Spete pretentii comerciale. Decizia 936/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
Decizia comercială nr. 936
Ședința publică de la 15 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Rodica Dorin
JUDECĂTOR 2: Veronica Pacurariu
JUDECĂTOR 3: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, cu sediul social în B, sector 6,-, împotriva încheierii din 17.09.2008 pronunțată de Curtea de Arbitraj din cadrul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură G în dosarul nr. 32/2008, în contradictoriu cu intimata reclamantă MARFA G, cu sediul în B,-, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru recurenta pârâtă- consilier juridic, în baza delegației pe care a depus-o la dosar și pentru intimata reclamantă - consilier juridic, în baza delegației pe care a depus-o la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că recursul este la al doilea termen de judecată, motivat și timbrat; a fost atașat dosarul nr- al Tribunalului Galați - solicitat Curții de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură
Reprezentantul recurentei depune la dosar copia unui bilet de externare cu care dorește să facă dovada imposibilității prezentării la termenul anterior.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Reprezentantul recurentei-pârâte solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și casarea hotărârii atacate, cu consecința trimiterii dosarului la instanța de arbitraj comercial pentru soluționarea cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Apreciază că instanța de arbitraj în mod nelegal a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate. Aceasta nu a analizat corect excepția, întrucât ar fi constatat că aceasta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 29 al.1,2, și 3 din Legea 47/1992, respectiv a fost ridicată în fața unei instanțe de arbitraj, privește neconstituționalitatea unei prevederi legale în vigoare care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului, excepția a fost ridicată la cererea unei părți din dosarul aflat pe rolul instanței de arbitraj comercial, Curtea Constituțională nu a constatat printr-o decizie anterioară neconstituționalitatea art.4 lit. i din Legea 335/2007.
Reprezentantul intimatei-reclamantă arată că nu este de acord cu recursul declarat de pârâtă și solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat. Apreciază că recurenta-pârâtă urmărește doar tergiversarea cauzei.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin încheierea din 17.09.2008 pronunțată în dosarul nr. 32/2008 al Curții de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură G s-a respins ca inadmisibilă, excepția invocată de pârâta-arbitrală SA privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 4 lit. i din Legea nr. 335/2007 în raport cu dispozițiile art. 126(5) din Constituția României.
Pentru a hotărî astfel, instanța arbitrală a motivat că prin raportare la practica Curții Constituționale în această materie în sensul că excepțiile de neconstituționalitate având acest obiect sunt respinse și ținând seama de disp. art. 29 alin.1 din Legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale, excepția invocată nu are legătură cu obiectul litigiului dedus judecății. S-a reținut că excepția invocată are doar un caracter de tergiversare a soluționării cauzei pentru că fost invocată înaintea trecerii la dezbaterea pe fond a litigiului, în condițiile în care autoarea excepției a fost de acord cu declinarea competenței de la Tribunalul Galați în favoarea instanței arbitrale.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a formulat recurs pârâta arbitrală SC SRL, înregistrat sub nr- la Curtea de APEL GALAȚI.
A criticat încheierea recurată pentru nelegalitate motivând următoarele:
Potrivit art. 29 alin.1,2 și 3 din Legea nr. 47/1992 excepția invocată în fața instanței arbitrale era admisibilă deoarece a fost ridicată în fața unei instanțe de arbitraj comercial,privește neconstituționalitatea unei prevederi legale în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului, a fost ridicată la cererea unei părți din dosarul aflat pe rolul instanței de arbitraj comercial iar Curtea Constituțională nu a constatat printr-o decizie anterioară neconstituționalitatea art. 4 lit. i din Legea nr. 33/2007.
Instanța de arbitraj comercial nu a examinat dacă acele situații reglementate de lege sunt îndeplinite, cu ocazia invocării excepției de neconstituționalitate pentru a fi abilitată să se pronunțe asupra ei și, din această perspectivă, soluția de respingere a excepției de către instanța de arbitraj apare ca greșită.
A mai motivat recurenta că numai admiterea unei excepții și constatarea neconstituționalității unui text de lege face ca soluția Curții Constituționale să fie opozabilă "erga omnes", făcând imposibilă o nouă verificare a textului de lege constatat a fi neconstituțional.
