Anulare hotarare aga Spete. Decizia 178/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercială, de Contencios
Administrativ și Fiscal-
DOSAR NR.3392/83C/2001
DECIZIA NR.178/C/2009 -
Ședința publică din 7 mai 2009
PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu- --JUDECĂTOR 2: Tătar Ioana
- - -JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
- -- judecător
- -- grefier
*******
Pe rol fiind soluționarea recursurilor comerciale formulate de creditorii DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M cu sediul în S M, Romană, nr.3-5, jud. S M șiAUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUIcu sediul în B,--11, sector 1, în contradictoriu cu intimata debitoareSC""SRL-, jud. S M, J 30/527/994, CF - -prin lichidator LJ 2000cu sediul în S M, str. -, nr.13, jud. S M, intimații creditoriPRIMĂRIA- O, jud. S M, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ S cu sediul în S M, str. -, nr.41, jud. S M, SC" "SA cu sediul în S M,-, jud. S M,SC" TRANT. NORD"SA - Sucursala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electricecu sediul în S M,-, jud. S M și intimatOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULIUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MAREcu sediul în S M,-, jud. SMî mpotriva sentinței nr.55/F din 21 ianuarie 2009, pronunțată de judecătorul sindic - TRIBUNALUL SATU MARE, în dosar nr-, având ca obiect - acțiune în anulare -.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nici o parte a litigiului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursurile sunt scutite de plata taxelor de timbru, cauza este la primul termen de judecată în recurs, intimata debitoare - prin lichidator a depus la dosar concluzii scrise, precum și că se solicită judecarea cauzei și în lipsă, după care:
Instanța, rămâne în pronunțare, având în vedere că se solicită judecarea cauzei și lipsă.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Asupra recursurilor comerciale de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.55/F din 21 ianuarie 2009, TRIBUNALUL SATU MARE - judecătorul sindic n temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenței, a ispus închiderea procedurii falimentului debitorului SC SRL, cu sediul în -, jud.S M, J -, CUI - și a ispus radierea debitorului din registrul comerțului.
În temeiul art.136 din Legea privind procedura insolvenței, a escărcat pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, iar n temeiul art.135 din Legea privind procedura insolvenței, a dispus notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, administratorului special, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită a sentinței nr.2070//F/13.10.2003 și a sentinței civile nr.1369/F/17.09.2004, date de TRIBUNALUL SATU MARE, în soluționarea cererilor lichidatorului judiciar de angajarea răspunderii fostului administrator statutar al falitei, în temeiul legii insolvenței, efectuată de către executorul fiscal, în condițiile art.136 alin.6 din OG. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, urmând a fi repartizate în conformitate cu prevederile art.123 din Legea nr.85/2006, în temeiul Tabelului definitiv al creanțelor pus la dispoziție de către lichidator, conform art.142 alin.2 din legea insolvenței.
A confirmat onorariul lichidatorului judiciar LJ 2000 SMp entru suma de 69.950 lei, conform decontului de cheltuieli depus la dosarul cauzei și dispus plata acestei sume, din fondul de lichidare constituit, conform art. 4 alin.4 din Legea nr.85/2006.
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut că, la data de 26.11.2008 lichidatorul judiciar LJ 2000 desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului SC SRL, a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului și neavansării de către creditori a sumelor necesare pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare și că procedura concursuală a fost deschisă prin încheierea pronunțată în ședința publică din 17.01.2002.
Totodată, s-a reținut că propunerea lichidatorului judiciar de închidere a procedurii falimentului din Raportul final întocmit de acesta, a fost aprobat de către creditorii convocați de instanță la 21.01.2009, după publicarea acestuia în și nu a fost atacat cu obiecțiunii de către creditori, precum și faptul că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal și scutite de plata taxelor de timbru au declarat recurs creditoarele Direcția Generală a Finanțelor Publice S M și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
Direcția Generală a Finanțelor Publice SMa solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând cauza să se respingă cererea formulată de către lichidatorul judiciar LJ 2000, dispunând totodată suspendarea soluționării dosarului nr.3392/2001, până la definitivarea lichidării SC " SERV" SRL.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că, întrucât, potrivit raportului final întocmit de lichidatorul judiciar, debitoarea se află înscrisă la masa credală a SC " SERV" SRL, apreciază că închiderea procedurii și radierea debitorului a fost dispusă în mod prematur.
