Spete procedura insolventei. Decizia 1298/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1298/COM
Ședința publică din 29 octombrie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 3: Dorin Ilie
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de către creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr.981/JS/18.12.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului CS- în contradictoriu cu intimații BANK -, - - SRL, - SRL T, - - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR, - - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR - "- MANAGEMENT " SRL T, - - A, SNCFR RA T, SOCIETATEA AGRICOLĂ ", C-S - FISCALĂ O, PRIMĂRIA O, CN APELE ROMÂNE - - DIRECȚIA APELOR T, - - O PRIN LICHIDATOR JUDICIAR - SRL REȘIȚA, - - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR - " " SRL REȘIȚA, - - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR - " " SRL REȘIȚA, - D SRL A, - & SRL O, - "- " SRL O, - SRL REȘIȚA și debitoarea intimată - - O prin lichidator judiciar, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea lichidatorul judiciar al debitoarei intimate - - O, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul lichidatorului judiciar solicită respingerea re cursului formulat ca fiind nefondat, lichidatorului judiciar nu i se poate reține o culpă pentru neantrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere, iar recurenta nu a depus probe pentru angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 981/18.12.2008, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului C S - s-a respins contestația formulată de către creditoarea " BANK" cu sediul în municipiul B, de, nr.15, sector 1, împotriva Tabelului definitiv consolidat, reactualizat, întocmit de către lichidator judiciar " ", cu sediul în municipiul T,-, apart.3, județul T, privind creanțele admise asupra averii debitoarei Societatea comercială "", cu sediul în orașul O, Șos. -, km.3,5, județul C-
În temeiul art.129 alin.(2) din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței,
S-a respins obiecțiunile formulate de către creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul procesual ales în municipiul B,--11, sector 1, împotriva Raportului final din data de 24 noiembrie 2008, întocmit de către lichidatorul judiciar " ", T, județul T, privind pe debitoarea Societatea comercială "" O, județul C-
S-a admis, în parte, obiecțiunile formulate de către creditoarea " BANK" B, împotriva Raportului final din data de 24 noiembrie 2008, și a planului definitiv de distribuire între creditori, întocmite de către lichidatorul-judiciar " ", T, județul T, privind pe debitoarea Societatea comercială "" O, județul C-S, ți, în consecință:
S-a constatat că, creditoarea " BANK" B, are față de averea debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, o creanță garantată în sumă de 147.002 lei(RON).
Obligă pe creditoarea AUTORITATEA PENTRU PRIVATIZAREA ACTIVELOR STATULUI - - B, să plătească creditoarei " BANK" B, suma de 103.462 lei(RON), cu titlu de creanță garantată, încasată nedatorat, prin distribuiri parțiale anterioare de către creditoarea AUTORITATEA PENTRU PRIVATIZAREA ACTIVELOR STATULUI - - B, rezultată din valorificarea prin vânzare la licitație publică a activului "Casa cu nr.374, cu loc de casă" din localitatea O, județul C-S, intabulat în nr.2535 O-Română.
Aprobă Raportul final din data de 24 noiembrie 2008, întocmit de către lichidatorul-judiciar " ", T, județul T, prin care s-a propus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, cu modificările astfel cum sunt prevăzute la lit.B) de mai sus.
În temeiul art.227 alin.(1), lit.f) din Legea nr.31/1990, privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
Dispune dizolvarea debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, prin faliment.
În temeiul art.132 alin.(2) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței,
Dispune închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei Societatea comercială "", cu sediul în orașul O, Șos -, km.3,5, județul C-S, având () - și înregistrată în Registrul comerțului sub nr.J/-.
Dispune radierea debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, din Registrul Comerțului al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C-S, Reșița, județul C-S, de sub nr.J-.
În temeiul art.136 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței,
Descarcă pe lichidatorul-judiciar " ", cu sediul în municipiul T,-, apart.3, județul T, înregistrată în Registrul societăților profesionale al sub nr.0223/2006, de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedura insolvenței, de debitoarea Societatea comercială "" O, județul C-S, și de averea sa, de creditori, de titularul de garanții și de acționarii debitoarei societate comercială.
În temeiul art.135 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței,
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că:
Prin sentința civilă nr.16/JS din data de 12 ianuarie 2001 pronunțată în dosarul nr.4992/COM/1999 al Tribunalului C-S, de către judecătorul-sindic ce a fost desemnat în cauză, s-a dispus deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și a falimentului instituită prin Legea nr.64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, împotriva debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, întrucât s-a dovedit că debitoarea societate comercială se află în stare de insolvență comercială
Pentru asigurarea desfășurării procedurii de reorganizare judiciară ce a fost deschisă împotriva debitoarei societate comercială, prin încheierea nr.139/JS din data de 19 martie 2001, pronunțată în dosarul nr.4992/COM/1999 al Tribunalului C-S, s-a dispus desemnarea în calitate de administrator judiciar practicianul în reorganizare judiciară și lichidare " " T, județul T, care ulterior s-a reorganizat ca formă juridică în societate comercială pe acțiuni().
Prin încheierea nr.84/JS din data de 08 februarie 2002 pronunțată în dosarul nr.4992/COM/1999 al Tribunalului C-S, constatându-se că nu se poate realiza o redresarea activității debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în scopul obținerii de lichidități în vederea îndestulării tuturor creditorilor care s-au înscris la masa credală a acestei debitoare societate comercială, de către judecătorul sindic s-a dispus încetarea procedurii de reorganizare judiciară împotriva debitoarei societate comercială și în, consecință, s-a dispus începerea procedura falimentului împotriva sa în condițiile prevăzute de Legea nr.64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la acea dată.
Prin aceiași încheiere mai sus-menționată pentru administrarea procedurii falimentului a debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, a fost desemnat în calitate de lichidator-judiciar practicianul în reorganizare și lichidare " " T, județul T, care a avut și calitatea de administrator-judiciar pe perioada de derulare a procedurii de reorganizare judiciară împotriva debitoarei societate comercială.
Cum însă procedura falimentului împotriva debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, nu a fost închisă până la data de 21 iulie 2006, când a fost abrogată Legea nr.64/1995, privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului republicată, cu modificările și completările ulterioare, această procedură a falimentului împotriva debitoarei societate comercială a continuat să se desfășoare în conformitate cu dispozițiile Legii nr.85/2006, privind procedura insolvenței.
Avându-se în vedere intrarea în vigoare a G nr.86/2006, privind organizare activității practicienilor în insolvență prin încheierea comercială nr.131/JS din data de 23 ianuarie 2007 pronunțată în dosarul nr.4992/COM/1999 al Tribunalului C-S, s-a luat act de încetarea calității de lichidator-judiciar în derularea procedurii falimentului instituită prin Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, împotriva debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S a practicianului în reorganizare judiciară și lichidare Societatea comercială "" O, județul C-S, a practicianului în reorganizare judiciară și lichidare " " T, județul T, și în locul său a fost desemnat în calitate de lichidator-judiciar practicianul în insolvență " " T, județul T, rezultat din reorganizarea fostului practician în reorganizare judiciară și lichidare, în conformitate cu prevederile acestei ordonanțe de urgență a Guvernului României.
De către lichidatorul judiciar " " T, județul T, a fost întocmit Raportul final din data de 24 noiembrie 2008, privind pe debitoarea Societatea comercială "" O, județul C-S, prin care s-a propus închiderea procedurii falimentului împotriva acestei debitoarei societate comercială în conformitate cu prevederile art.131 și art.136 din Legea nr.85/2006, privind procedura insovenței.
Prin Raport final mai sus menționat, de către lichidatorul-judiciar s-a precizat că s-a procedat la refacerea tabelului definitiv consolidat al creanțelor admise împotriva averii debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, conform sentinței comerciale nr.852/JS din data de 30 octombrie 2008 Tribunalului C-S, prin care a fost admisă la masa credală a debitoarei societate comercială, în faliment în calitate de creditoare garantată a " BANK" B, alături de creditoarea garantată AUTORITATEA PENTRU PRIVATIZAREA ACTIVELOR STATULUI - - B, în calitate de creditor cesionar.
De către lichidatorul judiciare se mai menționează prin același raport final, că toate bunurile din averea debitoarei societate comercială au fost valorificate, iar sumele rezultate din aceste vânzări au fost distribuite atât pentru desfășurarea procedurilor de lichidate corespunzător perioadei 19 martie 2001 și până la zi, precum și creditoarei garantate B (400.000 lei RON în luna mai 2005 și 300.000 lei RON în luna septembrie 2007), din a cărei creanță a mai rămas neachitată suma de 484.115,71 lei RON, și creditoarei garantate " BANK" B, suma de 147.002 lei RON, iar în ceea ce privesc creditorii aceștia nu au fost îndestulați.
