Spete procedura insolventei. Decizia 1526/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator - 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1526
Ședința publică din 24 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR 2: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare, la a doua strigare, recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului C-S împotriva sentinței comerciale nr. 245/JS/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată Media 2001, prin lichidator judiciar Reșița.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, instanța, considerând pricina lămurită, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 245/JS/23.04.2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul C-S s-au respins obiectiunile formulate de reclamanta-creditoare C-S, cu sediul social în Reșița,-, judetul C-S, împotriva Raportului final întocmit de lichidatorul Reșița.
În baza art.4 alin.(4) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței,
S-au aprobat cheltuielile procedurale în cuantum de 3.000 RON aferente întregii proceduri a insolvenței.
S-a dispus ca plata sumei de 3.000 RON să se facă din contul UNPIR- Filiala T, cu sediul în T,-,.2,.4, județul
În temeiul prev.art.129 alin.(1) din Legea nr.85/2006;
S-a aprobat raportul final întocmit de lichidatorul judiciar Reșița
În temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenței,
S-a dispus închiderea procedurii insolventei față de debitoarea SC 2001 Reșița cu sediul social în Reșița,-, judetul C-S, înregistrată în registrul comerțului sub nr. J-.
S-a dispus radierea debitoarei SC 2001 Reșița cu sediul social în Reșița,-, judetul C-S, înregistrată în registrul comerțului sub nr. J-.
În temeiul art.136 din Legea privind procedura insolvenței,
S-a descărcat lichidatorul judiciar Reșița de orice îndatoriri și responsabilități.
În temeiul art.135 din Legea privind procedura insolvenței,
S-a dispus notificarea sentinței debitorului 2001 Reșița, creditorilor săi, C-S și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C-S, pentru efectuarea mențiunii de radiere precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin actiunea înregistrată la Tribunalul C-S la data de 25.03.2009 reclamanta-creditoare C- Saf ormulat obiecțiuni la raportul final întocmit de lichidatorul Reșița privind pe debitoarea 2001 Reșița, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună lichidatorului desemnat în cauză să refacă și să completeze raportul final, în sensul de a se preciza dacă se impune antrenarea răspunderii materiale a administratorului societății debitoare și continuarea procedurii insolvenței cu măsuri care să conducă la recuperarea sumelor datorate de către debitoare.
În motivarea acțiunii reclamanta-creditoare C-S a arătat că în raportul întocmit, lichidatorul judiciar s-a limitat să precizeze că nu au fost depuse documentele contabile, conform prevederilor art.35 din Legea nr.85/2006, evitând să precizeze atât persoanele vinovate de ajungerea debitoarei în încetare de plăți, cât și motivele pentru care lichidatorul consideră că nu este posibilă formularea unei acțiuni întemeiată pe disp.art.138 din Legea nr.85/2006.
În drept,au fost invocate disp.art.129 din Legea nr.85/2006.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, conform disp.art. 17 din Legea nr.146/1997 și a timbrului judiciar, potrivit art. 1 alin. 2 din nr.OG 32/ 1995.
Lichidatorul Resita nu a formulat întâmpinare.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanța a constatat următoarea stare de fapt:
Societatea debitoare 2001 Reșița a fost dizolvată în baza Legii nr.359/2004, motiv pentru care judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe lângă Tribunalul C-S a desemnat ca lichidator al acesteia pe Reșița.
Lichidatorul a formulat cerere de deschidere a procedurii simplificate împotriva debitoarei 2001 Reșița, iar judecătorul sindic, prin sentința comercială nr. 869/JS din data de 30 octombrie 2008 admis cererea lichidatorului Reșița și a deschis împotriva debitoarei 2001 Reșița, procedura simplificată a insolventei.
Lichidatorul a notificat creditorii bugetari, după care a depus la dosar tabelul preliminar al creanțelor.
