Spete pretentii comerciale. Decizia 629/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.629
Ședința publică din data de 22.12.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ioana Barna Prisacaru
JUDECĂTOR 2: Elena Mincu
GREFIER - -
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta-pârâtă B, împotriva sentinței comerciale nr.13871/5.11.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr.8894/2003, în contradictoriu cu intimata-reclamantă ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 09.12.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea pentru a da posibilitate apelantei-pârâte să depună la dosar concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv la data de 16.12.2008, respectiv 22.12.2008, când în urma deliberării a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată la 17.12.1999 pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială, reclamanta ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC Bac hemat în judecată pe pârâta - B SA, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 300.000.000 lei, c/val. lipsă de folosință mijloacelor fixe pentru perioada 1.04.1999 - 1.12.1999; obligarea pârâtei să predea mijloacele fixe din anexa 1 sau la plata c/val. acestora; cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.1193/16.02.2001, Tribunalul Bucureștia respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei. A admis cererea majorată, astfel cum a fost precizată de reclamantă. A obligat pârâta la plata sumei de 8.194.538.000 lei, c/val. lipsă de folosință a utilajelor reținute pe nedrept și a altor mijloace fixe. A obligat pârâta la restituirea către reclamantă a următoarelor utilaje și mijloace fixe: - 8 autostropitoare, 10 tractoare dotate cu remorcă, 2 autocontainere, 1 încărcător IF 80, 1 autoturism, 3 autogredere, 6 barăci metalice 76 tomberoane, 3 baraci metalice, 40 containere, curte cu clădire situată în B,-, sector 3, curte cu clădire situată în B, str.- - 123, sector 3, 173 lopeți, 61 târnăcoape, 10 sobe godin, 18 bănci de, 12 birouri cu un corp, 5 dulapuri metalice, 3 scaune cu, 5 scaune, 2 Vesta, 8 greble, 3 tip "spații verzi", 1 dulap de lemn, 1 dulap metalic. obligat pârâta și la plata sumei de 324.441.600 lei, lunar cu titlu daune cominatorii ce se vor calcula de la data rămânerii definitive a hotărârii până la predare, și 164.235.380 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta.
Prin decizia civilă nr.1460/13.11.2001, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Secția a V-a Comercială a respins ca nefondat apelul declarat.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs pârâta.
Prin decizia nr.6921/19.11.2002, Curtea Supremă de Justiție - Secția Comercială a admis recursul declarat împotriva acestei decizii, pe care a modificat-o în sensul că a admis apelul declarat și a desființat sentința nr.1193/16.02.2001 a Tribunalului București, trimițând cauza, spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut că sub aspectul despăgubirilor majorate pretinse de reclamantă, instanțele au făcut o corectă apreciere a actului juridic dedus judecății lor. Instanțele, însă, deși au obligat pârâta la restituirea utilajelor, nu s-a stabilit c/val. acestora.
De asemenea, unele dintre bunuri ce formează al doilea capăt de cerere au fost restituite, aspect de care instanța nu s-a preocupat.
Pentru aceste motive, s-a admis recursul, iar dosarul a fost trimis primei instanțe pentru ca acesta să procedeze la identificarea bunurilor rămase nerestituite și a c/val. lor.
În fond, după casare, cauza a fost înregistrată sub nr.8894/2003.
La termenul de 17.09.2003, reclamanta a precizat că bunurile a căror restituire o solicită sunt cele menționate în anexa cererii de cheltuieli de judecată din care au fost restituite: 243 D, 2 gredere.
Prin cererea înregistrată la 24.09.2003, reclamanta a precizat c/val. bunurilor a căror restituire o solicită: 136.566.000 lei, actualizată cu rata inflației. În ceea ce privește daunele cominatorii, arată că solicită 746.215.680 lei lunar, în total: 13.431.882.240 lei.