Cu privire la cauzele care au condus la falimentul debitoarei societate comercială, lichidatorul judiciar a precizat prin același raport final, că având în vedere închiderea completă a circuitului de la creșterea porcilor la produsele finite, în condiții normale de echilibru a prețurilor la materia primă pentru hrana porcilor și prețul cărnii de pe piață, unitatea ar fi funcționat, la capacitate, dar aceasta nu s-a întâmplat, creându-se un dezechilibru în sensul că a crescut prețul materiilor prime pentru htana porcilor, iar prețul cărnii a rămas la același nivel, neajunsuri la care s-a adăugat fenomenul distrugător pentru agricultura românească - dobânzile bancare au crescut insuportabil pentru un agent economic -, precum și că toate aceste aspecte au condus la dispariția din țară a efectivelor de animale pentru carne și în consecință, la falimentul multor agenți economici cu acest obiect de activitate.
Prin același Raport final de către lichidatorul-judiciar s-a apreciat că pentru creanțele neachitate nu se face răspunzător administratorul societății, nefiindu-i aplicabile prevederile art.138 din Legea nr.84/2006, privind procedura insolvenței.
Împotriva tabelului definitiv al creanțelor admise împotriva averii debitoarei " O, județul C-S, astfel cum a fost reactualizat și afișat la ușa tribunalului la data de 06 noiembrie 2008, s-a formulat contestație de către creditoarea " BANK" B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: 1) înscrierea în tabelul definitiv al creditorilor " O, județul C-S, cu o creanță garantată în valoare de 905.538 lei; 2) repunerea în termenul de contestare a rapoartelor și tabelelor de distribuție nr.22 din 26 mai 2005 și nr.31 din 07 iunie 2007; 3) întocmirea unui nou tabel de distribuție a sumelor obținute din lichidare și înscrierea sa în acest tabel cu suma de 103.463 lei; 4) în principal, obligarea la restituirea la masa credală a sumei de 103.463 lei - distribuită acestuia în mod incorect și distribuirea acestei sume către " BANK" B, iar în subsidiar, obligarea la restituirea sumei de 103.643 lei direct către " BANK"
În susținerea contestației mai sus-menționată, de către contestatoarea creditoare " BANK" B, se învederează că înscrierea sa în tabelul definitiv al creditorilor s-a efectuat în mod eronat de către lichidatorul-judiciar cu valoarea garantată de numai 147.002 lei și diferența de 758.536 lei, creanță chirografară, în condițiile în care temeiul solicitării sale de înscriere în tabelul definitiv al creditorilor cu suma de 905.538 lei ca și creanță garantată îl constituie contractul de garanție reală imobiliară de II acordat pentru garantarea creditului în valoare de 425.400 lei și a dobânzilor și comisioanelor aferente.
Contestatoarea creditoare garantată societate bancară mai precizează că în tabelul creditorilor trebuia să fie trecută în mod corect cu întreaga valoare a creanței întrucât contractul de garanție a fost acordat pentru valoarea creditului și a dobânzilor și comisioanelor, întreaga creanță fiind deci garantată, chiar dacă ulterior, urmare a valorificării imobilului la preț mai mic decât valoarea garantată, suma distribuită ar fi mai mică.
De către contestatoarea creditoare garantată societate bancară se mai arată că urmare a admiterii sale la masa credală, având în vedere calitatea sa de creditor garantat cu ipotecă de II asupra imobilului înscris în nr.2535 al localității O, având nr.top 389/b/2, a solicitat să îi fie distribuit prețul cu care a fost valorificat acest imobil, după distribuirea către creditoarea garantată a valorii pentru care aceasta are constituit un drept de ipotecă de I și cum acest imobil luat în garanție a fost valorificat conform raportului lichidatorului judiciar nr.22 din 26 mai 2005 cu suma de 147.002 +, creditoarea având un drept de ipotecă de I asupra acestui imobil în valoare de 43.539 lei, acest creditor urma a fi îndestulat primul conform dispozițiilor art.121 alin.(1), cu suma de 43.539 lei, diferența în valoare de 103.463 lei urmând a fi distribuită creditorului garantat cu ipoteca de II, motiv pentru care s-a solicitat introducerea contestatoarei creditoare garantată societate bancară în tabelul de distribuție cu valoarea de 103.463 lei.
Împotriva Raportului final din data de 24 noiembrie 2008, întocmit de către lichidatorul judiciar " " T, județul T prin care s-a propus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei " O, județul C-S, sub nr.4017 din data de 05 decembrie 2008 în temeiul art.129 din Legea nr.85/2006, s-au formulat obiecțiuni de către creditoarea " BANK" B, prin care 1 - se opune la închiderea procedurii falimentului societății " O, județul C-S, având în vedere că nu a fost încă soluționată contestația sa formulată împotriva tabelului definitiv al creditorilor și împotriva rapoartelor și tabelelor de distribuție nr.22 din 26 mai 2005 și nr.31 din 07 iunie 2007; 2 - se solicită modificarea raportului final privind pe debitoarea " O, județul C-S, în sensul înscrierii sale în tabelul definitiv al creditorilor " O, județul C-S, cu o creanță garantată în valoare de 905.538 lei și întocmirea unui nou tabel de distribuție a sumelor obținute din lichidare și înscrierea sa în acest tabel cu suma de 103.463 lei și diminuarea sumei distribuite către cu suma de 103.463 lei și 3 - obligarea la restituirea la masa credală a sumei de 103.463 lei - distribuită acestuia în mod incorent și distribuirea acestei sume către " BANK" B, iar în subsidiar, obligarea la restituirea sumei de 103.463 lei direct către " BANK"
În motivarea obiecțiunilor pe care le-a formulat împotriva Raportului final din data de 24 noiembrie 2008 întocmit de către lichidatorul-judiciar " " T, județul T, prin care s-a propus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei " O, județul C-S de către creditoarea garantată " BANK" B se învederează în esență, că închiderea procedurii falimentului debitoarei societate comercială nu poate fi dispusă momentan întrucât nu a fost încă soluționară contestația formulată de către această creditoare societate bancară împotriva tabelului creditorilor și a rapoartelor de distribuție a sumelor rezultate din valorificarea bunurilor mobile ale debitoarei societate comercială.
În ceea ce privesc celelalte motive pe care creditoarea garantată " BANK" B le-a invocat în obiecțiunile formulate împotriva Raportului final din data 24 noiembrie 2008, se constată că sunt aceleași motive pe care această creditoare societate bancară le-a reiterat și prin contestația pe care a formulat-o împotriva tabelului definitiv al creanțelor admise împotriva averii debitoarei " O, județul C-S, și care au fost evidențiate anterior în considerentele prezentei sentințe comerciale, fapt pentru care nu se va reveni asupra lor sub aspectul evidențierii lor.
Împotriva aceluiași Raport final din data de 24 noiembrie 2008, întocmit de către lichidatorul judiciar " " T, județul T, prin care s-a propus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei " O, județul C-S sub nr.33.301 din data de 28 noiembrie 2008, în conformitate cu prevederile art.129 alin.(1), ultima frază din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, s-au formulat obiecțiuni și de către creditoarea garantată AUTORITATEA PENTRU PRIVATIZAREA ACTIVELOR STATULUI - - B, prin care s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună admiterea obiecțiunilor în sensul continuării procedurii de lichidare a debitoarei cu măsuri care să conducă la recuperarea sumelor datorate de către debitoare.
În susținerea obiecțiunilor formulate de către creditoarea garantată B, se învederează că lichidatorul-judiciar desemnat prin raportul final formulat și depus la dosarul cauzei, a propus spre aprobare Adunării creditorilor închiderea procedurii de lichidare a debitoarei " O, județul C-S, având în vedere faptul că în patrimoniul debitoarei nu mai sunt bunuri valorificabile, precum și că lichidatorul-judiciar a apreciat, în același raport final, că datoriile neacoperite nu se datorează fostului administrator al debitoarei.
De către creditoarea B, prin aceleași obiecțiuni, se mai arată că pornind de la însăși izvorul unei părți din creanța sa, respectiv creanța pe care debitoarea o datora C-S, generată de faptul că fostul administrator al debitoarei deși a reținut de la angajat sumele datorate, nu și-a mai îndeplinit obligația virării banilor, folosindu-i în alte scopuri, fapt pentru care consideră că dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006, sunt aplicabile în speță.
Prin aceleași obiecțiuni, de către această creditoare, se mai consideră că lichidatorul judiciar avea datoria de a căuta modalități de recuperare a patrimoniului pentru a plăti cât mai multe dintre creanțele pe care debitoarea le are către creditori, iar formularea cererii având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a fostului administrator, reprezintă o astfel de modalitate.
Prin aceleași obiecțiuni creditoarea B, precizează că în opinia sa lichidatorul-judiciar nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite prin dispozițiile art.138 și urm.din Legea nr.85/2006, având în vedere că scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culpă și de cauzalitate între faptă și prejudiciu, dar că acest aspect legat de vinovăția sau nevinovăția foștilor administratori, trebuie stabilite de către instanță, iar lichidatorul-judiciar are calitatea conferită de lege de a investi instanța cu o cerere de chemare în judecată.
De către aceiași creditoare B, s-a mai precizat că lichidatorul judiciar a evitat atât să precizeze persoanele vinovate de ajungerea debitoarei în încetare de plăți, cât și să formuleze cererea de angajare a răspunderii patrimoniale întemeiată pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006, persoanele nominalizate excluzându-le vina.
