asupra sumei ce urmează a fi restituite Tribunalul Maramureșa statuat că aceasta este în cuantum de 36700 euro, iar în cea ce privește natura actul încheiat de către părții, prin Decizia pronunțată, Curtea de Apel Cluja stabilit că simulația are caracterul real al unui contract de împrumut. Astfel creanța este certă, lichidă și exigibilă.

În ce privește audierea celor 3 martori se arată că aceștia nu au fost de față în momentul încheierii contractului de împrumut, singurul martor fiind.

Instanța, după deliberare respinge cererea în probațiune formulată de către apărătorul apelantei pe care o consideră nelegală raportat la dispozițiile art. 1201. civil, deoarece tinde la a repune în discuție chestiuni tranșate judecătorește, la care se opune autoritatea de lucru judecat sub aspectul incontestabilității hotărârii irevocabile.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea pe fond a apelului.

Apărătorul apelantei solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței apelate în sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamantă. În susținere arată că, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, între cele două părți litigante existând un contract de împrumut căruia îi lipsesc elementele caracteristice, respectiv, condițiile împrumutului, dobânda, scadența ori garanțiile. Se mai arată că pârâta nu a fost pusă în întârziere, potrivit dispozițiilor art.1079 alin.1 din pr. civilă și nu a existat un termen de restituire al împrumutului. Solicită cheltuieli de judecată, conform înscrisurilor depuse.

Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului formulat ca nefondat, menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate. În susținere arată că, în speță nu poate fi adus în discuție cuantumul sumei împrumutate, atâta timp cât există o hotărâre irevocabilă care statuează acest aspect. Mai mult de atât sunt îndeplinite cele 3 condiții impuse imperativ de lege, ele fiind îndeplinite cumulativ, respectiv, creanța este certă deoarece este inserată în conținutul înscrisurilor, antecontractul de vânzare- cumpărare cât și actul adițional nr.1 la antecontract; este lichidă fiind exprimată în euro, la fiecare tranșă părțile menționând cuantumul sumei împrumutate și este de asemenea, exigibilă, termenul de restituire fiind menționat în contract.Se mai arată că nu se poate pune problema schimbării naturii juridice a actelor adiționale, ele urmând în mod firesc soarta actului principal iar prin întâmpinarea formulată cu ocazia dezbaterii pricii la instanța de fond, se recunoaște cuantumul sumei și existența unei scadențe atât la data de 11.05.2005 cât și la data de 11.06.2005. Solicită instanței acordarea unui termen scurt pentru a putea depune înscrisuri privind cheltuielile de judecată solicitate.

Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și susținerile părții litigante reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr.3498 din 30.10.2007 a Tribunalului Maramureș, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta SC SRL B M, și în consecință pârâta a fost obligată la plata către reclamantă a sumei de 36.750 Euro (133.221 RON) reprezentând suma de bani împrumutată și primită la data de 11.08.2004, precum și la plata dobânzii legale ce se va calcula de la scadență și până la achitarea integrală a debitului; pârâta a fost obligată să plătească reclamantei 10.276 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 36.750 Euro (- RON), reprezentând sumă de bani împrumutată la data de 11.08.2004, precum și a dobânzii aferente ce se va calcula de la data scadenței și până la achitarea integrală a debitului, cu cheltuieli de judecată, arătând în motivare că a încheiat cu pârâta antecontractul de vânzare-cumpărare la data de 11.08.2004 și actele adiționale privind suma totală de 36.750 Euro, sume care în realitate sunt un împrumut acordat debitoarei pentru plata unor rate din prețul unui spațiu comercial pe care pârâta l-a achiziționat de la Consiliul local B

Cum imobilul cumpărat de pârâtă era afectat de o interdicție specială de vânzare, nu s-a putut încheiat contractul notarial de ipotecă și la propunerea pârâtei a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare, în locul unui contract de împrumut, iar ca urmare a refuzului de la scadență al pârâtei de a-i restitui banii împrumutați, a promovat o acțiune în constatarea simulației care a fost admisă irevocabil, instanța reținând că raportul real dintre părți a fost unul de împrumut comercial, sentința civilă nr. 121/23.10.2006 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. 3143/2005.

A mai arătat că această creanță este recunoscută și de către debitoare prin întâmpinarea depusă în dosar 3143/2005 la termenul din data de 17.10.2005 și că deși a încercat în repetate rânduri să rezolve litigiul, pârâta a refuzat sistematic orice dialog iar la concilierea directă la care a fost invitată nu a participat.

Prin întâmpinarea depusă, pârâta solicită respingerea acțiunii arătând că este adevărat că prin sentința civilă nr. 121/23. 10.2006, dosar 3143/2005 a fost declarat simulat antecontractul de vânzare cumpărare și s-a contestat existența actului secret de împrumut, dar nu s-a contestat nimic în privința celor două acte adiționale, și că reclamanta nu a cerut în acel dosar restituirea sumei.

A mai arătat pârâta că nu și-a revocat unilateral promisiunea de vânzare, că părțile nu au încheiat un contract de împrumut autentic și în nici un act nu se prevede scadența împrumutului, mai mult nu a fost pusă, în prealabil în întârziere.

Tribunalul a reținut că la data de 11.08.2004 a fost încheiat un antecontract de vânzare cumpărare între societatea pârâtă în calitate de promitent-vânzător și reclamantă în calitate de promitent-cumpărător, având ca obiect un imobil spațiu comercial, situat în B M, nr.3 înscris în CF 4262 nr.top.388/2, prețul imobilului urmând a se plăti în mod eșalonat. Ulterior, la data de 2.09.2004, respectiv 7.09.2004 părțile au încheiat două acte adiționale prin care clauza contractuală referitoare la plata prețului a fost modificată, celelalte clauze rămânând neschimbate.

