Spete procedura insolventei. Decizia 86/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 86/
Ședința publică din 22.01.2009
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 3: Marian
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea AVAS B, împotriva sentinței nr. 1603/18.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea SC - MC SRL, prin lichidator T, având ca obiect procedura enței.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat, în reprezentarea debitoarei-intimate, prin lichidator, lipsă fiind creditoarea recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul debitoarei intimate depune la dosar concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra dezbaterilor.
Avocat solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată, menționând că debitoarea falită nu dispune nici de bunuri și nici de alte disponibilități bănești (lichidități ori creanțe de încasat) necesare acoperirii creanțelor deținute de creditori, situație în care nu se mai întocmește raportul final despre care face vorbire legiuitorul în lege, astfel încât criticile recurentei trebuie înlăturate.
CURTEA
În deliberare constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1603/18.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a dispus închiderea procedurii enței debitoarei SC --MC SRL T și radierea acesteia din registrul comerțului, în temeiul art. 136 din Legea privind procedura enței a fost descărcat lichidatorul judiciar T de orice îndatoriri și responsabilități, dispunându-se totodată notificarea sentinței tuturor părților interesate.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a constatat că la data de 18.09.2008 lichidatorul judiciar, desemnat să administreze procedura enței debitoarei SC --MC SRL T, a solicitat să se dispună închiderea procedurii ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitoarei, că procedura concursuală a fost deschisă prin Încheierea nr. 697/10.04.2008, că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura enței și că notificarea a fost publicată și în ziarul "Evenimentul Zilei" din data de 22.05.2008, conform art. 61 alin. 3 din Legea privind procedura enței, astfel că în temeiul art. 121 din legea privind procedura enței, s-a dispus închiderea procedurii enței și radierea debitoarei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea AVAS B, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și dispunerea continuării procedurii prevăzută de Legea nr. 85/2006.
În motivare, arată că prima instanță a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă (art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă) și că hotărârea este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă).
Creditoarea consideră că sentința recurată este nelegală, având în vedere că dispozițiile art. 129 din Legea 85/2006 nu au fost respectate, judecătorul sindic neprocedând la convocarea adunării creditorilor în vederea formulării eventualelor obiecțiuni la raportul final. Întrucât instanța de fond nu a respectat prevederile legale, neprocedând la convocarea adunării creditorilor pentru formularea eventualelor obiecțiuni la raportul final, hotărârea pronunțată trebuie casată și trimisă spre rejudecare instanței de fond. Arată că după întocmirea raportului final, lichidatorul judiciar era obligat să îl comunice, împreună cu bilanțul general, în temeiul art. 129 din Legea 85/2006, tuturor creditorilor pentru analiză și eventuale obiecțiuni, urmând a fi convocată adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului, în vederea aprobării acestuia. Menționează că Legea 85/2006 nu prevede o opțiune în acest sens, lichidatorul judiciar neîndeplinindu-și atribuțiile și obligațiile legale prin aceste omisiuni.
Potrivit art. 138, lit. d din Legea 85/2006 - dispoziții aplicabile în speță, răspunderea administratorilor se poate dispune dacă aceștia au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. Se mai arată că, potrivit aceluiași text normativ, simplul fapt că administratorul falitului nu a ținut contabilitatea conform legilor contabile, atrage răspunderea acestuia, deoarece nu există posibilitatea de a se analiza activul patrimonial, modul cum a fost gestionat acesta, dacă debitorul a respectat dispozițiile legale privind inventarierea bunurilor, dacă a efectuat transferuri patrimoniale și în ce condiții, precum și felul în care administratorul folosit veniturile obținute.
În acest sens, s-a arătat faptul că potrivit teoriei și practicii juridice în dreptul civil și în cel comercial operează două reguli principale: prima că răspunderea delictuală operează pentru cea mai ușoară culpă și a doua, că, indiferent de gravitatea vinovăției obligația de reparare a prejudiciului cauzat este integrală, în sensul că cuantumul despăgubirii depinde de mărimea prejudiciului și nu de gravitatea vinovăției.