Astfel, arată că, lichidarea completă a activului debitoarei nu a avut loc, în condițiile în care aceasta deține creanțe recuperabile față de falita SC " SERV" SRL.
În consecință, întrucât prin închiderea procedurii, arată că, judecătorul sindic, lichidatorul și toate persoanele care i-au asistat sunt descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați, apreciază că această descărcare de îndatoriri nu poate interveni anterior finalizării tuturor acțiunilor de recuperare a creanțelor existente pe rol.
În drept, a invocat prevederile art.8 din Legea nr.85/2006, art.299 și următoarele Cod procedură civilă, art.304/1 Cod procedură civilă și Decretul nr.31/1954.
Prin recursul declarat, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul de a se dispune continuarea procedurii și convocarea comitetului creditorilor în vederea formulării cererii de autorizare și a cererii de atragere a răspunderii prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006.
În dezvoltarea motivelor de recurs, arată că, instanța e fond a dispus închiderea procedurii falimentului, aplicând în mod greșit dispozițiile art.131 din Legea nr.85/2006 și fără ca lichidatorul să apeleze la prerogativa conferită de art.138 din Legea nr.85/2006.
Astfel, lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii, fără a formula cerere de atragere a răspunderii în temeiul art.138 și fără a convoca Comitetul creditorilor în acest sens, deci fără a epuiza astfel toate modalitățile legale de recuperare a creanțelor.
Astfel, consideră că se impune atragerea răspunderii fostului administrator în condițiile în care speța se înscrie perfect în sfera de aplicabilitate a art.138 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006.
Potrivit teoriei și practicii judiciare, arată recurenta, în dreptul civil și în cel comercial, operează două reguli principale: că răspunderea delictuală operează pentru cea mai ușoară culpă și respectiv că, indiferent de gravitatea vinovăției obligația de reparare a prejudiciului cauzat este integrală, în sensul că, cuantumul despăgubiri depinde de întinderea prejudiciului și nu de gravitatea vinovăției.
Mai mult, având în vedere faptul că, potrivit art.72 din Legea nr.31/1990 republicată, obligațiile și răspunderea administratorului sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat, arată că, instanța trebuie să aibă în vedere și dispozițiile art. 1540 Cod civil, potrivit cărora "mandatarul este răspunzător nu numai pentru dol, dar încă și de culpa comisă în executarea mandatului". De asemenea, potrivit alin.2 al aceluiași articol, în cazul în care mandatul are caracter oneros, răspunderea mandatarului se apreciază cu mai multă rigurozitate.
Potrivit art.374 Cod comercial, arată că, mandatul comercial este prezumat a fi cu caracter oneros, în speța de față administratorul nefăcând dovada contrarie.
Răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse în încetare de plăți, așa cum este reglementată de prevederile art.138 din Legea nr.185/2006 republicată, este o răspundere specială, care pune la dispoziția creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a asigura bunuri valorificabile, necesare acoperirii pasivului debitoarei falite.
Culpa administratorului falitei este prezumată, fiind pe tărâmul răspunderii contractuale, potrivit art.1082 Cod civil, raportat la art.138 din Legea nr.85/2006 republicată.
Concluzionează că, prejudiciul produs există, constând din însăși creanța, aceasta având un caracter cert și nefiind recuperată.
În drept, a invocat prevederile art.299 - 316 Cod procedură civilă, Legea nr.85/2006 și prevederile nr.OUG95/2003 aprobată prin Legea nr.557/2003.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, debitoarea SC""SRL, prin lichidator LJ 2000 S M, solicită instanței de recurs a se dispune respingerea recursurilor declarate în cauză și menținerea în tot a sentinței recurate.
În dezvoltarea concluziilor scrise învederează instanței că, nu poate fi de acord cu criticile aduse de recurenta DGFP S M, în ceea ce privește sentința recurată, întrucât aceasta nu a formulat obiecțiuni la raportul final, iar adunarea creditorilor a fost de acord cu închiderea procedurii.
