Spete pretentii comerciale. Decizia 68/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

Dosar nr- (Număr în format vechi 1798/2009)

DECIZIA COMERCIALĂ NR. 68

Ședința publică de la 12 februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Alecsandrina Rădulescu

JUDECĂTOR 2: Rodica Zaharia

GREFIER ---

Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de apelanta - reclamantă și apelul declarat de apelanta - pârâtă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței comerciale nr. 6563 din 28.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială în dosarul nr-.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 5 februarie 2010 susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi 12 februarie 2010 când a hotărât următoarele:

CURTEA:

Prin sentința comercială nr. 6563/28.07.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, s-a admis cererea formulată de reclamanta ""- -

S-a obligat pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI la plata sumei de 20.020 lei, actualizată cu rata inflației la data plății efective, reprezentând despăgubiri și 1.680 lei cheltuieli de judecată, către reclamantă.

În motivarea acestei sentințe, s-a reținut, în esență, că reclamanta ""- Dad eținut imobilul Moara (construcții și teren în suprafață de 340,732) conform dispozițiilor Legii nr. 15/1990 și nr.HG 834/1991.

Că ""- s-a privatizat în baza Legii nr.99/1999, că ulterior privatizării moara a fost revendicată de moștenitorii legali în baza Legii nr. 10/2001 cărora le-a fost restituită în baza sentinței civile nr. 961/06.11.2003 a Tribunalului Hunedoara - Secția Civilă, care a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului și recursului prin decizia civilă nr. 585 A/2004 a Curții de Apel Alba Iulia și decizia civilă nr. 1456/08.02.2006 de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Că potrivit art. 324din nr.OUG 88/1997 modificată prin Legea nr. 99/1999, instituțiile publice implicate în procesul de privatizare asigură repararea prejudiciilor cauzate societăților comerciale privatizate sau în curs de privatizare prin restituirea către foștii proprietari a bunurilor imobile preluate de stat (alin. 1).

S-au respins motivat excepțiile prescripției dreptului la acțiune de 3 luni și a lipsei calității procesuale active invocate de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI ca nefondate, prin încheieri interlocutorii temeinic motivate.

Făcând aplicare art. 324din mai OUG sus arătat, instanța de fond a reținut că AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI este obligat conform legii să despăgubească pe reclamantă cu aplicarea principiului general de drept al reparării prejudiciului reprezentând atât paguba efectiv suferită (damnum emergens) cât și beneficiul nerealizat (lucrum cessans), ținând seama de valoarea reală a pagubei în momentul hotărârii.

Pentru cele arătate, s-a pronunțat sentința de mai sus.

Împotriva sentinței comerciale nr.6563/28.04.2009 au declarat recurs ambele părți pe care Curtea le consideră ca fiind apeluri, făcând aplicarea art. 282 alin. 1 și art. 84 Cod procedură civilă.

Prin apelul său, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI critică sentința atacată, considerând-o ca fiind netemeinică și nelegală, deoarece în principal acțiunea reclamantei ar fi prescrisă, invocând prescripția dreptului la acțiune de 3 luni prevăzut de art. 3228de nr.OUG 88/1999, modificată și completată și de 1 lună prevăzut de art. 39 al Legii nr. 137/2002.

Mai critică sentința atacată pe motivul că instanța de fond i-ar fi respins proba cu expertiză contabilă ca nefiind utilă cauzei,probă pe care o susține și astăzi în apel.

În cazul în care i s-ar respinge efectuarea acestei probe, cere admiterea apelului și respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată, deoarece trebuia ca despăgubirile acordate să se facă la valoarea de inventar și nu la valoarea de circulație, deoarece altfel consideră că i s-a acordat o valoare mai mare, pârâta neavând prejudiciu și astfel ar fi vorba de o îmbogățire fără justă cauză.

astfel admiterea apelului și respingerea acțiunii reclamantei fie ca prescrisă, fie ca neîntemeiată.

Prin apelul său ""- D critică la rândul său sentința atacată pe care o consideră ca fiind netemeinică și nelegală, deoarece instanța de fond trebuia să-i admită în totalitate acțiunea și să fie obligată pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI la plata în întregime a sumei de 30.481,13 lei, deoarece acțiunea a fost intentată în baza a două expertize judiciare ce s-au efectuat la data retrocedării imobilului, fiind depuse în dosarul de retrocedare. Considerând că aceasta a fost valoarea imobilului la data retrocedării, instanța de fond trebuia să-i acorde această sumă care la rândul ei să fie recalculată cu indicele de inflație la data plății efective, deoarece numai așa societatea sa ar fi despăgubită conform legii, la valoarea reală a prejudiciului suferit, valoarea reală a prejudiciului la data pronunțării hotărârii fiind de 30.481,13 lei.

astfel admiterea apelului și, pe fond, obligarea pârâtei la plata sumei de 30.481,13 lei ce se va actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.