Prin aceleași concluzii scrise(228-230 dos.trib.vol.IV), de către lichidatorul-judiciar " " T, județul T, s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună respingerea contestațiilor formulate de către creditoarele B și " BANK" B, ca fiind neîntemeiate.
În ceea ce privește contestația, respectiv obiecțiunile formulate de către creditoarea B, de către lichidatorul judiciar se precizează, în esență, că încă în Raportul nr.1 al său, s-a învederat instanței că pentru creanțele neachitate nu poate fi reținută răspunderea administratorului societății debitoare falite, nefiindu-i aplicabile prevederile art.138 din Legea nr.85/2006, iar, pe de altă parte, în speță nu sunt îndeplinite cumulativ cele patru condiții ale răspunderii civile delictuale care poate fi angajată, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate și vinovăție.
De către lichidatorul-judiciar, după ce a prezentat cauzele interne și externe care au condus la falimentul debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, care au fost evidențiate și în Raportul final din data de 24 noiembrie 2008, și care au fost reiterate și în considerentele prezentei sentințe comerciale, se apreciază drept neîntemeiată contestația formulată de creditorul B, solicitând respingerea acesteia și în subsidiar încă o dată că doar existența unui prejudiciu în sarcina creditorului nu este o condiție suficientă pentru a se solicita și dispune antrenarea răspunderii a administratorului societății.
Referitor la contestația formulată de către creditoarea garantată " BANK" B, de către lichidatorul-judiciar " " T, județul T, se învederează, în esență că a procedat la înscrierea în tabelul de creanțe al debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, a contestatoarei creditoare garantată societate bancară cu sumele de 147.002 lei cu titlu de creanță garantată și 758.536 lei cu titlu de creanță chirografară, raportat la valoarea bunurilor mobile și imobile ale debitoarei falite ce au fost vândute, în conformitate cu prevederile art.121 alin.(2) din Legea nr.85/2006, precum și cele ale art.41 din același act normativ.
Lichidatorul judiciar, prin același concluzii scrise, arată că imobilul constând în casa cu nr.374 cu loc de casă, situat în localitatea O, județul C-S, intabulat în CF nr.2535 O Română, s-a vândut către " " la data de 03 decembrie 2004, la prețul de 51.021 USD, respectiv 1.470.017.052 lei (19%), iar în raport de situația sarcinilor care grevau imobilul la data vânzării sale, din prețul obținut din vânzarea acestui bun imobil proprietatea debitoarei falite, suma de 43.539 lei RON se cuvine B, iar diferența de 103.462 lei RON se cuvine " BANK"
În ceea ce privește solicitarea de repunere în termenul de contestare a distribuirii și de întocmite a unui nou tabel de distribuire, de către lichidatorul-judiciar se învederează că aceste solicitări nu pot fi admise pentru simplul motiv că distribuirea sumelor obținute din lichidare a fost realizată.
Din materialul probator administrat în dosarul cauzei, inclusiv din cele conexate, judecătorul sindic reține:
Astfel cum s-a mai reținut prin sentința civilă nr.16/JS din data de 12 ianuarie 2001 pronunțată în dosarul nr.4992/COM/1999 al Tribunalului C-S, s-a dispus deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și a falimentului instituită prin Legea nr.64/1995, republicată, împotriva debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, iar prin încheierea nr.84/JS din data de 08 februarie 2002, pronunțată în același dosar de sindic, s-a dispus începerea procedurii falimentului, în conformitate cu prevederile Legii nr.64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar după data de 21 iulie 2006, procedura falimentului împotriva debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, a continuat să se desfășoare în conformitate cu dispozițiile Legii nr.85/2006, privind procedura insolvenței.
Pentru administrarea procedurii falimentului(lichidarea averii) a debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, a fost desemnat ca lichidator judiciar practicianul în reorganizare judiciară și lichidare " " T, județul T care s-a reorganizat ulterior conform nr.OUG86/2006, ca și practician în insolvență sub denumirea de " " T, județul
În desfășurarea procedurii de reorganizare judiciară și a falimentului împotriva debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, la masa credală a acestei debitoare societate comercială s-au înscris în calitate de creditor fostul B, în prezent B, în calitate de creditor cesionar, conform contractului de cesiune de creanță nr.- din data de 02 decembrie 1999 și a actului adițional la acest contract de cesiune de creanță încheiat la data de 15 decembrie 1999, potrivit cărora creditoarea cedentă "BANCA AGRICOLĂ" B, antecesoarea contestatoarei creditoare " BANK" B, a cesionat creditoarei B, o creanță în valoare nominală totală de 37.315.169.198,00 lei ROL, creanță față de debitorul cedat Societatea comercială "" O, județul C-S, rezultată din titluri de creanță pe care creditoarea cedentă societate bancară le deținea față de debitorul cedat societate comercială, respectiv contracte de credit, inclusiv garanțiile aferente acestor credite.
Din creanța totală de 37.315.169.198,00 lei cu care fostul B, s-a înscris la masa credală a debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, de către lichidatorul judiciar " " T, județul T, s-a constatat că suma de 11.841.175.117 lei ROL, este creanță garantată, iar diferența este creanță chirografară. De altfel la data întocmirii tabelului definitiv al creanțelor admise împotriva averii acestei debitoare societate comercială, s-a constatat că creditoarea B, este singura creditoare garantată, prin subrogarea în toate drepturile creditoarei cedente fosta "BANCA AGRICOLĂ"
În desfășurarea procedurii falimentului după identificarea și evaluarea bunurilor din averea debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, de către lichidatorul judiciar " " T, județul T, s-a procedat la valorificarea acestor bunuri mobile și imobile prin vânzare.
Prin bunurile din averea debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, as fost identificat și imobilul înscris în 2535 O Română, nr.top 389/b/2, Casa cu ncc 374, cu loc de casă în suprafață de 3689 mp. imobil care a fost vândut prin licitația publică organizată la data de 03 decembrie 2004, încheiat la aceiași dată, de către cumpărătorul "- " O, județul C-S, vânzare-cumpărare consemnată prin contractul de vânzare-cumpărare nr.27 din data de 26 mai 2005, încheiat între debitoarea Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, reprezentată prin lichidatorul judiciar " " T, județul T, în calitate de vânzător și "- " O, județul C-S, în calitate de cumpărătoare la prețul de 1.749.320.292 lei ROL, inclusiv
Prin încheierea nr.586/JS din data de 20 iunie 2005 pronunțată în dosarul nr.4992/COM/1999 al Tribunalului C-S, urmare a cererii formulate de către lichidatorul-judiciar " " T, județul T, de către judecătorul sindic nominalizat în cauză, s-a constatat cumpărarea de către "- " O, județul C-S în calitate de cumpărător, a imobilului mai sus-menționat, proprietatea tabulară a debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, s-a autentificat contractul de vânzare-cumpărare nr.27 din data de 26 mai 2005 încheiat între vânzătoarea Societatea comercială "" O, județul C-S, prin lichidator-judiciar " " T, județul T, cu cumpărătoarea "- " O, județul C-S, și a fost autorizată cumpărătoarea societate comercială să-și intabuleze dreptul de proprietate în Cartea Funciară cu titlu de cumpărătoare, asupra imobilului înscris în nr.2535 O Română, nr.top.389/B/2, cu casa ncc 374, cu loc de casă, în suprafață de 3869 mp. liber de orice sarcini.
Încheierea nr.586/JS din data de 20 iunie 2005, mai sus-menționată, a fost investită cu formulă executorie prin încheierea nr.770/CC din data de 30 august 2005, pronunțată de Tribunalul C-S, în dosarul nr.5289/C/2005.
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului C-S nr-, din data de 25 iulie 2006, reclamanta " BANK" B, a chemat în judecată pe pârâții: Societatea comercială "" O, județul C-S; "" O, județul C-S; " " T, județul T, și "- " O, județul C-S, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a actelor de executare silită întocmite de lichidatorul-judiciar " " T, județul T, în dosarul de faliment nr.4992/COM/1999 al Tribunalului C-S, în privința imobilului înscris în nr.2535 O Română, nr.cad.389/B/2 casa cu ncc.374, cu loc de casă în suprafață de 3689 mp. imobil ipotecat în favoarea Băncii Agricole - Sucursala C-S, Agenția O, solicitând să se dispună repunerea părților în situația anterioară încheierii actelor de adjudecare, rectificarea în cartea funciară și obligarea adjudecatarului să restituie în natură imobilul dobândit prin adjudecare, actele de adjudecare fiind nule absolut.
Prin sentința comercială nr.755/JS din data de 26 aprilie 2007 pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului C-S, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta societate bancară împotriva pârâtelor societăți comerciale, pentru constatare nulitate absolută a actelor de executare silită întocmite de lichidatorul-judiciar cu privire la imobilul din averea debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, cu repunerea părților în situația anterioară încheierii actelor de adjudecare.
