Spete procedura insolventei. Decizia 75/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator - 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.75
Ședința publică din 19 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 2: Raluca Suciu
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER:
S-a luat în examinare, la a doua strigare, recursul formulat de creditoarea R- T împotriva sentinței comerciale nr. 591 din 2 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată Lucrări de Întreținere Reparații și Construcții de Utilaje de Cale Ferată T
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care se constată că la data de 14 ianuarie 2010 administratorul judiciar Management T al debitoarei intimate a depus la dosar, prin registratura instanței, concluzii scrise, la care a anexat un set de înscrisuri, fără opis.
Văzând că s-a solicitat judecarea în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă și considerând pricina lămurită, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 591 din 2 aprilie 2009 pronunțată în dosarul nr- judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Timișa respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditoarea R- T împotriva debitoarei Lucrări de Întreținere Reparații și Construcții de Utilaje de Cale Ferată T
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată la data de 31 decembrie 2008 creditoarea, prevalându-se de o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 14.706,07 lei, a chemat în judecată debitoarea pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună deschiderea procedurii de executare colectivă, în motivare arătând că între părți s-au derulat relații comerciale, pârâta achiziționând de la ea marfă pentru care s-au emis facturile fiscale nr. 823/22.02.2008 în valoare de 1035,31 lei, nr. 993/10.04.2008 în valoare de 5413,21 lei, nr. 1311/04.08.2008 în valoare de 3.570,71 lei și nr. 1257/14.07.2008 în valoare de 4.686,84 lei, facturi acceptate la plată.
În urma analizării motivelor în fapt și în drept ale cererii de chemare în judecată, văzând actele atașate, tribunalul a apreciat că societatea creditoare nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 3 pct. 6 și 12, raportat la art. 31 din Legea nr. 85/2006, pentru a fi îndreptățită să solicite declanșarea procedurii insolvenței împotriva debitoarei. Astfel, deși reclamanta a învederat că facturile depuse la dosar au fost acceptate la plată prin semnarea și ștampilarea extrasului de cont, se poate observa că la rubrica "semnătura de primire" apare o indescifrabilă, fără datele de identificare și prezentarea calității persoanei care a făcut-o și fără aplicarea impresiunii de ștampilă pentru societatea debitoare. Din extrasul de cont s-a constatat, la ultimele două alineate, că debitoarea a luat cunoștință de cuantumul sumei datorate, dar cu unele obiecții, cuprinse în nota explicativă anexată. La dosar creditoarea nu a atașat această notă explicativă prin care este contestat cuantumul sumei totale, cuprinsă în extrasul de cont, iar xerocopiile facturilor fiscale, potrivit teoriei probațiunii în obligațiile comerciale, nefiind acceptate la plată sub semnătură, cu identificarea persoanei care reprezintă beneficiarul și aplicarea impresiunii de ștampilă, nu pot dovedi cuantumul creanței reclamate și asumarea obligației de plată de către debitoare. Făcând aplicarea art. 3 pct. 6 din Legea insolvenței, judecătorul-sindic a considerat că în speță creditoarea nu este îndreptățită să solicite deschiderea procedurii concursuale.
Împotriva sentinței comerciale de mai sus, în termen legal, a declarat recurs creditoarea R- T, solicitând desființarea hotărârii atacate ca fiind nelegală și netemeinică, cu consecința deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei intimate.
În motivare a arătat că în speță este vorba despre o creanță certă, lichidă și exigibilă, așa cum a demonstrat și în primă instanță, însăși societatea debitoare admițând că creanța reclamată întrunește toate aceste condiții, semnând și ștampilând extrasul de cont, ceea demonstrează faptul că cererea sa este întemeiată, îndeplinind toate condițiile impuse de Legea insolvenței. Conform art. 3 pct. 12 din lege, valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanței pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, aceasta fiind de 10.000 lei. Prin urmare, debitoarea se află în stare de insolvență vădită, stare pe care nici ea nu poate să o conteste, achiesând, practic, la cererea introductivă. Creanța rezultă atât din facturile fiscale emise de creditoare, cât și din confirmarea de sold semnată și stampilată de societatea debitoare. Creanța este lichidă, în sensul prevăzut de art. 379 alin. 4 Cod procedură civilă, când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanța sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanța sau al altor acte autentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală. Ca atare, în mod eronat prima instanță a considerat că recurenta nu ar deține o creanță certă și lichidă, judecătorul-sindic interpretând greșit mențiunea înscrisă pe extrasul de cont privind obiecțiile cu referire la sumele din extras, ignorând faptul că aceasta face parte din formularul tipizat, care conține o asemenea rubrică și numai în cazul în care debitorul are obiecții în legătură cu sumele pretinse urmează a le menționa în nota explicativă anexată. Debitoarea intimată nu a formulat nicio obiecție, extrasul de cont fiind returnat purtând semnătura și stampila societății, împrejurare care atestă, încă odată, temeinicia cererii. În ceea ce privește caracterul exigibil al creanței, și această condiție este îndeplinită prin ajungerea debitelor la scadență, conform stipulațiilor din contract, și anume "30 de zile de la data emiterii facturilor". Prezumția stării de insolvență reiese din prevederile art. 3 lit. a) din lege: insolvență este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori.