În cazul de față, indiferent de faptul că administratorul falitului a încălcat din culpă sau cu intenție normele de drept care îi impuneau ținerea corectă a contabilității și gestionarea cu atenție a patrimoniului și activității, acesta se face vinovat de încălcarea legii (contabilității în cazul de față), situație care a determinat prejudicierea creditorilor.
Obligația administratorilor de a ține evidența contabilă conform legii și de a prezenta lichidatorului și experților contabili desemnați de instanță reiese cu claritate din dispozițiile art. 73 alin. 1 lit. c și alin. 2, art. 134 alin. 1 și 2, art. 181 din Legea nr. 31/1990 - Legea societăților comerciale, ale art. 11 alin. 4 din Legea nr. 82/1991 republicată - Legea contabilității.
Solicită să se aibă în vedere faptul că, potrivit art. 73 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/1990, administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege, iar potrivit art. 73 alin. 2, acțiunea în răspundere împotriva administratorilor aparține și creditorilor societății, însă aceștia o vor putea exercita numai în caz de faliment a societății. Art. 11 alin. 4 din Legea 85/1991 republicată arată că răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității, potrivit prevederilor prezentei legi, revine administratorilor, care au obligația gestionării patrimoniului.
Se mai arată că, potrivit art. 72 din Legea 31/1990, obligațiile și răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat, și că potrivit art. 1540 Cod civil, mandatarul este răspunzător nu numai pentru dol, dar și de culpa comisă în executarea mandatului, precum și că potrivit alin. 2 al aceluiași ultim articol, conform căruia în cazul în care mandatul are caracter oneros, răspunderea mandatarului se apreciază cu mai multă rigurozitate. Se mai arată că potrivit art. 374 Cod comercial, mandatul comercial este prezumat a fi cu caracter oneros, iar în speță administratorul nu a făcut dovada contrară.
Se mai arată că răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse în încetare de plăți, așa cum este reglementată de prevederile art.138 din Legea nr. 85/2006, este o răspundere specială, care pune la îndemâna creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a asigura bunuri necesare acoperirii pasivului debitoarei aflate în ență.
AVAS a suferit un prejudiciu, a cărui existență certă s-a stabilit prin constatarea de către judecătorul sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți, ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite din averea debitorului.
Dispozițiile art. 35 alin. 3 și 4 din Decretul nr. 31/1954 prevăd că faptele ilicite săvârșite de organele sale obligă însăși persoana juridică, dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării funcției lor și că faptele ilicite atrag și răspunderea personală a celui care le-a săvârșit, atât față de persoana juridică, cât și față de cel de-al treilea.
Se mai arată că, pe tărâmul răspunderii contractuale, culpa administratorului falitei este prezumată potrivit art. 1082 Cod civil, raportat la art. 138 din Legea nr. 85/2006, că răspunderea trebuie apreciată in abstracto, cu mai multă rigurozitate, întrucât administratorul a acționat în temeiul unui mandat comercial.
În conformitate cu dispozițiile art. 1080 alin.1 Cod civil, coroborate cu art. 1600 Cod civil, devine operativ criteriul obiectiv, care presupune compararea activității mandatarilor respectivi cu activitatea unei persoane diligente, care își subordonează măsurile luate exigențelor impuse de regulile de conviețuire socială.
Prejudiciul produs există, constând în însăși creanța cedată de CAS T către AVAS, aceasta având un caracter cert și nefiind recuperată.
Art. 138 din Legea nr. 85/2006 stabilește că, prin săvârșirea de către administrator a uneia dintre faptele prevăzute la acest articol, s-a angajat răspunderea civilă a acestuia, raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciul creat creditorilor fiind prezumat.
În drept, invocă dispozițiile art. 129 din Legea nr. 85/2006, art. 304 pct. 5, art. 304 pct. 9, art. 3041.proc.civ.
Intimata SC --MC SRL T, prin lichidator judiciar, a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
În motivare, se arată că raportul final prevăzut de art. 129 din Legea nr. 85/2006 modificată se întocmește numai dacă există bunuri în averea debitoarei falite și acestea au fost lichidate. Or, în primă instanță s-a constatat că debitoarea falită nu dispune nici de bunuri și nici de alte disponibilități bănești necesare acoperirii creanțelor deținute de creditori, situație în care nu se mai întocmește raportul final despre care face vorbire legiuitorul în textul de lege.