Prin sentința comercială mai sus - menționată s-a reținut că este de necontestat că imobilul înscris în nr.2535 O Română, nr.top.389/b/2, cu casa ncc 374, cu loc de casă, în suprafață de 3869 mp. a fost proprietatea tabulară a pârâtei debitoare Societatea comercială "" O, județul C-S, și, astfel, că acest activ a făcut parte din patrimoniul(averea) acestei debitoare societate comercială, cum de asemenea, nu s-a contestat nici împrejurarea că pârâta debitoare Societatea comercială "" O, județul C-S, prin contractul de garanție imobiliară (ipotecă) autentificat de Biroul Notarului Public, din O, județul C-S, sub nr.2347 din data de 11 noiembrie 1998 garantat cu imobilul mai sus-menționat, creditul în sumă de 4.254.000.000 lei ROL, pe care fosta "Bancă Agricolă" - prin Agenția O, în calitate de împrumutător l-a acordat unei terțe persoane juridice "" O, județul C-S, în calitate de împrumutat, conform contractului de credit nr.168 din data de 11 noiembrie 1998.
De asemenea prin aceiași sentință comercială s-a mai reținut că reclamanta societate bancară, are o creanță certă lichidă și exigibilă a sa față de averea debitoarei "" O, județul C-S, societate comercială care, la rândul său, a intrat în procedura de reorganizare judiciară și a falimentului instituită prin Legea nr.64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și, după abrogarea acestei legi procedură a falimentului care a fost continuată în conformitate cu prevederile Legii nr.85/2006, privind procedura insolvenței, creanță care, în conformitate cu prevederile art.3 pct.9 din această lege, este o creanță garantată în cadrul procedurii falimentului ce se derulează împotriva acestei debitoare societate comercială.
De către instanța de judecată, prin aceiași sentință comercială, s-a constatat că reclamanta societate bancară nu are calitatea de creditoare față de averea debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment întrucât față de averea acestei debitoare societate comercială nu a formulat nici o cerere de admitere a creanței, și, în consecință, nici nu a fost trecută atât în tabelul preliminat, precum nici în tabelul definitiv al creanțelor admise împotriva acestei debitoare societate comercială, în faliment.
Sentința comercială nr.755/JS din data de 26 aprilie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S, a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr.1237/R din data de 22 octombrie 2007, pronunțată de CAT - Secția Comercială, în dosarul nr-, prin care a fost respins recursul declarat de reclamanta " BANK" B, împotriva acestei sentințe comerciale, precum și împotriva încheierii nr.288 din 21 februarie 2007 și încheierii din 29 martie 2007, pronunțate în același dosar al tribunalului.
În ceea ce privește același imobil în litigiu se constată că de către petenta " BANK" B, s-a mai declarat recurs atât împotriva încheierii nr.586/JS din data de 20 iunie 2005 pronunțată de Tribunalul C-S, în dosarul nr.4992/COM/1999, privind constatarea vânzării-cumpărării imobilului autentificarea contractului de vânzare-cumpărare nr.27 din data de 26 mai 2007 și autorizarea cumpărătorului să-și intabuleze dreptul de proprietate asupra imobilului cumpărat în cartea funciară, liber de orice sarcini, cât și împotriva încheierii nr.770/CC din data de 30 august 2005, pronunțată de Tribunalul C-S, în dosarul nr.5289/C/2005, prin care a fost investită cu formulă executorie încheierea nr.586/JS din data de 20 iunie 2005, mai sus-menționată.
Prin decizia civilă nr.1031/COM din data de 13 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția Comercială, în dosarul nr-, a fost respins recursul declarat de creditoarea " BANK" B, împotriva încheierii nr.586 din 20 iunie 2005 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului C-S nr.4992/COM/1999 și a încheierii nr.770/CC din data de 30 august 2005 pronunțată de Tribunalul C-S, în dosarul nr.5289/C/2005.
În raport de considerentele de mai sus, în ceea ce privește imobilul înscris în nr.2535 O Română, nr.top.389/b/2, cu casa ncc 374, cu loc de casă, în suprafață de 3869 mp. fostă proprietate tabulară a debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, asupra căreia creditoarea " BANK" B, are un drept de garanție pentru creanța sa pe care o are față de debitoarea Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, conform contractului de garanție imobiliară(ipotecă) autentificat sub nr.2347 din data de 11 noiembrie 1998 de către Biroul Notarului Public, din orașul O, județul C-S, urmează a se constata că rămâne sub regimul juridic conferit din vânzarea-cumpărarea consemnată prin contractul de vânzare-cumpărare nr.27 din data de 26 mai 2005, autentificat prin încheierea nr.586/JS din data de 20 iunie 2005, pronunțată de judecătorul-sindic în dosarul nr.4992/COM/1999 al Tribunalului C-S, respectiv că a trecut în proprietatea adjudecatarului "- " O, județul C-S, cu titlu de cumpărare, liber de orice sarcini, în conformitate cu prevederile art.53 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței.
Prin contestația nr.7396 din data de 10 iulie 2006 înregistrată pe rolul acestui tribunal la data de 10 iulie 2006, în dosarul nr.4992/COM/1999 al Tribunalului C-S, contestatoarea " BANK" B, a chemat în judecată pe pârâții: Societatea comercială "" O, județul C-S; " " T, județul T(fostă " " ) și "- " O, județul C-S, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se admită repunerea în termenul de introducere a contestației în temeiul art.103 Cod procedură civilă, coroborat cu art.19 alin.(1) din Decretul nr.167/1958, să se admită contestația la distribuirea sumelor rezultate din vânzarea imobilului înscris în nr.2535 O Română, nr.top.389/b/2, cu casa ncc 374, cu loc de casă, în suprafață de 3869 mp. proprietatea pârâtei Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, în favoarea sa și obligarea pârâtelor să-i plătească contestatoarei societate bancară sumele rezultate din valorificarea acestui imobil.
Prin precizarea la acțiune nr.9919 din data de 02 noiembrie 2006. de către contestatoarea societate bancară, s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se admită contestația formulată împotriva definitiv întocmit de către lichidatorul judiciar și să se dispună înscrierea contestatoarei societate bancară pe creditorilor, cu creanță garantată în valoare totală de 1.774.533 lei; distribuirea sumelor rezultate din vânzarea imobilului ipotecat către contestatoarea societate bancară înscris în nr.2535 O Română, nr.top.389/b/2, cu casa ncc 374, cu loc de casă, în suprafață de 3869 mp, proprietara debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment; anularea raportului și obligarea pârâților să plătească contestatoarei societate bancară sumele rezultate din valorificarea acestui imobil, precum și din vânzarea utilajelor tehnologice și a fabricii de mezeluri; repunerea în termenul de introducere a contestației, precum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată efectuate și dovedite către contestatoarea societate bancară.
Prin sentința comercială nr.930/JS din data de 07 iunie 2007 pronunțată în dosarul nr.- al tribunalului C-S de către judecătorul sindic, s-a respins ca fiind neîntemeiată contestația, astfel cum a fost precizată, formulată de către contestatoarea societate bancară, împotriva pârâtelor societăți comerciale, a lichidatorului judiciar, societate civilă profesională și împotriva pârâtei creditoare
Prin decizia civilă nr.343 din data de 10 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr.-, de către Curtea de Apel Timișoara - Secția Comercială, a fost admis recursul formulat de contestatoarea " BANK" B, împotriva sentinței comerciale nr.930/JS/7.06.2007 pronunțată de Tribunalul C-S, în dosarul nr.-, pe care a casat-o și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea contestației formulată de " BANK"
Pentru a decide astfel, de către instanța de recurs s-a reținut, în esență, că în baza art.312 alin.5 Cod procedură civilă, sentința atacată va fi casată, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare, urmând ca judecătorul sindic să stabilească exact care este creanța " BANK" B și să analizeze din nou capetele de cerere din contestația precizată vizând distribuirea sumelor realizate din vânzarea imobilului ipotecat și anularea raportului prin care se propune distribuirea respectivelor sume.
De către instanța de recurs s-a mai reținut că, mai trebuie precizat că nu se pune și nici nu s-a pus vreodată în judecarea acestei contestații, problema validității contractului de vânzare-cumpărare încheiat de Societatea comercială "" O, județul C-S, prin lichidator-judiciar, și "- " O, județul C-S, având ca obiect imobilul înscris în înscris în nr.2535 O Română, nr.top.389/b/2, cu casa ncc 374, cu loc de casă, în suprafață de 3869 mp. indiferent cui îi este vândut acest imobil " BANK" B creditor garantat și beneficiază de prevederile art.121 alin.(1) din Legea nr.85/2006.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului C-S, sub nr-.
Prin sentința comercială nr.852/JS din data de 30 octombrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al tribunalului C-S, a fost admisă contestația formulată de către contestatoarea " BANK" B, în contradictoriu cu pârâta Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, reprezentată prin lichidatorul-judiciar " " T, județul T, în sensul că s-a constatat că contestatoarea societate bancară, are calitatea de creditor garantat în procedura falimentului instituită prin Legea nr.85/2006, în contra averii debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, județul C-S, în faliment, în sensul prevederilor art.3 pct.9 și art.121 din Legea nr.85/2006, precum și s-a dispus verificarea de către lichidatorul-judiciar a creanței garantate declarată de către contestatoarea societatea bancară, pentru stabilirea valorii și a rangului de prioritate a creanței declarate de către contestatoarea creditoare garantată, iar în urma verificării efectuate, lichidatorul judiciar să modifice, în mod corespunzător, tabelul definitiv consolidat al creanțelor admise în contra averii debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, precum și refacerea planului parțial de distribuție între creditorii debitoarei societate comercială, în faliment, în raport de modificările ce se vor aduce tabelului definitiv consolidat admise în contra averii debitoarei societate comercială, în faliment întocmit de către lichidatorul-judiciar.
