Spete procedura insolventei. Decizia 177/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercială, de Contencios
Administrativ și Fiscal-
DOSAR NR.-
DECIZIA NR.177/C/2009 -
Ședința publică din 7 mai 2009
PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu- --JUDECĂTOR 2: Tătar Ioana
- - -JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
- -- judecător
- -- grefier
*******
Pe rol fiind soluționarea recursului comercial formulat de creditorii și - ambii domiciliați în O,-, jud. B, în contradictoriu cu intimata debitoareSC" AGRO"SRLcu sediul în O,-, - 8..11- prin lichidator judiciar cu sediul în O, str. -. -, nr.20, jud. B și intimatOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI de pe lângă TRIBUNALUL BIHORcu sediul în O,-, jud. B împotriva sentinței nr.862/F din 23 octombrie 2008, pronunțată de judecătorul sindic - TRIBUNALUL BIHOR, în dosar nr-, având ca obiect - procedura insolenței - societăți cu răspundere limitată -.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru recurentul creditor - lipsă, - lipsă, ambii prin avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.60 din 2 aprilie 2009, emisă de Baroul Bihor - Societate Civilă de Avocați, lipsă fiind intimata debitoare SC" AGRO"SRL O - prin lichidator judiciar O și intimatul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este legal timbrat cu suma de 19,50 lei taxă judiciară de timbru achitată prin chitanța nr.- din 9 aprilie 2009, plus 0,15 lei timbru judiciar, TRIBUNALUL BIHORa comunicat instanței de recurs, întreg dosarul de faliment, solicitat, cauza este la al doilea termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentantul recurenților creditori învederează că nu mai are alte cereri și solicită cuvântul asupra recursului.
Instanța, nefiind alte cereri, chestiuni prealabile, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurenților creditori solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, și pe cale de consecință casarea hotărârii recurate și pe fond înscrierea în tabelul creanțelor, fără cheltuieli de judecată. În esență învederează instanței de recurs că, instanța de fond, respectiv judecătorul sindic a respins contestația formulată împotriva refuzului de înscriere în masa credală a creanței creditorilor recurenți, constatând că a fost depusă tardiv. De asemenea mai arată că, nu s-a ținut cont de faptul că recurenții au promovat o acțiune împotriva societății debitoare, care era în procedura falimentului, însă aceasta a ascuns acest aspect astfel că, recurenții de azi, nu aveau posibilitatea de a se înscrie la masa credală cu creanța pe care o au. În consecință apreciază că, motivele invocate în cererea de recurs sunt întemeiate, sentința recurată fiind nelegală și netemeinică.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:
Prin sentința nr.862/F din 23 octombrie 2008, TRIBUNALUL BIHORa respins contestația formulată de creditorii - și ambii cu domiciliul în O,-, jud. B, la tabelul de creanțe al debitorului SC AGRO SRL-societate în lichidare, reprezentată de lichidator judiciar.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, prin decizia civilă nr. 168/A/02.03.2007 a Tribunalului Bihora fost obligat debitorul SC AGRO SRL la plata, în favoarea petenților, a sumei de 11.250 lei cu titlu de contravaloare chirie pe anii 2002-2004 și s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 18 din 31.08.1998 încheiat între părți.
Însă, după cu rezultă din înscrisurile aflate în dosarul de insolvență procedura a fost deschisă împotriva debitorului în anul 2001, iar după cum reiese din înscrisul aflat la fila 159 petenții au formulat cerere de înscriere a creanței abia 7 ani mai târziu la data de 8.02.2008.
Susținerea acestora în sensul că atunci s-a soluționat litigiul dintre părți, apare ca nerelevantă prin raportare la art. 32 și următoarele, art. 87, 88 din LG 64/1995 în vigoare la acea data, care prevedeau în sarcina administratorului judiciar obligația emiterii notificării către creditorii aflați în evidența contabilă.
În măsura în care din motive ce nu le sunt imputabile, cei doi creditori nu au fost notificați, acești erau îndreptățiți să depună declarație de creanță în termenul legal, după ce au luat cunoștință că debitorul se află în procedura reorganizării ori lichidării judiciare.
Ori, după cum ei înșiși afirmă, litigiul purtat cu debitorul s-a soluționat în contradictoriu cu lichidatorul judiciar, împrejurare față de care nu se poate afirma că nu au cunoscut situația în care se află societatea respectivă.
Susținerea potrivit căreia lichidatorul era obligat să înscrie creanța lor în mod provizoriu în tabelul creanțelor nu este întemeiată întrucât legea instituie mai întâi o obligație în sarcina creditorilor, respectiv de a înregistra o cerere de creanță și abia apoi îi revine administratorului/lichidatorului judiciar obligația de aov erifica și înscrie în tabelul de creanțe.
Prin urmare, văzând că petenții nu s-au conformat obligației ce le revenea, respectiv de a cere înscrierea în termen a creanței lor, fie și provizoriu până la clarificarea de către lichidator a existenței și întinderii acesteia, instanța a respins cererile formulate ca tardive.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a formulat recurs creditorii - și, solicitând instanței admiterea recursului.
În motivarea recursului, învederează instanței că, soluția pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică, arătând că, contestația formulată împotriva refuzului de înscriere la masa credală a creanței pe care cei doi creditori o au față de debitoare, a fost respinsă ca tardivă.
