Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1522/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator - 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1522
Ședința publică din 24 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR 2: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare, la a doua strigare, recursul formulat de creditoarele ( ) Italia și - Societate Coop. Agricola Italia împotriva sentinței comercială nr. 1127/02.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat avocat, pentru creditoarea recurentă ( ) Italia, lipsind creditoarea recurentă - Societate Coop. Agricola Italia și debitoarea intimată.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, reprezentantul creditoarei recurente, ( ) Italia, avocat depune la dosar taxa judiciară de timbru, în completare, cu suma de 19 lei precizând că a doua recurentă, respectiv - Societate Coop. Agricola Italia a fost trecută din eroare de redactare în cuprinsul recursului și susține că nu timbrează prezentul recurs pentru această recurentă depunând la dosar, în susținerea recursului, un înscris eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului
Văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat în cauză, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul creditoarei recurente ( ) Italia, avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și precizat, schimbarea în tot a hotărârii atacate și trimiterea cauzei pentru continuarea procedurii instanței de fond, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxe judiciare de timbru.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 1127/02.06.2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Arads -a respins cererea formulată de creditorul () cu sediul în Italia, 2-38070 (TN) cu sediul procesual ales la Cabinet avocat situat în A,-,.27 pentru deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr.85/2006 împotriva debitorului SC SRL cu sediul în sat T nr.253,.1, oraș, înregistrată în registrul comerțului sub nr.J-, CUI -.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată la Tribunalul Arad în data de 28.04.2009, creditorul () Italia a solicitat deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr.85/2006 împotriva debitorului SC SRL T pentru recuperarea unei creanțe în sumă de 61.446,63 lei echivalentul sumei de 14.878,12 euro.
În susținerea cererii creditoarea a arătat că, în temeiul raporturilor contractuale a furnizat debitorului marfă-fructe emițând în acest scop facturile nr.337/V2 din 16.11.2007 în cuantum de 8.252,32 euro și nr.350/V2 din 3.12.2007 în cuantum de 8.349,20 euro însă debitorul deși a recepționat marfa nu a achitat decât parțial prețul; că, facturile se consideră asumate de către debitor chiar dacă nu au fost semnate întrucât acestea au fost semnate de către societățile transportatoare și potrivit art.46 Cod comercial obligațiile comerciale se pot proba din orice mijloc de probă admis de legea civilă.
Creditorul a mai arătat că, factura nr.338/52/21.11.2008 a fost achitată parțial prin virament bancar în data de 30.11.2007 și a mai rămas un rest de plată de 252,32 euro; că, înainte de promovarea cererii a uzitat de prevederile art.720 indice 1 Cod procedură civilă; că, are caracter comercial creanța pentru debitor, fiind certă, lichidă și exigibilă și are un cuantum superior plafonului minim stabilit de art.3 punct 12 din Legea nr.85/2006 astfel că, este îndreptățit să solicite deschiderea procedurii.
Debitorul nu a formulat contestație dar din analiza înscrisurilor prezentate instanța a reținut că este neîntemeiată cererea creditorului.
Potrivit art.3.6 din Legea nr.85/2006, creditorul îndreptățit să solicite deschiderea procedurii este cel care are o creanță certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile.
Creanța este certă în accepțiunea art.379 al.3 Cod procedură civilă, atunci când existența ei rezultă din însuși actul de creanță sau din alte acte chiar neautentice emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
Din conținutul înscrisurilor prezentate în susținerea cererii s-a considerat că nu rezultă că, debitorul și-a însușit facturile emise de către creditor.
Prin cerere, chiar creditorul recunoaște această împrejurare, dar apreciază că, semnarea facturilor de către societățile transportatoare - prepuși ai debitorului echivalează cu recunoașterea acestora în condițiile art.46 Cod comercial.