În drept a invocat art. 1 alin. 1 lit. a) și art. 31 din Legea nr. 85/2006.
Administratorul judiciar Management T al societății intimate a formulat concluzii scrise, solicitând respingerea recursului ca rămas fără obiect, întrucât prin sentința civilă nr. 740 din 7 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, la cererea altui creditor - Management - împotriva debitoarei Lucrări de Întreținere Reparații și Construcții de Utilaje de Cale Ferată Taf ost declanșată procedura de insolvență, iar în urma notificărilor efectuate de către practician mai mulți creditori au depus declarații de creanță în baza cărora a fost întocmit tabelul preliminar, iar ulterior cel definitiv, în acest din urmă tabel figurând și recurenta, la ordinea de prioritate 1237, care a fost înscrisă exact cu suma pentru care a solicitat declanșarea procedurii (14.706,07 lei).
În probațiune a anexat, în copie xerox, sentința civilă nr. 740 din 7 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- (fila 18), tabelul definitiv al creanțelor față de debitoarea Lucrări de Întreținere Reparații și Construcții de Utilaje de Cale Ferată T (filele 19-20) și dovezile de depunere și de comunicare a tabelului de creanțe (filele 21-23).
Examinând recursul declarat, prin prisma criticilor formulate de creditor, a concluziilor administratorului judiciar al intimatei debitoare, a dispozițiilor art. 304 pct. 9 și 3041din Codul d e procedură civilă, cât și din oficiu în baza art. 306 alin. 2 din același cod, Curtea constată că acesta nu mai poate fi primit, urmând să-l respingă, având în vedere următoarele considerente:
otrivit art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, modificată, în vigoare la data înregistrării cererii de chemare în judecată, prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile, iar conform pct. 1 al aceluiași articol, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile, ea fiind prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori. Articolul 31 din același act normativ statuează că orice creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii colective împotriva unui debitor prezumat în insolvență poate introduce o cerere introductivă, în care va preciza: a) cuantumul și temeiul creanței; b) existența unei garanții reale, constituite de către debitor sau instituite potrivit legii; c) existența unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului; d) declarația privind eventuala intenție de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui să precizeze, cel puțin la nivel de principiu, modalitatea în care înțelege să participe la reorganizare, anexând, totodată, documentele justificative ale creanței și ale actelor de constituire de garanții. Nu în ultimul rând, potrivit pct. 12 al art. 3, valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanței necesară pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, ea fiind de 10.000 lei, iar pentru salariați, de 6 salarii medii pe economie.
Fără a mai analiza criticile creditoarei privitor la faptul că tribunalul în mod greșit i-ar fi respins cererea introductivă de instanță, având în vedere că alin. 3-5 ale art. 31 din legea-cadru arată că dacă între momentul înregistrării cererii de către un creditor și cel al judecării acesteia sunt formulate cereri de către alți creditori împotriva aceluiași debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrării, existența dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora și va stabili îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. 1 referitoare la cuantumul minim al creanțelor, în raport cu valoarea însumată a creanțelor tuturor creditorilor care au formulat cereri și cu respectarea valorii-prag prevăzute de prezenta lege, dacă există o cerere de deschidere a procedurii insolvenței formulată de către debitor și una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesoluționate încă, toate cererile de deschidere a procedurii se conexează la cererea formulată de debitor, iar dacă s-a deschis o procedură într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu același obiect, vor fi conexate la același dosar, față de cele învederate de administratorul judiciar Management T al societății intimate prin concluziile scrise, referitor la declanșarea, la cererea altui creditor, prin sentința civilă nr. 740 din 7 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a procedurii de insolvență împotriva acestei persoane juridice, constatând că în urma notificărilor efectuate de către practician și societatea recurentă a depus declarație de creanță în baza căreia a și fost deja înscrisă în tabelul definitiv, la ordinea de prioritate 1237, exact cu suma pentru care a solicitat în prezentul dosar deschiderea procedurii de executare colectivă (14.706,07 lei), Curtea apreciază că cererea sa de recurs nu mai poate fi primită, urmând a fi respinsă.
Văzând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea R- T împotriva sentinței comerciale nr. 591 din 2 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată Lucrări de Întreținere Reparații și Construcții de Utilaje de Cale Ferată T
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. - 27.01.2010
Tehnored. - 28.01.2010/ 4 ex./ 2 com.
Prima instanță: Tribunalul Timiș
Judecător-sindic:
Președinte:Csaba Bela NaszJudecători:Csaba Bela Nasz, Raluca Suciu, Maria