Judecătorul sindic, prin încheierea din data de 29 ianuarie 2009, constatat că nu se poate dispune desemnarea Comitetului Creditorilor debitoarei 2001 Reșița, în conformitate cu dispozițiile art.16 alin.(1) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, din lipsa a cel puțin trei creditori care să se fi înscris la masa credală a debitoarei potrivit tabelului preliminar al creanțelor întocmit de lichidatorul Reșița, motiv pentru care a dispus ca exercitarea atribuțiilor de competența Comitetului Creditorilor, astfel cum sunt prevăzute la art.17 alin.(1) din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, va fi realizată de către Adunarea creditorilor debitoarei 2001 Reșița, respectiv de C-S.
Prin raportul final depus la dosarul cauzei de lichidatorul Reșița s-a arătat că reprezentanții legali ai societății debitoare nu i-au predat documentele legale prev.de disp.art.28 alin.(1) din legea nr.85/2006, întrucât debitoarea nu mai desfășoară activitate, administratorul social nu a fost de găsit și nu au fost identificate bunuri care, valorificate, să poată acoperi creanțele debitoarei.
Din conținutul raportului final aflat la filele 62-63 dosar, a rezultat că lichidatorului nu i-au fost prezentate documentele contabile ale societății debitoare.
Pentru a se antrena răspunderea patrimonială a administratorilor societății debitoare este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor conditii: fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și culpa. De asemenea, este necesar să se probeze că administratorii, prin săvârșirea culpabilă a uneia sau mai multora dintre faptele expres și limitativ prevăzute de art.138 din legea nr.85/2006, au condus la ajungerea debitoarei în stare de insolvență.
Pe de altă parte, ca particularitate a răspunderii civile delictuale reglementată de dispozițiile legale arătate, se impune ca faptele să se fi săvârșit în interes personal sau cu intenția de a obține rezultatele prevăzute de textul ce le enumeră.
Având caracter de excepție, atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere a societății ajunse în insolvență trebuie interpretată restrictiv, respectiv trebuie să fie instituită numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006 și numai dacă asemenea fapte sunt dovedite, simplele afirmații, fără suport probator, nefiind suficiente pentru atragerea răspunderii personale, conform art. 138 din Legea nr. 85/ 2006.
Nefiind întrunite aceste conditii lichidatorul a considerat că nu se impune promovarea actiunii în răspundere patrimonială a administratorilor societății debitoare.
Dispozițiile Legii nr.85/2006 nu pun la îndemâna judecătorului sindic sancțiuni coercitive împotriva lichidatorului care își formulează părerea că nu se impune promovarea unei asemenea acțiuni dar dau posibilitatea și comitetului creditorilor să promoveze acțiunea în răspundere patrimonială împotriva persoanelor care au cauzat starea de insolvență a societății debitoare, după solicitarea prealabilă de a fi autorizat de judecătorul sindic să promoveze această acțiune- art.138 alin.(3) din Legea nr.85/2006.
În speța dedusă judecății nu a putut fi desemnat comitetul creditorilor, datorită numărului insuficient de creditori, dar judecătorul sindic prin incheierea din data de 29 ianuarie 2009 a dat în sarcina Adunării creditorilor exercitarea atribuțiilor prev.de art.17 din Legea nr.85/2006 și aflate în competența Comitetului creditorilor.
Deși reclamanta-creditoare C-S este membră a Adunării creditorilor, aceasta nu a folosit dispozițiile legale impuse de art.138 alin.(3) din Legea nr.85/2006, ci a preferat formularea unor obiecțiuni la raportul final întocmit de lichidatorul Reșița prin care nu solicită însă judecătorului sindic să o autorizeze să introducă acțiune în răspundere patrimonială împotriva foștilor administratori ai societății debitoare, astfel cum reglementează disp.art.138 alin.(3) din Legea nr.85/2006 și nici nu arată motivele care ar impune promovarea unei asemenea acțiuni.
Răspunderea civilă delictuală specială, întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/ 2006, fiind o răspundere atipică, trebuie să fie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale pentru ca persoanele prevăzute de această normă să răspundă cu averea personală pentru datoriile societății pe care au condus-
În cauză, reclamanta- creditoare C- S, deși a invocat prevederile art. 138, nu a indicat în mod concret prin care fapte săvârșite anterior deschiderii procedurii insolvenței de foștii administratori ai debitoarei 2001 s-ar fi cauzat starea de insolvență a societății debitoare, ci a solicitat instanței doar obligarea lichidatorului la continuarea procedurii de lichidare cu măsuri care să conducă la recuperarea sumelor datorate de către debitoare.