Urmare a sentinței comerciale nr.852/JS din data de 30 octombrie 2008, pronunțată de către Tribunalul C-S, în dosarul nr-, mai sus-menționată, de către lichidatorul-judiciar " " T, județul T, s-a procedat la refacerea Tabelului definitiv al creanțelor Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment(156-161 dos.trib.vol.IV), în care a fost înscrisă la nr. crt.2, în calitate de creditoare a acestei debitoare societate comercială, în faliment, și contestatoarea societate bancară " BANK" B, cu o creanță în sumă totală de 905.538 lei RON, din care suma de 147.002 lei cu titlu de creanță garantată, iar diferența în sumă de 758.536 lei, cu titlu de creanță chirografară.
Astfel cum rezultă atât din contestația formulată împotriva tabelului definitiv al creditorilor debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, cât și din obiecțiunile formulate la Raportul final privind pe aceiași debitoare societate comercială, pentru contestatoarea societate bancară " BANK" B, prezintă interes, în primul rând, două aspecte și anume: înscrierea sa la masa credală a debitoarei societate comercială, în faliment, a întregii creanțe a sa, în sumă totală de 905.538 lei RON, cu titlu de creanță garantată, cu rangul de prioritate prevăzut la art.121 alin.(1), pct.2 din Legea nr.85/2006, precum și să se dispună întocmirea unui nou tabel de distribuție a sumelor rezultate din lichidare și înscrierea sa cu suma de 103.463 lei RON, și diminuarea sumei distribuite către creditoarea garantată B cu suma de 103.463 lei, prevăzută ca modalitate de îndestulare a contestatoarei creditoare societate comercială, fie prin obligarea creditoarei B la restituirea acestei sume la masa credală a debitoarei societate comercială, de unde să i se distribuie ei, fie prin obligarea creditoarei B, să restituie suma de 103.463 lei direct către " BANK"
După cum s-a mai reținut, contestatoarea " BANK" B, a dobândit calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței(falimentului) a debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în sensul prevederilor art.3 pct.8 din Legea nr.85/2006, doar la data de 30 octombrie 2008, conform sentinței comerciale nr.862/JS din data de 30 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul C-S, în dosarul nr-.
De asemenea astfel cum s-a mai reținut, activul proprietatea debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment situat administrativ în orașul O, str.- -, județul C-S, imobilul înscris în înscris în nr.2535 O Română, nr.top.389/b/2, cu casa ncc 374, cu loc de casă, în suprafață de 3869 mp. în raport de care contestatoarea " BANK" B, în calitate de succesoare în drepturi a fostei "BANCA AGRICOLĂ" B, a dobândit calitatea de creditoare garantată conform contractului de garanție imobiliară(ipotecă), autentificat sub nr.2347 din data de 11 noiembrie 1998 de din O, județul C-S, pentru un împrumut acordat de fosta "BANCA AGRICOLĂ" - prin Agenția O terțului împrumutat Societatea comercială "" O, județul C-S, a fost vândut la data la data de 26 mai 2005 către adjudecatarul "- " O, județul C-S, în conformitate cu prevederile Legii nr.64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la acea dată, vânzare-cumpărare care s-a constatat că este valabilă, fiind efectuată în condițiile legii în materie de insolvență.
De altfel, cum s-a reținut și de către Curtea de Apel Timișoara - Secția Comercială, prin decizia civilă nr.343 din data de 10 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr.-, indiferent cui i-a fost vândut acest imobil, " BANK" B, este doar creditor garantat și beneficiază de prevederile art.121 alin.(1) din Legea nr.85/2006, împrejurare față de care se constată că această creditoare garantată societate bancară este îndreptățită de a participa la distribuțiile de fonduri rezultate din lichidarea averii debitoarei Societatea comercială "" O, județul C- În faliment.
Prin aceiași decizie civilă mai sus menționată de către instanța de recurs s-a mai reținut că "în faza recursului nu se pot stabili sumele cu care " BANK" trebuie menționată în acest tabel întrucât judecătorul sindic a respins contestația acesteia considerând că nu are calitatea de creditor, deci pe excepție".
După cum s-a mai reținut activul debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, constând în imobilul înscris în înscris în nr.2535 O Română, nr.top.389/b/2, cu casa ncc 374, cu loc de casă, în suprafață de 3869 mp.a fost vândut la data de 26 mai 2005, către cumpărătoarea "- " O, județul C-S, la prețul de 1.470.017.052 lei ROL +, rezultând un total de 1.749.320.292 lei ROL, din care suma constând în contravaloarea -ului nu a intrat în patrimoniul debitoarei societate comercială, în faliment, fiind virată la bugetul statului.
Din examinarea Raportului nr.40 privind pe debitoarea Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment (146-148 dos.trib. vol.IV), de către lichidatorul-judiciar " " T, județul T, nu s-a contestat caracterul creanței în sumă de 905.538 lei RON, declarat de către contestatoarea creditoare " BANK" B, în sensul că nu ar fi o creanță garantată potrivit prevederilor art.3 pct.9 din Legea nr.85/2008, în totalitatea sa și, ca o consecință, să nu fie supusă, în procedura de distribuire a sumelor realizate în urma lichidării dispozițiilor art.121 din aceiași lege.
Astfel că, în opinia lichidatorului-judiciar, exprimată prin acest raport cu nr.40 din data de 06 noiembrie 2008, întreaga creanță în sumă de 905.538 lei RON ce a fost declarată de către contestatoarea creditoare societate bancară, este o creanță garantată, după cum este evidențiată conform prevederilor art.121 alin.(1), pct.2 din Legea nr.85/2006, unde prevede " creanțele creditorilor garantați, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările și penalitățile de orice fel, precum și cheltuielile".
Se constată, însă că la înscrierea creditoarei garantate " BANK" B, în tabelul definitiv al creanțelor admise împotriva averii debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, reactualizat ca urmare a luării în considerare a dispozițiilor sentinței comerciale nr.862/JS din data de 30 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul C-S, în dosarul nr-, de către lichidatorul-judiciar " " T, județul T, s-a făcut aplicabilitatea dispozițiilor art.121, alin.(2), prima frază, și a art.41 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței.
Astfel la art.121 alin.(2), prima frază, din Legea nr.85/2006, se prevede că "în cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creanțe garantate, creditorii vor avea, pentru diferență, creanțe chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzătoare, potrivit naturii lor, prevăzute la art.123 și vor fi supuse dispozițiilor art.41."
La art.41 alin.(2) din aceiași lege, se prevede că "prin excepție de la alin.(1), creanțele garantate se înscriu în tabelul definitiv și/sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, la valoarea garanțiilor, evaluată în conformitate cu art.39 alin.(1) lit.A, dar nu mai mult decât valoarea totală a creanței garantate de acea garanție. La distribuirea prețului garanției, creditorul garantat va fi îndreptățit să calculeze accesoriile la creanța garantată până cel mult la data vânzării bunului, cu condiția ca prețul bunului să fie corespunzător mai mare decât valoarea inițial evaluată. În cazul în care prețul va fi inferior valorii evaluate, la distribuție se va ajusta corespunzător raportul dintre partea garantată și cea negarantată a creanței".
Astfel că față de principiul prevăzut la art.41 alin.(1) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, privind regimul dobânzilor, majorărilor și penalităților de întârziere, sau orice cheltuială denumite generic accesorii, născute după deschiderea procedurii, aferente creanțelor care sunt născute anterior deschiderii procedurii, prin alin.(2) al aceluiași articol se derogă de la acest principiu, în sensul că, aceste accesorii(dobânzi, majorări și penalități de întârziere) curg și după deschiderea procedurii insolvenței, numai pentru creanțele garantate integral și pentru părțile garantate din creanțele parțial garantate - cu ipotecă, gaj, garanție reală imobiliară, ori drept de retenție de orice fel, ele fiind însă limitate superior, la momentul înscrierii în tabelul de creanțe, de valoarea evaluată a garanției, iar la momentul distribuției de prețul la care s-a vândut respectiva garanție.
În raport de prevederile legale mai sus-citate, se constată că în mod corect de către lichidatorul judiciar " " T, județul T, s-a procedat la înscrierea în Tabelul definitiv a creditorilor a debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, astfel cum a fost reactualizat la data de 06 noiembrie 2008, creditoarei " BANK" B, cu o creanță garantată în sumă de 147.002 lei RON, corespunzător valorii prețului cu care s-a vândut bunul constituit ca și garanție, cu rangul de prioritate, prevăzut la art.121 alin.(2) din Legea nr.85/2006, și cu o creanță chirografară în sumă de 758.536 lei RON, reprezentând diferența dintre creanța garantată rezultată din vânzarea bunului constituit ca și garanție și valoarea totală a creanței garantate declarate, cu rangul de prioritate prevăzut la art.123 pct.7 din aceiași lege.