În ceea ce privește recursul declarat de AVAS B învederează instanței că, lecturarea motivelor de recurs, a concluzionat faptul că această creditoare nu a citat raportul final și nici dispozitivul hotărârii atacate, iar la termenul din 21 ianuarie 2009, reprezentantul AVAS a pus concluzii de închidere a procedurii falimentului.
Instanța de recurs analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, reține că sunt nefondate, urmând ca în baza prevederilor art.312 Cod procedură civilă să dispună respingerea lor ca atare și menținerea în totalitate a sentinței atacate pentru următoarele considerente:
Prin încheierea dată în camera de consiliu din 17.01.2002, judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii insolvenței debitoarei SC "" SRL, iar prin încheierea dată în ședința din 21.02.2002 s-a dispus începerea procedurii falimentului acestei societăți, fiind desemnat în cauză drept lichidator al societății SC " LJ 2000" SA S
În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și de judecătorul sindic, lichidatorul judiciar desemnat a procedat la stabilirea masei active și pasive a falitei, la analiza cauzelor și împrejurărilor ce au dus la încetarea de plăți, întocmirea tabelelor de creanță, analiza activității desfășurate de falită și reprezentarea intereselor societății în cauzele aflate pe rolul instanțelor.
Prin sentința nr.2070/LC/13.10.2003 a Tribunalului Satu Mare, fostul administrator al falitei a fost obligat să aducă la masa credală a debitoarei suma de 970.241.717 ROL, ca urmare a admiteri cererii creditoarei S M, iar prin sentința civilă nr.1369/F/17.09.2004 a Tribunalului Satu Mare, același administrator a fost obligat să aducă la masa credală suma de 43.152.823.974 ROL ca urmare a admiterii cererii de antrenare a răspunderi formulată de lichidatorul judiciar.
Drept urmare, având în vedere că în cauză au fost analizate dispozițiile prevăzute de legea specială privitoare la antrenarea răspunderii patrimoniale a fostului administrator al falitei, una din cereri fiind formulată chiar de lichidatorul judiciar, se reține că motivele de recurs formulate în cauză de recurenta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, constând în neanalizarea acestor dispoziții și continuarea procedurii pentru acest considerent sunt nefondate.
Cât privește motivele de recurs formulate de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice S M se reține că și aceste motive sunt nefondate, atâta vreme cât creanța pe care falita o are de recuperat de la o altă societate aflată în faliment este practic imposibil de recuperat, dat fiind insuficiența bunurilor acelei falite și poziția debitoarei în tabelul de creanțe al acestei societăți.
De altfel, solicitarea creditoarei recurente sub acest aspect e suspendare a soluționării prezentei cauze până la soluționarea celuilalt dosar de faliment în care debitoarea intimată ar avea de recuperat o creanță, este neîntemeiată, având în vedere faptul că dispozițiile cuprinse în Codul d e procedură civilă privitoare la suspendarea soluționării cauzelor nu sunt compatibile cu dispozițiile speciale în principiile care guvernează procedura insolvenței (art.149 din Legea nr.85/2006).
Drept urmare, având în vedere că în cauză au fost parcurse toate etapele prevăzute de lege în desfășurarea procedurii, lipsa bunurilor valorificabile din averea debitoarei și neavansarea sumelor necesare continuării procedurii de către creditori, în mod corect și legal a dispus judecătorul sindic închiderea procedurii insolvenței, în temeiul prevederilor art.131 din Legea nr.85/2006.
Pentru aceste considerente, instanța de recurs, constatând că motivele de recurs invocate în cauză sunt nefondate, va dispune respingerea ca nefondate a recursurilor și menținerea în totalitate a sentinței atacate.
Instanța nu va acorda cheltuieli de judecată, deoarece acestea nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondate recursurile declarate de recurentele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței nr.55 din 21 ianuarie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 7 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
-
Red. dec. - jud.
- în concept - 13.05.2009
- jud. fond -
- tehnoredact. - / - 3 ex.
- 14.05.2009
1 com. - __________
- Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE - S M,-.
Președinte:Blaga OvidiuJudecători:Blaga Ovidiu, Tătar Ioana, Sotoc Daniela