Pentru aceste motive, în baza baza art.11 alin.(1) lit.i) din Legea nr.85/2006, a art.129 alin.(2) și art.130 din Legea nr.85/2006, instanța a respins obiecțiunile formulate de reclamanta-creditoare C-S împotriva raportului final întocmit de lichidatorul Reșița cu privire la debitoarea SC 2001 Reșița.
Prin cererea înregistrată la dosar la data de 10 martie 2009 (fila 59 dosar), lichidatorul Reșița a solicitat aprobarea cererii de tarifare pentru suma de 3.000 RON, aferent întregii proceduri.
Astfel în baza art. 4 alin. 4 din Legea 85/2006, instanța a aprobat cererea formulată de lichidatorul - judiciar și a dispus ca retribuția în sumă de 3.000 RON să se facă din Contul UNPIR - Filiala
Nemaifiind alte bunuri de vândut în patrimoniul debitoarei instanța, în baza art.131 din Legea nr.85/2006 a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea societății debitoare SC 2001 Reșița, din Registrul Comerțului C-
În baza art.136 din sus-menționata lege, lichidatorul judiciar Reșița a fost descărcat de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură.
În baza art.135 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus notificarea sentinței debitorului SC 2001 Reșița, creditorilor săi, C-S și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C-S, pentru efectuarea mențiunii de radiere precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului C-S solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului C-S, pentru a se putea da posibilitatea comitetului creditorilor a solicita judecătorului sindic avizarea în vederea formulării cererii de antrenare a răspunderii materiale a administratorilor sociali, iar în subsidiar să se modifice sentința atacată și să se dispună antrenarea răspunderii materiale a administratorului cât și să fie obligat acesta să-i plătească creditoarei suma de 879 lei, reprezentând creanțe bugetare.
S-a menționat că potrivit art. 138 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 85/2006 la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridică, ajunsă în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: - d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. De asemenea, art. 73 din Legea nr. 31/1990, republicată, statuează că administratorii sunt răspunzători față de societate, printre altele, și pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere. Acțiunea în răspundere împotriva administratorilor aparține și creditorilor societății, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, în prezent Legea nr. 85/2006.
Administratorul debitoarei nu a depus la dosarul de insolvență documentele contabile, astfel că lichidatorul judiciar nu a putut să întocmească bilanțul de lichidare. Ca atare, administratorul social nu a ținut evidența contabilă potrivit legii și nici nu a făcut dovezi în acest sens, ceea ce face ca în speță să fie incidente prevederile art. 138 lit. d) din Legea nr. 85/2006.
Întrucât lichidatorul judiciar nu a promovat acțiunea în răspundere materială prevăzută de art. 138 din Legea 85/2006, aceasta poate fi promovată de comitetul creditorilor, conform alin. 3 al aceluiași text, care statuează următoarele: comitetul creditorilor poate cerere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. 1, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoana juridică ori dacă aceasta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. 1 și răspunderea persoanelor la care se referea alin. 1 amenința să se prescrie.
În aceste condiții, recurenta consideră că procedura a fost închisă prematur, întrucât comitetul creditorilor nu a avut posibilitatea solicitării avizului judecătorului-sindic pentru a putea promova această acțiune.
Prin Raportul final privind pe debitoarea SC 2001 Reșița, lichidatorul judiciar Reșița a menționat că urmare deplasării la sediul social al debitoarei a constat că la sediul social nu mai desfășoară activitate, administratorul nu a fost găsit și nu au fost identificate bunuri care valorificate să poată acoperi creanțele debitoarei.
Având în vedere că în patrimoniul debitoarei nu au fost identificate bunuri care prin valorificare să acopere cheltuielile administrative, lichidatorul judiciar a propus închiderea procedurii și radierea debitoarei din Registrul Comerțului C-S conform art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Prin sentința 1847/08.06.2005 a Tribunalului C-S debitoarea este dizolvată începând cu data de 26.07.2005 conform Legii nr. 31/1990 pentru nedepunere situații financiare conform legii.