În aplicarea prevederilor art.33 al.5 din Legea nr.85/2006;
Văzând că, debitorul nu a solicitat aplicarea prevederilor art.274 Cod procedură civilă;
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea ( ) Italia solicitând admiterea recursului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și reținerea cauzei pentru rejudecare, iar pe fond admiterea cererii de deschidere a procedurii insolvenței, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului creditoarea recurentă a menționat că potrivit dispozițiilor art. 46 Cod comercial obligațiunile comerciale și liberațiunile se probează cu
acte autentice; cu acte sub semnătură privată; cu facturi acceptate; prin corespondență;
prin telegrame; cu registrele părților; cu martori, de câte ori autoritatea judecătoreascăar crede că trebuie să admită proba testimonială și aceasta chiar în cazurile prevăzute de art.1191 din Codul civil; în fine, prin orice alte mijloace de probă admise de legea civilă,
Se constată așadar că legea nu limitează dovada obligațiilor comerciale la facturi
acceptate, ci permite dovedirea acestora prin orice mijloace de probă. Asa fiind, chiar în speta noastră facturile emise de ea nu poarta semnătura si stampila debitoarei care sa
dovedeasca nemijlocit faptul ca a primit si acceptat aceste facturi, aceasta lipsa este
acoperita in opinia sa (si nu numai) de următoarele împrejurări si prezumții:
Marfa a fost livrata în condițiile depozit furnizor, adică de la poarta depozitului său, in sarcina si răspunderea destinatarului fiind procurarea mijlocul de
transportai asigurarea transportului. De aceea fiecare factura depusa la dosarul
cauzei, cu care a livrat marfa este semnata de transportatorul trimis de debitoare
(care a notificat cu 10 zile înainte fiecare livrare, comunicandu-le data si ora sosirii
mijlocului sau de transport), transportator care este de fapt un prepus al
cumpărătorului odata ce a preluat marfa. Asa fiind, expediția mărfii - necontestata
de debitoare niciodată - este pe deplin opozabila debitoarei si cu atat mai mult cu cat
aceasta recepționând fructele, a restituit - e drept cu întârziere - si ambalajele
returnabile si chiar, a plătit o parte din suma datorata (cca 40% din totalul livrărilor).
Prin urmare daca, din actele aflate la dosar rezulta ca debitoarea a primit marfa
livrata de creditoare, a restituit ambalajele returnabile si chiar a achitat cea 40% din
valoarea mărfii livrate, în mod logic operează prezumția simpla ca debitoarea este de acord și cu mențiunile înscrise în facturile însoțitoare unde este trecut prețul fructelor.
Într-o altă ordine de idei, știind că facturile creditoarei aveau o scadență la plată de 30 de zile de la data emiterii, respectiv factura nr. 337/16.11.2007 era scadentă la plată la 16.12.2007; factura nr. 338/21.11.2007 era scadentă la plată la 21.12.2007, iar factura nr. 350/03.12.2007 era scadentă la plată la 03.01.2008, plata parțială a facturii 337/16.11.2007, înainte de scadență, dovedește că debitoarea era mulțumită de marfa livrată și că a acceptat prețul mărfii din facturile însoțitoare, întărindu-i încrederea că poate face și oat reia livrare cu factura 350/03.12.2007.
debitoarei care deși a fost citată la sediul declarat alături de mențiunea trimisă de A în sensul că debitoarea și-a suspendat activitatea în 2009, conduc de asemenea la prezumția că într-adevăr debitoarea este în încetare de plăți susținând cererea sa de deschidere a procedurii insolvenței.
Debitoarea intimată SRL deși a fost legal citată nu a formulat întâmpinare în cauză.
Examinând recursul declarat de creditoarea ). Italia prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 304, 304 indice 1 Cod procedură civilă cât și din oficiu în baza artl. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea reține că recursul este neîntemeiat urmând să fie respins pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a considerat că este neîntemeiată cererea creditoarei ). Italia pentru deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr. 85/2006 împotriva debitoarei SRL.
Așa cum a reținut și prima instanță din conținutul înscrisurilor prezentate în susținerea cererii nu a rezultat că debitoarea și-a însușit facturile emise de societatea creditoare, creanța nefiind certă în accepțiunea art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă.
Și prin recursul formulat, creditoarea recurentă a recunoscut că facturile emise de societatea sa nu poartă semnătura și ștampila debitoarei care să dovedească nemijlocit faptul că a primit și acceptat facturile respective.
În mod eronat creditoarea recurentă a apreciat că lipsa semnăturii facturilor de către debitoare poate fi acoperită de faptul semnării facturilor de către transportatorul prepus al debitoarei și de anumite împrejurări care creează prezumția simplă că debitoarea a fost de acord și cu mențiunile înscrise în facturile însoțitoare unde a fost trecut prețul fructelor.
Eventuala plată parțială a facturilor poate fi lămurită doar pe calea unei acțiuni de drept comun în condițiile în care facturile invocate de creditoare nu poartă semnătura și ștampila debitoarei.
Nefiind îndeplinite în cauză cerințele art. 3 pct.6 din Legea nr. 85/2006, hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, iar recursul creditoarei este neîntemeiat.
În baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă recursul declarat de creditoarea ). Italia împotriva sentinței comerciale nr. 1127/02.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditorul ). Italia împotriva sentinței comerciale nr. 1127/02.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. - 07.01.2010
Tehnored. - 08.01.2010/2 ex.
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător:
Președinte:Maria Ofelia GavrilescuJudecători:Maria Ofelia Gavrilescu, Csaba Bela Nasz