Astfel fiind, se va respinge, ca fiind neîntemeiat, petitul din contestația formulată de către contestatoarea garantată " BANK" B, prin care s-a solicitat ca această creditoare societate bancară să fie înscrisă în Tabelul definitiv al creditorilor Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, cu o creanță garantată în valoare de 905.538 lei.
După cum s-a mai reținut, până la data de 30 octombrie 2008, în derularea procedurii falimentului împotriva debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, potrivit fostei Legi nr.64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și continuată după data de 21 iulie 2006, în conformitate cu prevederile Legii nr.85/2006, privind procedura insolvenței, la masa credală a acestei debitoare societate comercială, s-a aflat înscris un singur creditor garantat, respectiv B, în calitate de succesor al fostului B, care a avut calitatea de creditor cesionar garantat, conform contractului de cesiune de creanță nr.930.100 din data de 02 decembrie 1999 și a actului adițional la acest contract de cesiune de creanță din data de 15 decembrie 1999, încheiat cu creditoarea cedentă fosta "BANCA AGRICOLĂ" B, pentru creanțele pe care creditoarea cedentă le-a avut față de debitoarea cedată Societatea comercială "" O, județul C-
Din același material probator administrat în dosarele cauzei, rezultă că au fost identificate toate bunurile din averea debitoarei Societatea comercială "" O, județul C-S, în faliment, bunuri care după evaluarea lor, au fost supusă valorificării prin vânzare, în procedura de lichidare a averii, împrejurare față de care, la data întocmirii raportului nr.40 din data de 06 noiembrie 2008, întreaga avere a acestei debitoare societate comercială, în faliment, era lichidată.
Cum, însă procedura de lichidare a averii debitoarei societate comercială, s-a desfășurat pe o perioadă mai îndelungată, chiar de ani, de către lichidatorul judiciar s-a apreciat că se impuneau a se face unele distribuiri parțiale între creditori dintre fondurile obținute din lichidare, de către judecătorul-sindic desemnat în cauză, s-a aprobat efectuarea a două plăți parțiale, în sumă totală de 700.000 lei, respectiv suma de 400.000 lei RON în luna mai 2005 și 300.000 lei în luna iulie 2007, sumă care a fost virată integral în contul și pe seama creditoarei B, în calitate de unic creditor cesionar garantat, conform contractului de cesiune de creanță nr.- din data de 02 decembrie 1999, mai sus-menționat.
În raport de această stare de fapt apare ca fiind neîntemeiată cererea formulată de către contestatoarea creditoare garantată " BANK" B, prin petitul 2 al contestației, privitoare la repunerea sa în termenul de contestare a rapoartelor și tabelelor de distribuție nr.22 din 26 mai 2005 și nr.31 din 07 iunie 2007, aceasta având în vedere, pe de o parte, și stadiul procesual în care se află derularea procedurii falimentului a debitoarei societate comercială iar pe de altă parte, de către contestatoarea creditoare societate bancară nu s-a precizat și nici nu s-a dovedit interesul său legitim în promovarea unor asemenea contestații, aceasta, chiar în contextul celorlalte petite din contestația pe care a formulat-o și care este dedusă judecății în pricina comercială de față și, ca atare, se va respinge și acest petit al contestației.
Se constată că, în drept, contestatoarea creditoare bugetară " BANK" B, și-a întemeiat contestația pe dispozițiile art.122 alin.(3) din Legea nr.85/2006, prevederi legale care sunt aplicabile doar în cazul contestațiilor care se formulează împotriva rapoartelor lunare sau periodice la fiecare 3 luni, după caz, și a planurilor de distribuție, ce se întocmesc de către lichidatorul-judiciar, în conformitate cu prevederile alin.(1) al acestui articol.
Se mai constată, însă, că din contestația formulată(200-205, dosar trib, vol.IV), de către contestatoarea creditoare societate bancară, nu se face nici o referire la Raportul nr.40 din data de 06 noiembrie 2008, întocmit de către lichidatorul-judiciar, prin care s-a făcut vorbire de introducerea sa în procedura falimentului a debitoarei societate comercială, în calitate de creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței, cu rangul de prioritate stabilite pentru creanțele ce s-au înscris în tabelul definitiv al creditorilor al respectivei debitoare societate comercială, în faliment, cum de altfel nici împotriva cărui plan de distribuție a înțeles a formula contestația, solicitând doar întocmirea unui nou tabel de distribuție a sumelor obținute din lichidare și înscrierea sa în acest tabel cu suma de 103.463 lei.
În raport de cele de mai sus, de către judecătorul-sindic, se apreciază că examinarea petitelor nr.3 și 4 din contestația formulată de contestatoarea creditoare societate bancară, nu se poate face în cadrul procesual reglementat de prevederile art.122 alin.(3) și (4) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, și, în consecință, se vor respinge ca atare.
De altfel, se constată că aceste ultime petite (nr.3 și 4) din contestație, sunt reiterate de către creditoarea societate bancară și prin obiecțiunile nr.4017 din data de 5 decembrie 2008 (219 - 224 dosar trib. vol.IV), pe care le-a formulat împotriva Raportului final din data de 24 noiembrie 2008 privind pe debitoarea "" O, județ C-S, întocmit de către lichidatorul-judiciar " " T, județ T, prin care s-a propus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei societate comercială.
Prin obiecțiunile formulate la Raportul final din data de 24 noiembrie 2008, întocmit de către lichidatorul-judiciar " " T, județ T, creditoarea BANK" B, a susținut că se opune la închiderea procedurii falimentului debitoarei "", având în vedere faptul că nu a fost încă soluționată contestația sa formulată împotriva tabelului definitiv al creditorilor și împotriva rapoartelor și tabelelor de distribuție nr.22 din 26 mai 2005 și nr.31 din 7 iunie 2007.
Se reține că în ceea ce privește contestația pe care a formulat-o creditoarea societate bancară împotriva tabelului definitiv al creditorilor întocmit de lichidatorul-judiciar și depus în anexă la raportul de activitate nr.40 din data de 6 noiembrie 2008, judecătorul-sindic s-a pronunțat prin prezenta sentință comercială, în sensul că s-a dispus respingerea acestei contestații.
Referitor la nesoluționarea contestațiilor împotriva rapoartelor și tabelelor de distribuție nr.22 din 26 mai 2005 și nr.31 din 7 iunie 2007, această susținere a creditoarei societate bancară nu poate fi primită, având în vedere că asemenea contestații nu au fost formulate de către creditoarea societate bancară, nefiind depuse la dosarul cauzei.
În fapt, prin contestația nr.3873 din 21 noiembrie 2008, la petitul 2 din această contestație, de către contestatoarea creditoare societate bancară, s-a solicitat "repunerea în termenul de contestare a rapoartelor și tabelelor de distribuție nr.22/26.05.2005 și 31/07.06.2007" și nu contestarea acestora.
De altfel, în ceea ce privesc distribuțiile parțiale ce s-au făcut către creditoarea B, potrivit tabelelor de distribuție din 26 mai 2006 și nr.31 din 7 iunie 2007, nu mai pot face obiectul unor contestații în sensul prevederilor art.122 alin.(3) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, atâta timp cât aceste distribuiri parțiale au făcut obiectul aprobării judecătorului-sindic, respectiv prin încheierea nr.585/JS din data de 20 iunie 2005 pentru suma de 4.000.000.000 lei ROL și prin încheierea comercială nr.931/JS din data de 7 iunie 2007, pentru suma de 300.000 lei RON, ambele încheieri pronunțate în dosarul nr.- al Tribunalului C-S, încheieri care au rămas irevocabile, prin nerecurare.
În ceea ce privește cel de al 2-lea petit din obiecțiuni, prima frază, privitor la modificarea raportului final privind pe debitoarea "" O, județ C-S, în sensul înscrierii creditoarei societate bancară în tabelul definitiv al creditorilor "" cu o creanță garantată în valoare de 905.538 lei, se constată că este nefondată.
Este de reținut că acest petit al obiecțiunilor formulat de către creditoarea societate bancară, a mai fost examinat în considerentele prezentei sentințe comerciale, atunci când s-a pronunțat asupra petitului nr.1 din contestația nr.3873 din 21 ianuarie 2008, privind înscrierea sa în tabelul definitiv al creditorilor "", cu o creanță garantată în valoare de 905.538 lei, petit care a fost respins și s-a apreciat că lichidatorul-judiciar a făcut o corectă aplicabilitate a prevederilor art.121 alin.(2) și art.41 alin.(2) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, atunci când s-a dispus înscrierea în tabelul definitiv al creditorilor al debitoarei "" O, județ C-S, în favoarea contestatoarei creditoare societate bancară o creanță garantată în sumă de 147.002 lei RON și o creanță chirografară în sumă de 758.536 lei RON.
După cum s-a mai reținut și după cum se recunoaște și de către contestatoarea BANK" B, prin obiecțiunile formulate la Raportul final din data de 24 noiembrie 2008, imobilul ipotecat în favoarea sa, înscris în CF O Română, cu nr.top.389/b/2, casa ncc.374, cu loc de casă în suprafață de 3689 mp. proprietatea debitoarei "" O, județ C-S, în faliment, a fost valorificat de către lichidatorul-judiciar " " (fostă " " -) T, județ T, cu suma de 147.002 lei +, și că asupra acestui imobil creditoarea B, are un drept de ipotecă de I, în valoare de 43.539 lei, iar contestatoarea societate bancară are un drept de ipotecă de II asupra aceluiași imobil.