Referitor la răspunderea administratorilor, se arată că indiferent de caracterul răspunderii - delictuală ori contractuală - condițiile răspunderii trebuie dovedite, nu se prezumă.
Debitoarea intimată arată că nu poate fi de acord cu afirmațiile recurentei privind caracterul prezumat al culpei administratorilor și, respectiv, al raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs, intimata neprimind documentele la care face referire art. 28 din lege, situație în care nu a putut verifica existența cumulativă a celor patru condiții ale răspunderii civile.
În ceea ce privește nesolicitarea antrenării răspunderii materiale a foștilor administratori ai debitoarei falite, se arată că susținerile recurentei sunt nefondate și extrem de lapidare, că simpla invocare a prevederilor art. 138 (lit. d) din Legea nr. 85/2006 modificată nu este suficientă pentru a se dispune antrenarea răspunderii materiale a administratorilor debitoarei.
Simpla ajungere în stare de ență sau de faliment nu echivalează cu angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere ale societății falite, culpa neprezumându-se, ea trebuind a fi dovedită de cel care face afirmația existenței acesteia.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs, dar și din oficiu, în limitele conferite de art. 306, alin. 2.proc.civ. Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, recursul urmând a fi respins, pentru considerentele ce succed:
Prin Raportul Final depus la dosarul primei instanțe, lichidatorul judiciar a propus judecătorului sindic închiderea procedurii enței asupra debitoarei SC - MC SRL, întrucât debitoarea nu are niciun fel de bun și nici creanțe de încasat care să asigure fondurile necesare pentru continuarea procedurii.
La concluziile în instanță, reprezentantul lichidatorului judiciar a solicitat închiderea procedurii enței, în conformitate cu dispozițiile art. 131 din Legea 85/2006.
Judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii enței, în baza acestui text de lege, tocmai în considerarea faptului că debitoarea nu mai avea niciun fel de bunuri care, prin valorificare, ar fi asigurat fonduri pentru continuarea procedurii.
În cazul închiderii procedurii enței, conform art. 131 din Legea 85/2006, nu există obligația ca raportul practicianului în ență prin care se propune închiderea să fie comunicat creditorilor, împreună cu bilanțul general al lichidării, după cum nu există nici obligația convocării adunării creditorilor.
Aceste obligații sunt prevăzute de art. 129 din Legea 85/2006, însă, dup cum just a susținut și lichidatorul judiciar, acest text de lege vizează o cu totul altă ipoteză și anume aceea a închiderii procedurii după lichidarea tuturor bunurilor din averea debitoarei, ori în speță, procedura s-a închis pentru lipsa totală a bunurilor în averea debitoarei.
Cele două texte de lege instituie proceduri speciale, distincte, astfel că reguli prevăzute de una din ele nu pot fi aplicate prin asemănare celeilalte. În consecință, obligațiile comunicării raportului final și convocării adunării creditorilor, prevăzute de art. 129 din Legea 85/2006 nu pot fi extinse prin asemănare și la închiderea procedurii enței conform art. 131 din Legea 85/2006.
Așadar, nu pot fi aduse critici sentinței, care a dispus închiderea procedurii enței conform art. 131, prin prisma unor pretinse încălcări ale prevederilor art. 129 din Legea 85/2006.
Criticile și susținerile creditoarei recurente vizând atragerea răspunderii foștilor membri ai organelor de conducere ale falitei nu pot fi analizate de instanța de recurs, pentru că nu au făcut obiectul analizei primei instanțe, ci au fost invocate pentru prima dată în recurs, ori în recurs nu pot fi formulate cereri noi.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea AVAS B împotriva sentinței civile nr. 1603/18.09.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului Timiș nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.01.2009.
PREȘEDINTE Pt. JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Aflată în concediu medical
PREȘEDINTE SECȚIE
GREFIER
RED. /23.02.2009
TEHNORED. /24.02.2009
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL TIMIȘ
JUDECĂTOR SINDIC:
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Magdalena Mălescu, Marian