La termenul de judecată din 1.10.2004, reclamanta și-a majorat cuantumul pretențiilor, respectiv la suma de 21.564.020.240 lei, din care: 8.194.538.000 lei, c/val. lipsă de folosință utilaje pentru perioada1.04.1999 - 10.02.2001, conform raportului de expertiză și a precizărilor din 16.02.2001; 1.331.494.920 lei, c/val. lipsă de folosință utilaje până la 8.04.2002, suma de 13.431.882.240 lei, daune cominatorii, actualizate cu rata inflației și restituirea celor 26 de bunuri menționate în cerere.
Prin sentința comercială nr.13871/5.11.2003, Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a admis acțiunea precizată la termenul din 01.10.2003 formulată de reclamanta - ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC B ( ) SA în contradictoriu cu pîrîta - B SA. A obligat pîrîta să plătească reclamantei sumele de 8.194.538.000 lei reprezentînd contravaloare lipsă de folosință pentru utilajele proprietatea reclamantei pentru perioada 01.04.1999 - 10.02.2001 și 1.331.494.920 lei reprezentînd contravaloarea lipsă de folosință pînă pentru același utilaje pînă la data de 08.04.2002. A obligat pîrîta să restituie reclamantei următoarele bunuri: 8 auto stropitoare R, 10 tractoare dotate fiecare cu cîte o remorcă, 2 autocontainere R, 2 autogunoiere, 1 IF 80, un autogreder 180, 6 baraci metalice, 76 tomberoane, baraci metalice cu 2 module, 39 containere, curte cu clădire situată în B,-, sector 3, curte cu clădire situată ~ll-,B-, sector 3, 173 lopeți, 61 tîrnăcoape, 10 sobe, 18 bănci lemn, 12 birouri cu un corp, 5 dulapuri metalice cu 3 uși, 3 scaune cu, scaune taburet, 3 sobe VESTA, 8 greble, 8 bănci tip spații verzi, un dulap lemn cu o ușa, 2 bănci suport metalic, un dulap metalic fișet, s-au la plata contravalorii acestora în cuantum de 136.566.000 lei.
A obligat pîrîta să plătească reclamantei suma de 13.431.882.240 lei reprezentând daune cominatorii calculate pentru perioada aprilie 2002 - septembrie 2003 și cheltuieli de judecată în cuantum de 248.200.862 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Anterior adoptării nr.58/22.04.1997 Administratia Domeniului Public a Sectorului 3, respectiv la data de 03.06.1997, a predat pîrîtei în custodie, în baza Hotărîrii Primarului General nr.721/20.05.1997, pînă la Hotărîrea Consiliului Local, bunurile înscrise în procesul verbal încheiat la aceea dată.
Deși, pîrîta a fost somată încă din data de 15.0 1.1998 să procedeze încheierea unor contracte de închiriere a utilajelor inventariate, conform prevederilor art.3 din nr.159/1997, în mod nejustificat a refuzat încheierea unor astfel de contracte continuînd să folosească fără nici un titlu legal bunurile trecute în patrimoniul reclamantei în baza nr.58/22.04.1997, aspect de natură a-i crea reclamantei un prejudiciu constînd în c/valoarea lipsei de folosință a mjloacelor fixe.
În consecință, potrivit dispozițiilor art.480,art.992, art. 994, art.995 Cod civil, tribunalul a admis acțiunea reclamantei așa cum a fost precizată la data de 01.10.2003 și a dispus obligarea pîrîtei la plata sumei de 8.194.538.000 lei reprezentînd c/valoarea lipsei de folosință utilajelor pentru perioada 01.04.1999 - 10.02.2001, precum și la plata sumei de 1.331.494.920 lei reprezentînd c/valoarea lipsei de folosință a utilajelor pînă la data de 08.04.2002; totodată, constatînd că bunurile pretinse de reclamantă se află în deținere la pîrîtă fără nici un titlu legal tribunalul a dispus obligarea pîrîtei la restituirea către reclamantă.
Prin Sentința comercială nr.2915/27.02.2003, Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a admis cererea formulată, a completat dispozitivul Sentinței comerciale nr.13871/5.11.2003, în sensul că a obligat pârâta la plata sumei de 746.245.680 lei/lună cu titlu de daune cominatorii de la data rămânerii definitive a hotărârii până la predarea efectivă a bunurilor sau a c/val. lor. Conform art.281 pr.civ. a îndreptat erorile materiale strecurate în considerente și în dispozitivul Sentinței comerciale nr.13871/5.11.2003, în sensul că a obligat pârâta să restituie reclamantei 5 scaune taburet în loc de 3 scaune taburet, 2 sobe Vesta în loc de 3 sobe Vesta, 3 bănci tip spații verzi în loc de 8 bănci tip spații verzi.
