Spete procedura insolventei. Decizia 1552/2009. Curtea de Apel Bucuresti

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA COMERCIALĂ NR. 1552

Ședința publică de la 12 noiembrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Cosmin Horia Mihăianu

JUDECĂTOR I -

JUDECĂTOR 2: Iulia Prelipcean

GREFIER

.

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta - GRUP SRL, împotriva sentinței comerciale nr.2521 din 11.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns, recurenta, reprezentată de consilier juridic, cu împuternicire la dosar și intimata, reprezentat de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că recurenta nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit rezoluției de primire a dosarului.

Reprezentantul apelantei depune la dosar azi, în ședință publică, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 19,5 lei, potrivit rezoluției de primire a dosarului și copia sentinței civile nr.2406 din 16.03.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 - Secția Civilă în dosarul nr-.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Reprezentantul recurentei lasă la aprecierea instanței.

Apărătorul intimatei solicită respingerea recursului, ca nefondat, având în vedere faptul că suma de 21.464,70 lei nu depășește plafonul pentru deschiderea procedurii insolvenței, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Prin sentința comercială nr.2521/11.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială s-a admis excepția tardivității formulării contestației de către debitoarea - SRL și în baza art.33 alin.5 din Legea nr.85/2006 s-a respins, ca neîntemeiată, cererea creditoarei - Grup SRL având ca obiect solicitarea de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei.

În considerentele sentinței se reține că la data de 30.01.2009 creditoarea a solicitat deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare pentru motivul că aceasta nu a achitat datoria în sumă de 35.485,70 lei, deși creanța este certă, lichidă și exigibilă de mai bine de 30 de zile. Din analiza înscrisurilor depuse la dosar, tribunalul a constatat că nu este certă creanța invocată de creditoare, deoarece debitoarea pretinde pe calea unei acțiuni în justiție, restituirea unei sume de bani achitate către creditoare în contul lucrării contractate cu aceasta. S-a mai reținut că problemele părți legate de calitatea lucrărilor executate de creditoare nu au fost soluționate prin încheierea procesului-verbal de recepție finală sau prin aprobarea situației de plată de către beneficiarul debitor. Instanța a invocat din oficiu excepția tardivității formulării contestației de către debitoare, excepție pe care a admis-o pentru motivul că aceasta a fost depusă după expirarea celor 10 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată către debitoare, potrivit art.33 alin.2 din legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.

Creditoarea - Grup SRL a declarat recurs împotriva acestei hotărâri și a solicitat anularea în tot a sentinței recurate, iar pe fond, admiterea cererii de deschidere a procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei - SRL.

În motivarea recursului se învederează că în baza serviciilor prestate debitoarei a emis factura nr.-/4.11.2008 în sumă de 40.485,70 lei cu scadența la 25 de zile de la predarea ei în original și că debitoarea a plătit doar o parte din creanță, respectiv 14.021 lei la data de 6.11.2008 prin virament bancar și 5000 lei la 27.11.2008 cu chitanța nr.106, rămânând neachitată suma de 21.464,70 lei. Se mai arată că prin sentința comercială pronunțată de Judecătoria sectorului 2 B în dosarul nr- s-a emis somație de plată față de debitoare pentru suma de 21.464,70 lei, reprezentând contravaloare lucrări de construcție și că prin urmare, această creanță este certă, lichidă și exigibilă.

Recurenta consideră că cererea sa de deschidere a procedurii insolvenței îndeplinește toate condițiile legale, respectiv are o creanță în sumă de 21.464,70 lei certă, lichidă și exigibilă.

Nu s-a formulat întâmpinare și nu s-au administrat alte probe noi.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate și având în vedere probele dosarului, precum și dispozițiile în vigoare ale legii nr.85/2006 astfel cum a fost modificată prin Legea nr.277/2009, Curtea reține următoarele:

Instanța de recurs a fost investită cu exercitarea controlului judiciar asupra hotărârii prin care s-a respins cererea creditoarei de deschidere a procedurii insolvenței, ca neîntemeiată. Recurenta-creditoare a solicitat ca în urma admiterii recursului, casării sentinței și rejudecării cererii sale introductive, să se dispună deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare. Prin urmare, Curtea este ea însăși investită cu examinarea măsurii în care cererea creditoarei îndeplinește condițiile legale prevăzute în mod expres de art.33 alin.1 raportat la prevederile art.3 alin.1 pct.1 lit.a, pct.6 și 12 din legea nr.85/2006 privind insolvența. Desigur că la această analiză vor fi avute în vedere dispozițiile legale în vigoare la data efectuării cercetării de către instanța de recurs, având în vedere că legea insolvenței a suferit modificări față de momentul pronunțării sentinței recurate (legea nr.277/2009). O altă interpretare ar presupune ca instanța să dea o hotărâre prin care consideră întemeiată cererea în raport de prevederile legale care nu mai sunt în vigoare la acea dată, ceea ce este nelegal.

Având în vedere aceste premise, Curtea reține că recurenta-creditoare mai are împotriva debitoarei o creanță în sumă de 21 464,70 lei. Curtea nu va analiza dacă această creanță este certă, lichidă și exigibilă, atât timp cât cuantumul creanței este mai mic decât valoarea prag de 30.000 lei prevăzută de legea nr.85/2006 la art.3 pct.12, astfel cum a fost modificat prin legea nr.277/2009 și drept urmare, cererea creditoarei nu îndeplinește una dintre cerințele legale pentru deschiderea procedurii insolvenței.

În consecință, Curtea constată că hotărârea primei instanțe prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de deschidere a procedurii insolvenței este legală și urmează a fi menținută. În conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 proc.civ. Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta - GRUP SRL cu sediul în B,-, parter,.2, sector 3, și cu sediul ales în B,-,.5, parter,.4, sector 4, împotriva sentinței comerciale nr.2521 din 11.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL cu sediul în B,-, sector 2.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 12.11.2009.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Aurică

I

Grefier,

Red.Jud. - 11.12.2009

Nr.ex.: 5

Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială

Președinte:

Președinte:Cosmin Horia Mihăianu
Judecători:Cosmin Horia Mihăianu, Iulia Prelipcean, Aurică

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete procedura insolventei. Decizia 1552/2009. Curtea de Apel Bucuresti