Lichidatorul judiciar a considerat că pentru creanțele neachitate nu se poate atrage răspunderea administratorului debitoarei conform art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Ca atare, susținerile recurentei potrivit cărora hotărârea atacată ar fi netemeinică și nelegală pe motiv că "comitetul creditorilor" nu a avut posibilitatea să solicite avizul instanței, astfel că procedura de insolvență a fost închisă prematur, ceea ce ar atrage "casarea" ei în temeiul pct. 9 al art. 304 din Codul d e procedură civilă, nu au niciun fundament.
Prevederile art. 138 pun la dispoziția creditorilor mijloace și instrumente specifice în scopul satisfacerii creanțelor în situația în care starea de insolvență a societății a fost cauzată prin una din faptele prevăzute la alin. 1 al acestui text de lege. Astfel, acțiunea de stabilire a răspunderii patrimoniale a persoanelor membre ale organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și a oricăror alte persoane, și de obligare a acestora la suportarea unei părți din pasivul societății comerciale debitoare are un caracter special, justificat de particularitatea domeniului reglementat de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Potrivit alin. 1 al art. 138, din lege în cazul în care raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. 1 sânt identificate persoane cărora le-ar fi imputabile apariția stării de insolvență a debitoarei administratorul judiciar sau lichidatorul, după caz, are legitimare procesuală activă pentru a solicita angajarea răspunderii persoanelor care au cauzat starea de insolvență a debitorului. În condițiile expres prevăzute de lege, art. 138 alin. 3, dacă aceștia au omis să indice, în raportul lor asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea de stabilire a răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale societății comerciale și răspunderea acestor persoane amenință să se prescrie, calitatea procesuală activă este dobândită și de comitetul creditorilor.
Din enumerarea atribuțiilor stabilite prin lege (art. 17), se poate observa că acest comitet acționează ca un mandatar al adunării creditorilor, care îndeplinește funcția de reprezentare a creditorilor înscriși în tabelul definitiv de creanțe în raporturile cu administratorul judiciar sau lichidatorul. Ca atare, în condițiile în care în tabelul definitiv de creanțe sunt înscriși prea puțini creditori, fapt ce împiedică formarea unui comitet, este evident că aceștia pot exercita personal toate atribuțiile pe care legea le prevede în sarcina comitetului, inclusiv aceea de a solicita judecătorului-sindic să autorizeze introducerea acțiunii privind stabilirea răspunderii membrilor organelor de conducere, orice altă interpretare a legii fiind de natură a crea consecințe grave cu privire la stabilirea activului debitorului, creditorii fiind privați de posibilitatea recuperării integrale sau în proporție cât mai mare a creanțelor, doar pentru că nu sunt în număr suficient pentru a forma un comitet. Prin urmare, o astfel de interpretare ar contraveni scopului declarat al legii, respectiv acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, și ar nesocoti accesul liber la justiție al creditorilor aflați într-o atare situație, drept în egală măsură protejat prin Constituție, lucru care nu poate fi acceptat.
În speță, însă, cum în primă instanță lichidatorul judiciar nu a solicitat judecătorului-sindic să dispună angajarea răspunderii patrimoniale personale a fostului administrator social al debitoarei, iar creditoarea nu a cerut autorizarea instanței pentru introducerea acțiunii privind stabilirea răspunderii membrilor organelor de conducere, Curtea constată că cererea nu poate fi primită, raportat la prevederile art. 304, coroborat cu art. 312 din Codul d e procedură civilă.
În baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S împotriva sentinței comerciale nr. 245/JS/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul C-S, judecător sindic în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului C-S împotriva sentinței comerciale nr. 245/JS/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul C-S, judecător sindic în dosarul nr-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. -13.01.2010
Tehnored. - 15.01.2010/2 ex.
Prima instanță: Tribunalul C-
Judecător:
Președinte:Maria Ofelia GavrilescuJudecători:Maria Ofelia Gavrilescu, Csaba Bela Nasz
