Spete pretentii comerciale. Decizia 96/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 96/A-
Ședința publică din 14 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu
Judecător: - - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de reclamanta ADMINISTRATIA NATIONALA APELE ROMANE, cu sediul ales la " și Asociații" din B,-, sector 2, împotriva sentinței comerciale nr.434/C din 05 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta SC SA, cu sediul în Pitești, Pasajul Școlii nr. 70, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat pentru apelanta-reclamantă, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar, și consilier juridic pentru intimata-pârâtă, în baza împuternicirii de reprezentare juridică.
Procedura, legal îndeplinită.
Apelul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 4 lei, potrivit ordinului de plată nr. 495 din 15.09.2009 (fila 10 din dosar), și cu timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătoarea apelantei-reclamante, având cuvântul, susține oral apelul așa cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea soluționării cauzei pe fond. Arată faptul că în anul 2006 fost efectuată concilierea directă între cele două societăți, considerând că nu mai trebuia făcută o altă conciliere. În acest sens, depune la dosar practică judiciară.
Reprezentantul intimatei-pârâte, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. Consideră că trebuia efectuată o nouă conciliere, întrucât din anul 2006 și până în anul 2008 reclamantă și-a schimbat poziția asupra pretențiilor.
CURTEA
Prin cererea introdusă la Tribunalul Comercial Argeș la data de 5.11.2008, reclamanta Administrația Națională Apele Române (ANAR) a chemat în judecată pe pârâta SC SA, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 1.109.943,91 lei, reprezentând contravaloarea creanțelor cedate de reclamantă și neîncasate de la pârâtă, obligarea acesteia la plata dobânzii legale aferente sumei respective, calculată până la data plății efective, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că raporturile juridice dintre părți derivă din contractul de furnizare nr.1280/18.09.2001 ce a avut ca obiect recuperarea creanțelor ANAR de la diverșii săi debitori prin intermediul SC. În schimbul cedării creanțelor, SC urma să furnizeze materiale, obiecte de inventar și utilaje către Direcțiile teritoriale ale ANAR. Contractul respectiv a încetat de drept, iar părțile, în aceleași calități, au încheiat un nou contract de furnizare nr.2286/19.05.2003, care a preluat toate drepturile și obligațiile din contractul anterior. Pârâta nu și-a achitat corespunzător obligațiile contractuale în sensul că nu a livrat mărfuri în contul creanțelor cedate, cauzând reclamantei un prejudiciu în cuantum de 1.109.943,91 lei.
Prin sentința nr.434/C/05.03.2009, Tribunalul Comercial Argeșa admis excepția invocată de către pârâtă și a respins cererea reclamantei ca prematur formulată, reținând că aceasta nu a parcurs procedura concilierii directe prev.de art.7201proc.civ. Astfel, deși reclamanta a urmat o astfel de procedură în anul 2006, ocazie cu care, între părți, a fost încheiat un proces verbal de conciliere directă la data de 25.07.2006, cererea în justiție ce a urmat acestei proceduri și a format obiectul dosarului nr-, a fost anulată ca netimbrată, soluție rămasă irevocabilă.
Pentru promovarea cererii în justiție de față, însă, reclamanta trebuie să urmeze o nouă procedură de conciliere, neputând fi valabilă cea din anul 2006, chiar dacă este vorba despre o cerere cu același obiect ca și în dosarul nr-.
Împotriva sentinței a formulat apel reclamanta care, invocând dispozițiile art.297, a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că procedura concilierii directe realizată în anul 2006 este valabilă și în cauza de față în care este pusă în discuție aceeași creanță rezultată din același raport juridic. Scopul prevăzut de legiuitor în momentul introducerii dispoz.art.7201, a fost acela de a da părților posibilitatea de a se informa reciproc asupra susținerilor privitoare la pretențiile lor și de a le soluționa pe cale amiabilă, scop realizat în cauză. Până în prezent, cauzele în justiție legate de pretențiile expuse în concilierea directă nu au fost soluționate pe fond.
Examinând sentința prin prisma dispoz.art.292 și 294 și următoarele proc.civ. Curtea constată că apelul este fondat.
Potrivit art. 7201.proc.civ. "În procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte".
În speță, la data de 27.10.2008 (data plicului poștal), reclamanta a chemat-o în judecată pe pârâta pentru plata sumei de 1.109.943,91 lei debit principal rezultând din contractele comerciale nr. 1280/18.09.2001 și 2286/19.05.2003.
La data de 25.07. 2006, în urma solicitării formulate de către ANAR, reprezentanții părților din speță au încheiat un proces verbal de conciliere directa asupra pretențiilor creditoarei ANAR împotriva debitoarei SC SA, în cuantum de 1.109.943,91 lei, rezultate din contractele comerciale nr. 1280/18.09.2001 și 2286/19.05.2003.
Faptul că o prima sesizare a instanței de judecata cu pretențiile comerciale ale ANAR, așa cum au fost ele expuse în procedura concilierii directe, a fost anulată ca netimbrată, nu atrage încetarea valabilității concilierii respective pentru o noua sesizare legală a instanței de judecata cu aceleași pretenții.
Prin urmare, câtă vreme nu a existat până în prezent o judecată a fondului pretențiilor ce au făcut obiectul procedurii de conciliere directă, respectiva procedură rămâne valabil efectuată până la momentul unei noi sesizări a instanței.
A cere părții reclamante să demareze o conciliere directă pentru aceleași pretenții după ce o primă cerere de chemare în judecată nu a fost examinată de către instanță exclusiv pentru motive de procedură, este nu doar împovărător (în pofida spiritului legii), ci și nelegal (în pofida literei legii).
Nu există normă legală care să îi impună părții reclamante să parcurgă din nou procedura concilierii directe dacă o prima cerere a sa în justiție a fost anulată pentru neplata taxelor judiciare de timbru, deci pentru neîndeplinirea unei obligații care exclude orice examinare a legalității și temeiniciei pretențiilor ce au făcut obiectul concilierii.
Pentru cele expuse, reținând că procedura concilierii directe realizată în anul 2006 este valabilă și pentru speța de față, văzând și dispoz. art. 297 alin. 1.proc.civ. Curtea va admite apelul reclamantei și, desființând sentința, va trimite cauza la prima instanță spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta ADMINISTRATIA NATIONALA APELE ROMANE, cu sediul ales la " și Asociații" din B,-, sector 2, împotriva sentinței comerciale nr.434/C din 5 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta SC SA, cu sediul în Pitești, Pasajul Școlii nr. 70, județul
Desființează sentința și trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 octombrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red./22.10.2009
EM/6 ex.
Jud.fond.
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță, Ingrid Emina Giosanu