Împotriva sentinței comercială nr.13871/5.11.2003 pronunțată de Tribunalul București - Secția a Comercială, a declarat apel pârâta, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței și respingerea acțiunii.
Apelanta a invocat următoarele critici:
1. Instanța s-a pronunțat asupra ceea ce nu s-a cerut.
Astfel, a specificat că reclamanta și-a întemeia acțiunea pe dispozițiile art.1026, art.1073, art.1079 Cod civil, articole care reglementează răspunderea contractuală. Cu toate acestea, instanța de fond și-a întemeiat dispozitivul hotărârii pe o altă instituție de drept civil, îmbogățirea fără justă cauză, încălcând principiul disponibilității.
2. Expertiza contabilă care a stabilit contravaloarea lipsei de folosință a utilajelor și mijloacelor fixe ce fac obiectul cauzei administrată în cauză este netemeinică.
Expertiza este chiar absurda întrucât prevede un număr de 365 zile pe an pentru utilizarea bunurilor în litigiu, însă între bunurile în litigiu, cele mai multe se utilizează sezonier.
Expertiza contabilă aplică TVA la lipsa de folosință, or aceasta nu e purtătoare de TVA.
Expertiza contabilă este tendențioasă fiind subiectivă și părtinitoare, în favoarea reclamantei, prin consemnările făcute.
Este și eronată, pornind de la premise greșite, stabilind 3,25 miliarde lei anual c/val. lipsei de folosință a unor bunuri care valorează 136 milioane lei.
Din expertiza tehnică efectuată de expertul, rezultă că valoarea rămasă a bunurilor reprezintă numai 0,47 din valoarea de înlocuire a bunurilor. Acest indice de 0,47 calculat la nivelul momentului predării bunurilor către - SA este indicele economic relevant pentru starea avansată de uzură a bunurilor la momentul preluării lor, implicit pentru valoarea scăzută a lipsei lor de folosință. Expertul contabil nu a luat în considerare acest indicator economic care ar fi trebuit aplicat prețului de piață al serviciilor realizate cu ajutorul bunurilor în litigiu.
3. Contravaloarea lipsei de folosință reprezintă prețul fructelor bunurilor. Ca atare, modalitatea de stabilire a c/val de către expert nu respectă art.40 com. Expertul contabil a stabilit cuantumul c/val. lipsei de folosință a bunurilor exclusiv pe baza unei cotații a intimatei, neacceptate de apelantă și în exces față de nivelul pieței.
4. Daunele cominatorii stabilite sunt nelegale conform art.5803. Unica modalitate de sancționare a părții vinovate de neexecutarea unei obligații de a face, este amenda civilă. În esență, introducerea amenzilor civile a elimina posibilitatea de a solicita daune cominatorii.
Mai mult, daunele cominatorii depășesc c/val. lipsei de folosință.
5. Obligarea de restituire a bunurilor sau de plată a c/val. acesteia a fost îndeplinită prin consemnarea la CEC a sumei de 62.750.000 lei la 8.07.2002, conform nr.195/2003.
6. Obligația de restituire a fost îndeplinită pentru o parte din bunuri la 22.01.2001, 25.01.2001, 27.06.2001, conform proceselor-verbale anexate, ceea ce obliga instanța de fond să nu procedeze la stabilirea c/val. acesteia și nici la plata daunelor cominatorii. Expertiza tehnică stabilește un alt număr de echipamente decât cel invocat de intimată, respectiv 2 tractoare, în loc de 10.
Prin decizia comercială nr.249/1.06.2004, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a V-a Comercială a respins ca nefondat apelul.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs pârâta.