Prin dispozițiilor Legii nr. 47/1992 se atribuie instanței în fața căreia a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate, o competență specială, limitată exclusiv la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate stabilite în alin. 1,2,3 ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 republicată.
Față de motivele invocate a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu consecința trimiterii dosarului la instanța de arbitraj comercial pentru soluționarea cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Legal citată, intimata-pârâtă prin reprezentant a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii pronunțată de instanța arbitrală ca fiind legală și temeinică.
Recursul este întemeiat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Recurenta-pârâtă SC SA invocat, în fața instanței arbitrale (în dosarul nr. 32/2008) excepția de neconstituționalitate a disp. art. 4 lit. i din Legea nr. 335/2007 privind Camerele de Comerț.
Potrivit art. 4 lit. i din Legea nr. 335/2007 una dintre atribuțiile principale ale Camerelor Județene este aceea de a organiza activitatea de soluționare a litigiilor comerciale și civile prin mediere și arbitraj ad-hoc și instituționalizat.
Recurenta pârâtă a susținut că disp. art. 4 lit. i din Legea nr. 335/2007 încalcă disp. art. 126 alin.5 din Constituția României deoarece înființarea instanțelor specializate în anumite materii se poate realiza numai prin lege organică.
De asemenea, prin raportare la disp. art. 73 alin.3 din Constituția României consideră că Legea nr. 335/2007 nu este o lege organică și astfel, Camerele de Comerț nu pot fi înființa instanțe de arbitraj comercial sau civil iar instanța constituită potrivit Legii nr. 335/2007 funcționează cu încălcarea dispozițiilor constituționale.
În soluționarea excepției de neconstituționalitate instanța de arbitraj nu a analizat dacă în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art. 29 alin.1,2 și 3 din Legea nr. 47/1992, raportându-se în mod greșit doar la obiectul litigiului cu soluționarea căruia fusese investită.
Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate invocată de recurenta-pârâtă prin prisma disp.art. 29 alin.1,2 și 3 din Legea nr. 47/1992 republicată, constată că excepția a fost ridicată în fața instanței de arbitraj comercial în dosarul nr. 32/2008 al Curții de Arbitraj al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură G, autoarea excepției fiind pârâta din această cauză.
Excepția ridicată are legătură cu soluționarea cauzei deoarece privește legalitatea constituirii tribunalului arbitral, iar dispozițiile legale ce fac obiectul excepției nu au fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
În raport de cele mai sus reținute constată că excepția de inadmisibilitate privind neconstituționalitatea disp.art. 4 lit. i din Legea nr. 335/2007 este nefondată și, pe cale de consecință, în cauză excepția de neconstituționalitate a disp.art. 4 lit. i din Legea nr. 335/2007 îndeplinește condițiile de admisibilitate prev. de art. 29 alin. 1,2 și 3 din Legea nr. 47/1992 republicată.
Așa fiind, în temeiul art. 312 alin.2 pr.civ. coroborat cu art. 304 pct.9 pr.civ. va admite recursul cu consecința modificării sentinței recurate în sensul respingerii excepției de inadmisibilitate referitoare la neconstituționalitatea disp.art. 4 lit. i din Legea nr. 335/2007.
Ținând seama că potrivit art. 29 alin.4 din Legea nr. 47/1992 republicată sesizarea Curții Constituționale se dispune de instanța în fața căreia s- ridicat excepția de neconstituționalitate care va dispune trimiterea dosarului instanței arbitrale în vederea sesizării Curții Constituționale prin încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției și va fi însoțită de dovezile depuse de părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul social în B, sector 6,-, împotriva încheierii din 17.09.2008 pronunțată de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț Industrie și Agricultură G în dosarul nr. 32/2008, în contradictoriu cu intimata reclamantă MARFA G, cu sediul în B,-.
Modifică încheierea recurată în sensul că:
Respinge excepția de inadmisibilitate referitoare la neconstituționalitatea disp.art. 4 lit. i din Legea nr. 335/03.12.2007, ca fiind nefondată.
Dispune înaintarea dosarului Curții de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură G, pentru soluționarea cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 15 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, dr. - - |
Grefier, - |
Red.
Tehnored. - 3 ex.
7.01.2009
Președinte:Rodica DorinJudecători:Rodica Dorin, Veronica Pacurariu, Sarmisegetuza Tulbure