Apelanta ""- D formulează întâmpinare la apelul declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cerând motivat respingerea apelului.

Față de cele de mai sus și având în vedere actele depuse la dosarul cauzei, Curtea constată și reține că ambele apeluri sunt nefondate.

Referitor la apelul declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI raportându-se la excepțiile invocate care au fost analizate și de instanța de fond, Curtea constată că acestea nu sunt întemeiate deoarece litigiul și dreptul pretins sunt post privatizare, de vreme ce în speță nu se atacă o operațiune de privatizare, ci se cer despăgubiri, vizând recuperarea prejudiciului pentru imobilul retrocedat fostului proprietar, situație în care se aplică prescripția de 3 ani de drept comun și în atare situație, acțiunea reclamantei nu este prescrisă.

Instanța de fond calculând corect perioada prescripției față de data rămânerii irevocabile a sentinței de retrocedare a imobilului la data de 08.02.2006, rezultă că termenul de prescripție s-ar fi împlinit la 08.02.2009, iar acțiunea reclamantei a fost introdusă la 01.10.2007.

În ce privește admiterea unei expertize în cauză, considerăm că nici nu se mai justifică de vreme ce s-au efectuat la data predării imobilului expertizele judiciare și, în mod just, instanța de fond a respins această probă, care deși a fost cerută și în apel nu a fost susținută, astfel că la acest termen a apărut nejustificată.

Același lucru Curtea reține și despre cererea de suspendare care la termenul de astăzi a rămas fără obiect.

Pe fond, apelul apare nefondat pentru cele ce se vor reține în continuare.

AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI nepreluând atribuțiile și obligațiile antecedenților săi S și, are calitatea de instituție implicată în procesul de privatizare și ca urmare, obligația legală să plătească societății ""- -D o despăgubire care să reprezinte echivalentul bănesc al prejudiciului cauzat prin restituirea în natură a imobilelor, conform OUG nr. 88/1997, modif. și rep.

Astfel, prin hotărârea tribunalului, s-a stabilit o corectă și justă despăgubire conform art. 324din OUG nr. 88/1997 coroborat cu art. 30(3) din Legea nr. 137/2002, prin efectuarea unor expertize tehnice și contabile, situație în care, sentința atacată sub acest aspect este temeinică și legală, apelul urmând a fi respins ca nefondat.

Referitor la apelul declarat de ""- -D, Curtea reține ca fiind vorba de despăgubiri, în speță se aplică corect dispozițiile art. 324din nr.OUG 88/1997 și de art. 29 din Legea nr. 137/2002 pe care reclamanta și-a întemeiat pretențiile, ambele texte de lege prevăd că în cazul în speță repararea prejudiciilor aduse societăților comerciale instanța de fond făcând o corectă și legală aplicare a principiului general de drept al reparării integrale a prejudiciului, în mod legal a aplicării la valoarea reală a imobilului cedat și coeficientul de inflație la data plății efective.

Considerăm că în mod just a aplicat instanța de fond acest coeficient, dar la valoarea netă a imobilului și nu la valoarea acestuia cu coeficientul de inflație la data pronunțării sentinței, deoarece s-ar calcula în acest mod o dublă de inflație, ceea ce considerăm că este inadmisibil și ar echivala cu o îmbogățire fără justă cauză a apelantei.

În consecință, și apelul declarat de ""- -D este nefondat.

Pentru toate cele arătate mai sus, Curtea va respinge ca neîntemeiate apelurile declarate de ambele părți, reținând că sentința atacată nr. 6563/28.04.2009 este temeinică și legală.

Văzând și dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de apelanta - reclamantă, cu sediul în D, Str. 22,. 4, parter, județul H și apelanta - pârâtă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,- - 11, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr. 6563 din 28.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială în dosarul nr-.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică de la 12 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

---

Red.Jud. - 02.03.2010

Tehnored. - 02.03.2010

Nr.ex.: 4

Fond: Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Președinte:

Președinte:Alecsandrina Rădulescu
Judecători:Alecsandrina Rădulescu, Rodica Zaharia

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 68/2010. Curtea de Apel Bucuresti