În cuprinsul antecontractului de vânzare-cumpărare a fost înserată o clauză specială potrivit căreia promitentul-vânzător are posibilitatea de a-și revoca unilateral promisiunea de înstrăinare a imobilului cu obligația corelativă de a perfecta cu promitentul-cumpărător un contract autentic de împrumut având ca obiect suma achitată de aceasta din urmă cu titlu de preț.

Deoarece la scadență pârâta a refuzat să restituie banii reclamantei, aceasta a promovat o acțiune în constatarea simulație, dosar nr.3143/2005 în care s-a pronunțat sentința civilă nr.121/23.10.2006, irevocabilă, reținându-se că raportul real dintre părți a fost unul de împrumut comercial.

Cu ocazia promovării acestei acțiuni, reclamanta nu a solicitat și restituirea sumei, însă tribunalul a apreciat că nimic nu o împiedică să formuleze o acțiune separată în acest sens și a apreciat că refuzul pârâtei de restituire a sumei împrumutate este nejustificat, prin întâmpinarea depusă la termenul din data de 17.10.2005, în dosar 3143/2005, pârâta recunoscând că a încasat în avans suma de 36.750 Euro.

Împotriva hotărârii a declarat apel pârâta SC"" SRL solicitând admiterea acestuia, schimbarea în întregimea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei, completarea probațiunii, învederând instanței că instanța de fond nu a administrat nici o probă referitoare la suma de bani ce constituia împrumutul efectiv, termenul pentru care era calculată dobânda, cuantumul acestei dobânzi, data scadenței și termenii împrumutului.

În motivarea apelului, pârâta a arătat că în privința celor două acte adiționale nu s-a constatat nimic, în acțiunea de declarare a simulației reclamanta nu solicită restituirea împrumutului și instanța nu a dispus în acest sens; în nici un act încheiat între părți nu se stipulează scadența împrumutului; pârâta nu a fost pusă în prealabil în întârziere potrivit art.1079 alin.1 civ. și nici nu este de drept în întârziere și a considerat că reclamanta ar fi trebuit să se conformeze clauzelor convenției încheiată cu pârâta, să facă un contract de împrumut autentic, cu clauze bine stabilite, garantat prin ipotecă asupra imobilului și abia în cazul nerespectării acelui contract acțiunea ar fi putut fi admisă.

Prin întâmpinarea depusă, reclamanta, a solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat, susținând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, precum și lipsa de pertinență și repetativitatea apărărilor reclamantei.

Analizând apelul declarat, Curtea reține următoarele:

Apelul este nefondat și urmează a fi respins.

Prin sentința civilă nr. 121/23.01.2006 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr. 3143/2005, menținută de Curtea de Apel Cluj prin respingerea apelului prin decizia civilă nr. 85/2006 și de Înalta Curte de Casație și Justiție prin respingerea recursului prin decizia nr. 1049/2007 s-a constatat caracterul simulat al antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 11 august 2004 între părți și s-a constatat existența actului secret de împrumut încheiat cu aceeași dată între părți.

Instanța a considerat că părțile au operat o deghizare totală a contractului de împrumut, pe care l-au îmbrăcat în forma unui antecontract de vânzare-cumpărare.

Potrivit actului adițional nr. 2 la acest contract simulat, suma acordată de reclamantă a fost de 36.750 EURO.

Caracterul simulat al antecontractului și natura sa juridică de contract de împrumut nu mai pot fi puse în discuție, având în vedere puterea de lucru judecat de care se bucură sentința civilă nr. 121/23.01.2006 a Tribunalului Maramureș. Acest efect se menține și în privința modalității de simulare, respectiv deghizare totală.

Acest procedeu de deghizare vizează însăși natura juridică a contractului, simulația neoperând și asupra obiectului său, în speță suma de bani în discuție, care urmează să fie considerată cea din actul adițional nr. 2, expres stipulată de părți.

Chestiunea dacă acest împrumut are sau nu vreo scadență nu prezintă importanță, în lipsa unei astfel de stipulații împrumutul fiind considerat pe termen nedeterminat, astfel încât el poate fi, în consecință, pretins oricând de către creditor.

Din această perspectivă sunt la fel de lipsite de pertinență susținerile pârâtei potrivit cărora reclamanta ar fi trebuit să se conformeze clauzelor convenției încheiată cu pârâta, să facă un contract de împrumut autentic, cu clauze bine stabilite, garantat prin ipotecă asupra imobilului și abia în cazul nerespectării acelui contract acțiunea ar fi putut fi admisă, aspecte fără nici un fel de fundamentare.

Cât privește împrejurarea că pârâta nu ar fi fost pusă în prealabil în întârziere și că nici nu ar fi de drept în întârziere, Curtea reține că procedura concilierii, urmată de reclamantă, ține loc de punere în întârziere, operațiune care nici nu este, de altfel, necesară în obligațiile comerciale.

Față de cele de mai sus, în baza art. 296. pr. civ. Curtea urmează să respingă apelul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de SC SRL împotriva sentinței civile nr. 121 din 23.01.2006, pronunțată în dosarul nr. 3145/2005 al Tribunalului Maramureș pe care menține în întregime.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică din 21 martie 2008.

PRESEDINTE JUDECATOR GREFIER

- - - - - - -

RED./MR

24.03.08/2 EX.

Președinte:Sergiu Leon Rus
Judecători:Sergiu Leon Rus, Rodica Filip

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 62/2008. Curtea de Apel Cluj