Prin Decizia nr.4924/21.10.2005, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin Decizia comercială nr.408/3.07.2006, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Secția a VI-a Comercială, admis apelul pârâtei, a schimbat în tot sentința și a respins acțiunea reclamantei ca nefondată.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta.
Prin Decizia nr.1104/13.03.2007, s-a admis recursul declarat, s-a casat decizia recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța această decizie, a reținut că instanța de apel a respins nelegal acțiunea reclamantei, fără să țină seama de dispozițiile obligatorii ale Deciziei nr.6921/2002 a Curții Supreme de Justiție privind limitele rejudecării cauzei în fond după casare.
Concret, curtea de apel trebuia să pronunțe decizia numai cu privire la identificarea bunurilor rămase nerestituite și a c/val. lor și nu să respingă acțiunea.
Prin urmare, a fost admis recursul, s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului în limitele stabilite prin decizia nr.6921/2002 a Curtea Supremă de Justiție - Secția Comercială.
În apel, după casare, Curtea, având în vedere limitele rejudecării, a pus în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize tehnice care să stabilească bunurile care nu au fost restituite și o expertiză contabilă care să stabilească c/val. utilajelor nerestituite.
Expertiza tehnică mobiliară a identificat bunurile nerestituite compuse din mijloace fixe și obiecte de inventar, obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe, (fila 78-79,dosar apel) individualizate în cuprinsul raportului de expertiză tehnică.
Expertiza contabilă efectuată a concluzionat c/valoarea utilajelor pentru care s-a dispus restituirea de către Tribunalul București prin sentința nr.13781/2003, actualizată, la data sentinței, la 1.239.142,47 Ron; iar c/valoarea utilajelor nerestituite către, actualizată la această dată, este de 998.068,61 RON.
Răspunzând la obiecțiunile formulate, experta contabilă a arătat că: 1) valoarea utilajelor, după deducerea uzurii legale este de:911.407 ROL pentru utilajele dispuse a fi restituite și 644.185 ROL până în prezent; 2)valoarea remanentă actualizată la 30.09.2008 este de 2.978.115.125 ROL pentru utilajele dispuse la restituire; 2.133.727.058 ROL pentru utilajele nerestituite - până în prezent; valoarea lipsei dreptului de folosință pentru utilajele transmise de: 8.245.842.682 ROL, calculată până la data de 30.09.2008.
Totalul valorii remanente actualizată la 30.09.2008 pentru utilajele nerestituite până în prezent plus valoarea de folosință este de 1.037.956,97 RON.
Din actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, constata apelul fondat pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește critica referitoare la faptul că instanța s-a pronunțat asupra ceea ce nu s-a cerut, în condițiile în care a motivat hotărârea pe alte temeiuri de drept decât cele indicate de reclamantă, Curtea o va înlătura constatând că apelanta face confuzie între obiectul cererii de chemare în judecată și temeiurile cererii.
Pronunțarea asupra unor lucruri care nu s-au cerut vizează pretențiile concrete formulate de reclamant în acțiune.
Din actele și lucrările dosarului, Curtea reține că instanța de fond s-a raportat la toate actele de procedură prin care s-a fixat cadrul procesual, răspunzând cererilor reclamantei.
Criticile referitoare la greșita stabilire lipsei contravalorii de folosință sunt neîntemeiate, având în vedere că, urmare a cererii de majorare a pretențiilor, reclamanta a precizat că valoarea majorată a lipsei de folosință este de 8.132.138.000 lei (fila 141, dosar 8849/1999 - Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială), pe care instanța a acordat-o, obligând pârâta la plata acestei sume cu titlu de c/val. lipsă de folosință, prin Sentința civilă nr.1193/16.02.2001 pronunțată de Tribunalul București, Secția a VI-a Comercială.
Prin Decizia nr.6921/19.11.2002, Curtea Supremă de Justiție, soluționând recursul declarat împotriva acestei sentințe, a reținut că sub aspectul despăgubirilor majorate, respectiv a c/val. lipsei de folosință, instanța de fond și de apel au făcut o corectă apreciere a actului juridic dedus judecății lor, hotărârile fiind desființate în limitele stabilirii bunurilor nerestituite și a c/val. acestor bunuri, având în vedere și că anumite bunuri au fost deja restituite.
