Spete procedura insolventei. Decizia 1223/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1223
Ședința publică din 22 octombrie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 2: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 3: Marian
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice A împotriva sentinței comerciale nr. 1106/02.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL, prin lichidator judiciar IT Management T, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă de către creditoarea recurentă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând constată:
Prin sentința comercială nr. 1106/02.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, s-a închis procedura insolvenței debitorului - SRL, dispunându-se radierea sa din evidențele Oficiului registrului comerțului de pe lângă Tribunalul Arad.
A fost descărcat lichidatorul judiciar Management T -Filiala A și toate persoanele care l-au asistat de orice îndatoriri sau de responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, asociați.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic a reținut că, prin sentința comercială nr. 1251/2.07.2008, s-a admis cererea formulată de către creditorul Agenția Națională de Administrare Fiscală B, prin Administrația Finanțelor Publice a municipiului A, s-a deschis procedura de insolvență prevăzută de Legea nr.85/2006 față de debitorul - SRL A și s-a numit lichidator judiciar Management T-Filiala A;
Având în vedere împrejurarea că toate demersurile efectuate de către lichidatorul judiciar privind identificarea bunurilor debitorului, intrarea în posesia actelor și documentelor prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006 au rămas fără rezultat, astfel cum rezultă din raportul de activitate prezentat de către administratorul judiciar în ședința din data de 13.01.2009 (236-237) și în ședința din data de 10.03.2009 (246-247);
Judecătorul sindic a reținut că creditorii nu doresc să suporte avansarea sumelor corespunzătoare pentru acoperirea cheltuielilor administrative necesare continuării procedurii, deși au fost notificați în acest sens și a considerat că, în această situație, sunt aplicabile prevederile art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva aceste hotărâri a declarat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice A, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate pentru următoarele motive:
Conform art. 2 din Legea 85/2006, scopul declarat al legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, situație care impune lichidatorului judiciar un ansamblu de măsuri și diligențe, în vederea îndeplinirii scopului propus al legii. Dacă, contrar tuturor acestor inițiative, nu se pot identifica bunuri urmăribile care să acopere pasivul debitoarei, din evidențele contabile rezultă că nu sunt sau nu au rămas bunuri în inventar, precum si dacă se constată cu certitudine că nu sunt persoane cărora le poate fi imputată vina de a fi provocat starea de insolvență, abia atunci se poate propune judecătorului sindic închiderea procedurii, potrivit art. 131 din Legea 85/2006.
Potrivit art. 5 din Legea 85/2006, "Organele care aplică procedura sunt: instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, administratorul și lichidatorul.
(2) Organele prevăzute la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de prezenta, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni."
Potrivit art. 4 din Legea nr. 85/2006 "în lipsa disponibilităților în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, plățile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puțin 3 luni, aprobat de judecătorul sindic."
De asemenea, trebuia analizată eventualitatea unor acțiuni oblice pentru recuperarea de creanțe, investigații privind bunurile personale ale foștilor administratori în vederea promovării art. 138 din lege.
Este imposibil de acceptat o soluție de închidere a unei proceduri de faliment cât timp nu a fost respectată o dispoziție imperativă a legii,prin acest fapt ajungându-se la imposibilitatea realizării scopului declarat al legii, enunțat în mod imperativ în art. 2 al Legii 85/2006.
Faptul că nu s-au primit actele societății nu poate duce la concluzia că nu sunt bunuri si că nimănui nu-i incumbă responsabilitatea pentru ajungerea societății în faliment. Nu s-au făcut cercetări la OCPI,privind eventuale bunuri imobile înscrise în cartea funciară, la Arhiva Electronică de Gajuri Mobiliare, la bănci,pentru eventuale conturi bancare. Se naște întrebarea dacă, totuși, există asemenea bunuri, câte anume și de ce nu s-au întreprins și alte măsuri pentru identificarea lor. În această situație se poate aprecia că nedepunerea documentelor contabile ale societății, atrage incidența prevederilor art. 147 din lege, iar pentru ajungerea societății în stare de faliment, în virtutea mandatului conferit de adunarea generală a acționarilor, vina îi incumbă fostului administrator, concluzia care se impune în această situație, este că sunt incidente prevederile art.138 din Legea nr.85/2006.