Mai învederează că, nu s-a ținut cont de faptul că, recurenții au promovat o acțiune împotriva debitoarei, care fiind în procedura insolenței a ascuns acest fapt, pe tot parcursul procesului și în aceste condiții recurenții nu au avut cunoștință de această procedură, neavând nici posibilitatea înscrierii la masa credală cu creanța lor.
Susținerea instanței de fond, că recurenții judecându-se cu lichidatorul ar fi trebuit să se înscrie în acea fază, nu pot fi apreciate ca fiind motive legale, întrucât creanța la data respectivă nu era certă și stabilită în cuantum exact.
În drept au fost invocate prevederile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Intimații, deși legal citați nu au formulat întâmpinare în cauză.
Instanța de recurs analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, reține că este nefondat, urmând ca în baza prevederilor art.312 Cod procedură civilă să se dispună respingerea lui ca atare și menținerea în totalitate a sentinței atacate, pentru următoarele considerente:
Prin încheierea dată în camera de consiliu din 19 ianuarie 2001, judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii prevăzute de Legea nr.65/1995 privind pe debitoarea SC" AGRO"SRL O, iar prin încheierea dată în ședința publică din 19 februarie 2001 s-a dispus trecerea acestei societăți în procedura falimentului, fiind desemnat în cauză lichidator judiciar "SRL
Deoarece lichidatorul judiciar nu a intrat în posesia tuturor actelor contabile ale falitei pentru a putea notifica creditorii acestei societăți, în vederea depunerii declarațiilor de creanță, prin încheierea din 23 aprilie 2001 s-a încuviințat cererea acestuia de publicare a notificării către potențialii creditori prin presă, această notificare fiind publicată în ziarul din data de 11 mai 2001 ( fila 41) cu precizarea ca în termen de 30 de zile de la data publicării, potențialii creditori să depună la dosarul cauzei cereri de înregistrare a creanțelor.
Ulterior, după centralizarea și verificarea declarațiilor de creanță depuse, lichidatorul judiciar a procedat la întocmirea tabelului de creanțe al falitei, aceasta fiind depus la datele de 23.01.2002, respectiv 17.10.2002.
Mult după data fixată ca termen limită de depunere a declarațiilor de creanță, recurenta prin cererea depusă la data de 08.02.2008 ( fila 159 - vl.II) a solicitat înscrierea sa la masa credală a debitoarei falite.
Prin urmare, având în vedere aceste aspecte se reține că în mod corect a reținut judecătorul sindic că declarația de creanță depusă de creditorii recurenți este tardiv formulată, neputând fi înscrisă creanța la masa credală a debitoarei.
Nedepunerea declarației de creanță înlăuntrul termenului fixat, este sancționată de legiuitor cu decăderea creditorului din dreptul de a-și realiza creanța, atât în baza prevederilor art.90 alin.1 pct.3 din Legea nr.65/1995, republicată, în vigoare la momentul întocmirii tabelului de creanțe în cauză, cât și potrivit prevederilor art.76 alin.1 pct.3 din Legea nr.85/2006 în vigoare la momentul depunerii de către recurenți a cererii lor de înscriere la masa credală.
Faptul că între acești creditori recurenți și societatea debitoare s-a purtat un litigiu, prin finalizarea căruia s-ar fi stabilit câtimea creanței creditorilor, nu duce în mod automat la dreptul acestor creditori de a fi înscriși la masa credală, atâta vreme cât aceștia nu au solicitat în termen legal înscrierea lor, chiar și cu titlu provizoriu, până la momentul stabilirii câtimii creanței acestora.
Legiuitorul nu a stabilit în sarcina lichidatorului judiciar obligația înscrierii în tabelul de creanțe a unor creditori din oficiu, cum în mod nefondat invocă recurenții, ci a stabilit pentru creditori obligația de a se înscrie la masa credală dacă doresc valorificarea creanței în cadrul procedurii colective.
Cât privesc motivele de recurs referitoare la nenotificarea recurenților pentru a se înscrie la masa credală se reține că acestea sunt nefondate, atâta vreme cât în cauză s-a procedat la notificare prin presă a creditorilor falitei, tocmai pentru a se acoperi viciul privind lipsa evidenței contabile din care să rezulte creditorii care trebuie a fi notificați.
În consecință, având în vedere aceste aspecte se reține că în mod corect judecătorul sindic a respins contestația recurenților la tabelul de creanțe al debitoarei falite reținând că aceștia nu sunt îndreptățiți a fi înscriși în tabel, deoarece au depus tardiv declarația de creanță.
Prin urmare, instanța de recurs constatând că motivele de recurs invocate în cauză sunt nefondate, va dispune respingerea ca nefondat a recursului și menținerea în totalitate a sentinței atacate.
Instanța nu va acorda cheltuieli de judecată, deoarece acestea nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondatrecursul declarat de recurențiișiîmpotriva sentinței nr.862 din 23 octombrie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ .
Pronunțată în ședința publică, azi 7 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER.
Red.dec. - jud. -
- în concept, 13.05.2009 -
Jud. fond
Tehnoredact. --
14.05.2009 / 3 ex.
1 com.____
OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI de pe lângă TRIBUNALUL BIHORcu sediul în O,-, jud. B
Președinte:Blaga OvidiuJudecători:Blaga Ovidiu, Tătar Ioana, Sotoc Daniela