În aceste condiții, devin aplicabile prev. art.315 pr.civ. potrivit cărora " În caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. "
Instanța de rejudecare a fondului după casare trebuie să soluționeze pricina în cadrul celor stabilite în decizia de casare, în sensul că modul în care instanța de recurs a rezolvat problemele de drept puse în discuție este obligatoriu.
Prin urmare, modalitatea în care instanța de fond a rezolvat capătul de cerere privind stabilirea c/val. lipsei de folosință a devenit obligatorie pentru instanța de rejudecare, aspect confirmat și de Decizia nr.1104/13.03.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a stabilit că instanța de apel trebuie să pronunțe decizia numai cu privire la identificarea bunurilor rămase nerestituite și a c/val. acestora, în raport de dispozițiile obligatorii ale Deciziei nr.6921/2002 a aceleiași instanțe, raportat la prev. art.315 pr.civ.
În ceea ce privește criticile vizând acordarea daunelor-cominatorii, precum și contestarea cuantumului acestora, Curtea le va considera întemeiate.
Astfel, în raport de capetele de cerere formulate, obligarea pârâtei la restituirea în natură a bunurilor predate pârâtei sau a c/val. acestora, Curtea reține că daunele -cominatorii se aplică numai atunci când este vorba de asigurarea executării obligațiilor de a face și de a nu face, cu două excepții.
Astfel, daunele cominatorii în ceea ce privește obligațiile este de a face sau a nu face nu se acordă atunci când executarea lor în natură nu este posibilă, deoarece scopul pentru care au fost asumate nu mai poate fi atins, precum și atunci când este posibilă executarea obligației în natură pe cale silită, prin intermediul executorului judecătoresc, condiții care sunt îndeplinite în speță.
Pe de altă parte, sub aspectul actualizării sumei cu titlu de daune-cominatorii, Curtea statuează că, având în vedere caracterul provizoriu al daunelor cominatorii, acestea nu pot fi actualizate în raport de deprecierea monedei naționale, cum în mod greșit a înțeles reclamanta să solicite.
În aceste condiții, Curtea va constata neîntemeiat capătul de cerere privind acordarea daunelor-cominatorii, urmând a fi înlăturată obligarea paratei la plata acestora.
În ceea ce privește c/val. bunurilor și achitarea parțială a acesteia, în raport de plata efectuată cu nr.2057/4.07.2002, (fila 40, dosar 675/2004 - Curtea de APEL BUCUREȘTI, Secția a V-a Comercială), Curtea constată și acest motiv de apel întemeiat, urmând a ține seama de achitarea acestei sume la stabilirea c/val. bunurilor rămase de restituit.
Instanța de fond a stabilit c/val. bunurilor nerestituite la suma de 136.566.000 lei, având în vedere concluziile raportul de expertiză tehnică contabilă efectuat în cauză și cererea de majorare a pretențiilor (fila 15, dosar 8894/2003 - Tribunalul București - Secția Comercială), prin urmare Curtea se va raporta la această sumă, din care va scădea suma de 62.750.000 lei efectuată cu nr.2052/4.07.2002.
Instanța nu va avea în vedere valorile stabilite prin expertiza contabilă efectuată de experta, desemnată de către instanța de apel, întrucât valoarea de 664.185 lei, stabilită de aceasta drept c/val. a bunurilor nerestituite, după deducerea uzurii, este netemeinică în raport de neîndeplinirea obligațiilor de restituire a bunurilor predate debitoarei, nefiind firesc ca uzura să fie suportată de creditoare.
Nici suma de 2.133.727.058 lei solicitată de reclamantă, potrivit expertei, nu poate fi reținută, în lipsa unei cereri de majorare exprese a pretențiilor, formulată de condițiile legii, raportat și la prevederile art.296 pr.civ. potrivit căruia " Apelantului nu i se poate însă crea în propria cale de atac o situație mai grea decât aceea din hotărârea atacată", care consacră principiul neagravării situației apelantei-pârâte în propria cale de atac.