Contestatoarea societate bancară, prin obiecțiunile formulate s-a precizat că în conformitate cu dispozițiile art.121 alin.(1) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, creditoarea urmează a fi îndestulată cu suma de 43.539 lei, iar diferența în valoare de 103.463 lei urmând ai fi distribuită contestatoarei societate bancară, în calitate de creditor garantat cu ipotecă de II, motiv pentru care a solicitat introducerea sa pe tabelul de distribuție cu valoarea de 103.463 lei.
În acest sens s-a opiniat și de către lichidatorul-judiciar " " T, județ T, prin concluziile scrise, în care a precizat că din prețul obținut din vânzarea bunurilor debitoarei falite, suma de 43.539 lei se cuvine B, iar diferența de 103.462 lei se cuvine BANK".
Din materialul probator administrat în dosarul cauzei rezultă că i s-a distribuit creditoarei garantată B, ca și componentă a sumei totale de 700.000 lei, distribuite în lunile mai 2005 și mai 2007, prin lichidatorul-judiciar întreaga valoare la care a fost valorificat, în sumă totală de 147.002 lei, a imobilului asupra căruia aveau constituit drept de ipotecă, însă de diferit, atât această creditoare garantată, B, (cu ipotecă de I), cât și creditoarea garantată BANK" B (cu ipotecă de II).
În raport de această situație se constată că în favoarea creditorului garantat B s-a distribuit în mod nedatorat suma de 103.462 lei (RON), sumă care i se cuvenea creditoarei garantate BANK" B, creditoare garantate între care urmează a se face și desocotirea, prin operațiuni directe de obligare la plată.
Aceasta având în vedere și împrejurarea că la data întocmirii Raportului final din 24 noiembrie 2008 și a bilanțului de lichidare, întocmite de către lichidatorul-judiciar " " T, județ T, nu mai existau disponibilități în fondul de lichidare al debitoarei "" O, județ C-S, în faliment ca urmare a efectuării plății tuturor cheltuielilor aferente procedurii insolvenței, în sensul prevederilor art.121 alin.(1) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței și distribuirea de creanțe între creditorii garantați, în raport de care să se fi putut dispune întocmirea unui nou tabel de distribuție între creditori.
Având în vedere considerentele de mai sus, urmează a se admite obiecțiunile formulate de către creditoarea BANK" B, împotriva Raportului final din data de 24 noiembrie 2008 întocmit de către lichidatorul-judiciar " " T, județ T, privind pe debitoarea "" O, județ C-S, în faliment, pe care îl modifică, în parte, în sensul că se va constata că, creditoarea societate bancară are față de averea debitoarei societate comercială, în faliment, o creanță garantată în sumă de 147.002 lei (RON), precum și că se va dispune obligarea creditoarei B să plătească creditoarei BANK" B suma de 103.462 lei (RON), cu titlu de creanță garantată, încasată nedatorat, prin distribuiri parțiale anterioare de către creditoarea B, rezultată din valorificarea activului Casa cu nr.374, cu loc de casă din localitatea O, județ C-S, proprietatea tabulară a debitoarei "" O, județ C-S, în faliment.
Din economia obiecțiunilor formulate de către creditoarea B, se constată că prin acestea se vizează în mod direct dispunerea atragerii răspunderii patrimoniale a administratorilor sociali ai debitoarei "" O, județ C-S, în faliment, în conformitate cu prevederile art.138 alin.(1) din Legea nr.85/2006 în scopul acoperirii pasivului al acestei debitoare societate comercială în faliment.
În raport de obiecțiunile formulate, se constată că într-adevăr în pricina comercială având ca obiect procedura insolvenței, creditoarea B, are calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței împotriva debitoarei "" O, județ C-S, în faliment, în dosarul de sindic nr.4992/COM/1999 (nr.vechi), respectiv nr.- (nr.nou), în calitate de creditor cesionar garantat, ca și succesoare a fostei B, conform contractului de cesiune de creanță nr.- din data de 2 decembrie 1999, încheiat între antecesoarea sa, în calitate de creditoare cesionară și creditoarea cedentă fostă "BANCA AGRICOLĂ" B, pentru creanțele pe care creditoarea cedentă societate bancară le-a avut față de debitoarea cedată "" O, județ C-S, creanțe cesionate care au făcut obiectul creanței declarate împotriva averii debitoarei societate comercială, în faliment, de către antecesoarea sa B, încă de la data de 28 ianuarie 2000, și nu creanțe ce se datorau C-
Este corect că membrii organelor de conducere, din categoria cărora fac parte și administratorii sociali, sunt răspunzători față de societate, persoană juridică, și pot fi obligați la plata unei părți din pasivul debitoarei societate comercială în cazul în care au săvârșit vreuna dintre faptele enumerate în mod limitativ, la alin.(1) al art.138 din Legea nr.85/2006, și care au avut ca și consecință ajungerea respectivei persoane juridice în starea de insolvență în sensul prevederilor Legii privind procedura insolvenței (art.3 pct.1).
Ori, în condițiile în care creditoarea Baa preciat că în cazul debitoarei "" O, județ C-S, în faliment, își găsesc aplicabilitatea prevederile art.138 alin.(1) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței și că practicianul în insolvență nu a înțeles a promova acțiunea în răspundere patrimonială împotriva administratorilor sociali, se putea adresa comitetului creditorilor al debitoarei societate comercială, în faliment, pentru ca acest organ al creditorilor, să ceară judecătorului-sindic să fie autorizat, în conformitate cu prevederile art.138 alin.(3) din aceiași lege, să introducă acțiunea în răspundere patrimonială prevăzută la alin.(1), ceea ce în pricina comercială dedusă judecății nu s-a făcut dovada că s-ar fi îndeplinit.
În fapt, după cum s-a mai reținut, prin Raportul final din data de 24 noiembrie 2008, de către lichidatorul-judiciar s-a apreciat că pentru creanțele neachitate nu se face răspunzător administratorul societății, nefiindu-i aplicabile prevederile art.138 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței.
În raport de aceste considerente, urmează a se respinge ca fiind neîntemeiate obiecțiunile formulate de către creditoarea B, împotriva Raportului final din data de 24 noiembrie 2008, întocmit de către lichidatorul-judiciar " " T, județ T, prin care s-a propus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei "" O, județ C-
Astfel cum s-a mai reținut, împotriva debitoarei "" O, județ C- s-a început procedura de reorganizare judiciară în condițiile prevăzute de Legea nr.64/1995, republicată, care apoi a devenit faliment în condițiile aceleiași legi, procedură a falimentului care, însă a continuat să se deruleze în conformitate cu dispozițiile Legii nr.85/2006, privind procedura insolvenței, act normativ în care nu au fost prevăzute dispoziții tranzitorii pentru procedurile de reorganizare judiciară și a falimentului ce au fost deschise sub imperiul fostei Legi nr.64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
După cum s-a reținut și de către lichidatorul-judiciar " " T, județ T, prin Raportul final din data de 24 noiembrie 2008, în averea debitoarei "" O, județ C-S, în faliment, au fost identificate mai multe bunuri mobile și imobile, prin a căror valorificare, în totalitate s-au obținut fonduri prin care, însă, nu s-au putut acoperi integral creanțele acestei debitoare societate comercială față de creditorii săi care s-au înscris la masa credală a acestei debitoare potrivit tabelului definitiv al creditorilor, astfel cum a fost reactualizat, ci numai parțial, în ceea ce privesc creanțele garantate.
În raport de considerentele de mai sus, instanța de judecată apreciază că temeiul legal în baza căruia urmează a se dispune închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei societate comercială este art.132 alin.(2) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, și nu art.131 din aceiași lege, astfel cum a fost indicat de către lichidatorul-judiciar prin raportul final.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea AVAS B, solicitând admiterea acestuia în sensul continuării procedurii cu modalități care să conducă la recuperarea datoriilor pe care debitoarea le are către creditori.
În motivare se arată că instanța de fond a respins obiecțiunile AVAS și, pe cale de consecință a admis solicitarea lichidatorului judiciar, exprimată prin raportul final formulat și depus la dosarul cauzei, cu privire la închiderea procedurii de lichidare a debitoarei - SRL având în vedere faptul că în patrimoniul debitoarei nu mai sunt bunuri valorificabile.
De asemenea, se arată că instanța de fond a apreciat ca temeinică concluzia lichidatorului judiciar conform căreia datoriile neacoperite nu se datorează fostului administrator al debitoarei.
Pornind de la însăși izvorul unei părți din creanța AVAS, respectiv creanța pe care debitoarea o datora CAS C-S, generată de faptul că fostul administrator al debitoarei, deși a reținut de la angajat sumele datorate CAS, nu și-a mai îndeplinit obligația virării banilor, folosindu-in alte scopuri, recurenta considerând că dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 sunt aplicabile în speță.