În concluzie, solicită Instanțe admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței recurate în sensul dispunerii către lichidatorul judiciar a continuării procedurii de lichidare judiciară, formularea acțiunii în atragerea răspunderii materiale a fostului administrator, conform art. 138 din Legea 85/2006.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs, dar și din oficiu, în limitele conferite de art. 306, alin. 2.proc.civ. Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, cele două recursuri urmând a fi respinse, pentru considerentele ce succed:
Curtea constată că criticile vizând faptul că lichidatorul judiciar nu ar fi întreprins toate măsurile pentru identificarea tuturor bunurilor debitoarei sunt generale și nu arată în niciun fel care ar fi acele măsuri și, mai ales, care ar fi bunurile la care se referă.
Dimpotrivă, Curtea constată că lichidatorul judiciar a întreprins toate măsurile rezonabile pentru identificarea tuturor elementelor de activ ale debitoarei. Din adresa nr. -/-/14.08.2008, emisă de Direcția Venituri-Serviciul Control Venituri al Minucipiului A (fila 228 din dosarul primei instanțe-. II), rezultă că debitoarea nu figurează în baza de date cu bunuri mobile și/sau imobile supuse impozitării.
În principiu, se poate accepta continuarea procedurii insolvenței, atâta timp cât există indicii rezonabile că ar mai exista și alte elemente active și că acestea ar putea fi identificate și valorificate, dar, atâta timp cât nu există niciun astfel de indiciu, continuarea procedurii, doar pentru că ar exista posibilitatea ipotetică a identificării unor active, ar fi doar o sursă de cheltuieli nejustificate.
Nu este fondată nici critica ce vizează atragerea răspunderii membrilor fostelor organe de conducere, întrucât, conform art. 138, alin. 1 din Legea 85/2006, administratorul/lichidatorul judiciar poate formula cererea în antrenarea răspunderii doar în măsura în care, prin raportul asupra cauzelor insolvenței, a identificat persoanele cărora le-ar fi imputabilă ajungerea în starea de insolvență. În speță însă, din cauza lipsei documentelor contabile, lichidatorul judiciar nu a putut întocmi respectivul raport.
Textul art. 131 din Legea 85/2006 nu condiționează închiderea procedurii insolvenței decât de inexistența bunurilor din patrimoniul debitoarei, iar nu de alte împrejurări, precum atragerea răspunderii membrilor fostelor organe de conducere, formularea unei plângeri penale împotriva membrilor fostelor organe de conducere ale debitoarei sau depunerea raportului asupra cauzelor insolvenței.
Totuși, contrar celor susținute în recursul formulat de A, lichidatorul judiciar a formulat plângere penală împotriva celor doi foști administratori sociali ai debitoarei.
În speță, creditoarea Administrația Finanțelor Publice Aad eclarat în mod expres, în cadrul adunării creditorilor din data de 1.06.2009 că nu este de acord cu avansarea de sume în vederea continuării procedurii.
Soluția închiderii procedurii în baza art. 131 din Legea 85/2006, în orice stadiu al acesteia, este prevăzută de legiuitor pentru a evita efectuarea de cheltuieli din fondul de lichidare în condițiile în care creditorii, persoanele direct interesate în continuarea procedurii, nu își asumă riscul efectuării unor astfel de cheltuieli.
Din această perspectivă trebuie privit și fondul de lichidare prevăzut de art. 4 din Legea 85/2006. Atâta timp cât nu mai poate fi identificat niciun bun în averea debitoarei și, în lipsa documentelor contabile ale societății, lichidatorul judiciar nu a putut întocmi raportul asupra cauzelor insolvenței și, în consecință, nu a fost în măsură să constate că există vreun element care să îl determine să formuleze o cerere în atragerea răspunderii membrilor fostelor organe de conducere ale debitoarei, folosirea fondului de lichidare este nejustificată. acestuia este să asigure lichidități în vederea desfășurării activităților specifice insolvenței (preluarea actelor societății, determinarea cauzelor insolvenței, identificarea și lichidarea elementelor de patrimoniu), ori asemenea activități nu mai pot fi desfășurate în speță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice A împotriva sentinței comerciale nr. 1106/02.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTORDr. - - - - - Dr. -
GREFIER,
Red../30.10.2009
Dact. /30.10.2009
Prima instanță - Trib.
Judecător sindic -
2 ex.
Președinte:Magdalena MălescuJudecători:Magdalena Mălescu, Cătălin Nicolae Șerban, Marian