Cu privire la stabilirea faptică a bunurilor rămase nerestituite, prin raportare la procesele-verbale de predare, Curtea va omologa concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat de expertul desemnat de instanța de apel, (filele 76 și urm. dosar - - Curtea de Apel București, Secția a VI-a Comercială) care a stabilit bunurile primite în custodie care se află încă în posesia pârâtei, respectiv cele menționate la lit.A din raportul de expertiză -intitulat "Mijloace fixe", precizând și bunurile care nu se mai găsesc faptic, identificate la lit. B din raportul de expertiză -intitulat "Obiectele de inventar și obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe".
Curtea, având în vedere că pârâta deține utilajele fără titlu legal, va obliga parata la restituirea bunurilor constatate și detaliate în Anexa 5 la raportul de expertiză sau a contravalorii acestora.
Instanța de apel nu va mai obliga pârâta la restituirea celor două bunuri imobile, situate în str.- și str.- -, având în vedere susținerile potrivit cărora au fost revendicate de către foștii proprietari, precum și concluziile raportului de expertiză, coroborat cu Anexa 5 acestuia. De altfel, din actele și lucrările dosarului, respectiv Procesele-verbale nr. 1990/03.06.1997, nr. 3368/05.12.1997 și Protocolul nr. 571/06.06.1997, rezultă că aceste două imobile nu au făcut obiectul vreunui protocol de predare -primire încheiat între părți.
În consecință, pentru motivele arătate, Curtea va constata apelul fondat și îl va admite conform art.296 pr.civ. în sensul că va schimba în parte sentința comercială atacată și, pe fond, va admite, în parte, acțiunea, cf. art. 1073, art. 1075 Cod civil, va obliga pârâta să restituie reclamantei următoarele bunuri: 8 R, 10 tractoare cu câte o remorcă, 2 R, 2, 1 . frontal IF 80, 6 metalice, 3 baraci metalice cu două module, 39 e, 76, 173, 61, 10 godin, 18 Bănci, 12 cu un corp, 5 metalice cu trei uși, 3 cu, 5 (taburet), 2 Vesta, 8 greble, 3 tip spații verzi, 1 dulap lemn cu o ușă, 2 bănci suport metal, 1 dulap metal (fișet) sau să plătească contravaloarea acestora, 73.816.000 ROL (7381,6 RON).
Va respinge capătul de cerere privind obligațiile pârâtei la plata daunelor cominatorii, menținând celelalte dispoziții ale instanței referitoare la capătul de cerere privind stabilirea c/val. lipsei de folosință.
Va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în limita pretențiilor admise, cu raportare la fazele procesuale parcurse și la deconturile dovedite( taxe timbru, onorariu expertiză, onorariu avocat)
Văzând disp. art.274 pr.civ. pentru judecata cauzei în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Admite apelul formulat de apelanta-pârâtă B, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva Sentinței comerciale nr.13871/5.11.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr.8894/2003, în contradictoriu cu intimata-reclamantă ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC B cu sediul în B, nr.154, sector 3.
Schimbă în parte sentința comercială atacată, în sensul că pe fond:
Admite în parte acțiunea.
Obligă pârâta să restituite următoarele bunuri: 8 R, 10 tractoare cu câte o remorcă, 2 R, 2, 1 . frontal IF 80, 6 metalice, 3 baraci metalice cu două module, 39 e, 76, 173, 61, 10 godin, 18 Bănci, 12 cu un corp, 5 metalice cu trei uși, 3 cu, 5 (taburet), 2 Vesta, 8 greble, 3 tip spații verzi, 1 dulap lemn cu o ușă, 2 bănci suport metal, 1 dulap metal (fișet) sau să plătească contravaloarea acestora, 73.816.000 ROL (7381,6 RON).
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor-cominatorii.
Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 24820 RON, fond.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 39.424 RON aferente căilor de atac.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 22.12.2008.
PRESEDINTE, JUDECĂTOR,
- - --- - -
GREFIER,
- -
Red.Jud.
Tehnored./4 ex.
Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte -
Președinte:Mihaela Ioana Barna PrisacaruJudecători:Mihaela Ioana Barna Prisacaru, Elena Mincu