De asemenea, recurenta apreciază că lichidatorul judiciar are datoria de a căuta modalități de recuperare a patrimoniului pentru a putea plăti cât mai multe dintre creanțele pe care debitoarea le are către creditori, iar formularea cererii având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a fostului administrator reprezintă o astfel de modalitate.
Având în vedere aceste considerente, creditoarea recurentă consideră că lichidatorul judiciar nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art. 138 și urm. din Legea nr. 85/2006.
Este evident că aceste fapte trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății înî ncetare de plăți. Prin aceste fapte debitoarea a fost lipsită de lichidități tocmai pentru că, probabil, a fost administrată cu rea-credință sau cu neglijență, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culpă și de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Dar acest aspect legat de vinovăția sau nevinovăția foștilor administratori, trebuie stabilit de către instanță, ia lichidatorul are calitatea conferită de lege de a investi instanța cu o cerere de chemare în judecată.
Recurenta mai arată că lichidatorul nu este un executor judecătoresc care ar avea doar obligația de a vinde bunuri aflat în averea debitoarei, ci atribuțiile sale sunt mult mai complexe. Nu întâmplător, în cadrul art.25 din Legea nr. 85/2006, prima dintre atribuțiile lichidatorului constă în "examinarea activității debitorului în raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă", această analiză realizată de către un specialist, respectiv lichidatorul, constituind premisa declanșării unor potențiale acțiuni în baza art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Statul român, reprezentant în cauză prin AVAS, a suferit un prejudiciu "a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul-sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului".
- mult decât atât, lichidatorul a evitat atât să precizeze persoanele vinovate de ajungerea debitoarei în încetare de plăți cât și să formuleze cererea de angajare a răspunderii patrimoniale întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr.85/2006, persoanele nominalizate excluzându-le vina.
În drept invocă dispozițiile art. 129 din Legea nr. 85/2006.
Creditoarea intimată Bank - a depus note de ședință prin care solicită menținerea dispozițiilor sentinței atacate referitoare la admiterea în parte a obiecțiunilor creditoarei, cele referitoare la constatarea că Bank are față de debitoarea - - o creanță în sumă de 147.002 lei și respectiv dispozițiile privind obligarea creditoarei AVAS față de creditoarea Bank la plata sumei de 103.462 lei.
În motivare se arată că față de solicitările formulate prin recursul AVAS împotriva dispozițiilor sentinței recurate, solicită a se constata că aceasta a contestat numai acele dispoziții ale sentinței prin care s-a dispus închiderea procedurii. Astfel, recurenta apreciază că se impune continuarea procedurii falimentului în vederea formulării unei acțiuni de atragere a răspunderii patrimoniale. Pe cale de consecință, solicită a se constata că instanța a fost investită numai cu privire la modificarea în parte a sentinței recurate.
Ca atare, în situația în care se apreciază că se impune admiterea recursului formulat de AVAS, intimata solicită a se dispune modificarea în parte a sentinței, în sensul de a menține dispozițiile sentinței recurate prin care s-au admis în parte obiecțiunile formulate de creditoarea Bank, acelea referitoare la constatarea că are față de debitoarea - - o creanță în sumă de 147.002 lei și respectiv dispozițiile privind obligarea creditoarei AVAS față de Bank la plata sumei de 103.462 lei. Aceste dispoziții ale sentinței nu au fost recurate de către creditoarea recurentă AVAS și, pe cale de consecință, creditoarea Bank apreciază că sunt irevocabile. Având în vedere faptul că AVAS a contestat numai în parte sentința recurată, rezultă că aceasta a ales că este de acord cu celelalte dispoziții antemenționate ale sentinței și că în situația admiterii recursului, se impune numai modificarea în parte a sentinței, respectiv cu privire la dispozițiile privind închiderea procedurii falimentului, menținându-se în rest celelalte dispoziții.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, debitoarea - - prin lichidator judiciar Ferm Consult T solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Lichidatorul arată că în Raportul nr.1 a învederat instanței că pentru creanțele neachitate nu poate fi reținută răspunderea administratorului societății debitoare falite, nefiindu-i aplicabile prevederile art. 138 din Legea nr. 85/20056, că în rapoartele precum și în întâmpinarea depusă în prima instanță, a arătat care au fost cauzele care au condus - - în stare de insolvență, iar pe de altă parte, se arată că nu sunt îndeplinite cumulativ cele 4 condiții ale răspunderii civile delictuale care poate fi angajată, respectiv fapta ilicită, prejudiciu, raport de cauzalitate și vinovăție.
În ceea ce privește nesolicitarea antrenării răspunderii materiale a foștilor administratori ai debitoarei falite, susținerile recurentei sunt de asemenea nefondate și extrem de lapidare. Simpla invocare a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 modificată nu este suficientă pentru a se dispune antrenarea răspunderii materiale a administratorilor debitoarei.
Se mai arată că literatura de specialitate s-a pronunțat constant în sensul că "răspunderea persoanelor implicate în conducerea, supravegherea sau activitatea debitorului, ca natură juridică, este o răspundere civilă care poate fi delictuală pentru fapta proprie sau contractuală" și că "jurisprudența este constantă în ceea ce privește necesitatea probării îndeplinirii condițiilor răspunderii civile".
În același sens, se consideră că "răspunderea reglementată de prevederile art. 138 din lege are natura juridică a unei răspunderi delictuale speciale sui generis pentru fapta proprie" reținându-se că "s-a statuat că se poate dispune ca o parte din pasivul debitoarei să fie suportat de către membrii organului de conducere dacă s-a dovedit în mod cumulativ că aceștia au săvârșit cel puțin una dintre faptele prevăzute expres de legiuitor, culpa acestora în ceea ce privește săvârșirea faptelor respective, Precum și legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită și ajungerea debitoarei în situația încetării de plăți".
Simpla ajungere în stare de insolvență sau de faliment nu echivalează cu ajungerea răspunderii membrilor organelor de conducere ale societății falite.
Culpa nu se prezumă după cum nici celelalte condiții ale răspunderii civile nu se prezumă, ele trebuind a fi dovedite de cel care face afirmația, în cazul de față de către recurentă. Chiar dacă s-ar accepta susținerile recurentei, nu se poat4 proba, neavând nici un mijloc de probă la dispoziție - existența faptei ilicite în sarcina administratorilor societății.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și din oficiu în baza art.306 alin.2 proc.civ. Curtea constată conform considerentelor ce se vor expune mai jos că recursul creditoarei este nefondat.
Prin recursul declarat, creditoarea s-a referit la aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art.138 din Legea nr. 85/2006 în baza cărora, în opinia recurentei, se impune antrenarea răspunderii patrimoniale a fostului administrator.
Susținerile recurentei sunt neîntemeiate, întrucât acțiunea în răspundere reglementată de Legea nr.85/2006 poate fi pornită numai de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, conform art.138 alin.1 din legea insolvenței sau, potrivit art.138 alin.3 de comitetul creditorilor cu autorizarea judecătorului sindic și numai dacă lichidatorul judiciar a omis să indice în raportul său persoanele culpabile de starea de insolvență, ori dacă, acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin.1 și răspunderea persoanelor la care se referă alin.1 amenință să se prescrie.
Ori, lichidatorul nu a omis acest aspect ci analizându-l a precizat că administratorul societății nu se face răspunzător, nefiindu- aplicabile prevederile art.138 din Legea nr. 85/2006.
Nemulțumită de poziția acestui lichidator, creditoarea a formulat obiecțiuni la raportul final.
Cum însă, cererea privind angajarea răspunderii aparține în exclusivitate titularilor acțiunii în răspundere civilă prevăzuți în textul articolului 138 din lege, Curtea constată că în primă instanță comitetul creditorilor nu a solicitat judecătorului sindic autorizarea să introducă acțiunea și nici creditoarea nu a formulat o astfel de cerere.
Prin urmare, în absența unei cereri adresate instanței de fond, afirmațiile creditoarei în calea de atac a recursului privitoare la antrenarea răspunderii nu au nici o baza legală.
Nu în ultimul rând, este adevărat, astfel cum susține creditoarea, că lichidatorul judiciar nu este un executor judecătoresc și că are datoria de a căuta modalități de recuperare a sumelor datorate, pentru plăti cât mai multe dintre creanțele pe care debitoarea le are către creditori, pentru că acesta este tocmai scopul procedurii insolvenței, însă recuperarea se face fie din lichidarea averii debitoarei, fie din sumele obținute în urma antrenării răspunderii membrilor organelor de conducere.
Ori în speță, probele au evidențiat că toate bunurile societății au fost valorificate și sumele distribuite, iar lichidatorul judiciar a apreciat că nu sunt elemente pentru antrenarea răspunderii, conform art.138 din Legea nr. 85/2006, el fiind singurul în măsură să facă aceste aprecieri.
Față de cele reținute, recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului apare ca nefondat, urmând a fi respins în baza art.312 alin.1 proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr.981/JS/18.12.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului CS-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
DR. - - DR. - - - -
GREFIER,
Red.30.10.2009
Tehnored 2 ex.30.10.2009
Instanță fond: Tribunalul C
Jud.
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Magdalena Mălescu, Dorin Ilie
