Spete procedura insolventei. Decizia 882/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 882/R-COM
Ședința publică din 02 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Miriță judecător
- -, judecător
-, judecător
-, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de creditoarea SC SRL, cu sediul procesual ales la & ASOCIAȚII SRL, în B,-,.4, sector 6, împotriva încheierii din data de 22 iunie 2006, pronunțată de Tribuanlul V, Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind debitoarea SC CONF SRL, cu sediul în Rm.V,-,.9,.A,.11, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimata-debitoare SC CONF SRL prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale de substituire aflată la dosar, lipsind recurenta- creditoare SC SRL.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat legal prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0, 15 lei, precum și a chitanței nr.-/2009, din care rezultă că s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 20 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosar a fost depusă, prin serviciul registratură, întâmpinare la recursul formulat.
Curtea pune în discuția părților excepția de inadmisibilitate a recursului.
Av. având cuvântul pentru intimata- debitoare SC CONF SRL, solicită admiterea excepției și respingerea recursului ca inadmisibil, având în vedere că, potrivit art.268 alin.3, Cod pr.civ. recursul formulat împotriva unei încheieri interlocutorii este inadmisibil.
De asemnea, potrivit art.8 din Legea nr.85/2006, numai hotărârile pronunțate de judecătorul sindic în temeiul art.11 din această lege, pot fi atacate cu recurs.
Solicită obligarea recurentei- creditoare la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA:
Deliberând, asupra recursului de față:
Constată că, prin cererea înregistrată la 18 mai 2009, creditoarea Iac hemat în judecată pe debitoarei SC CONF SRL Rm.V, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța în cauză să se dispună deschiderea procedurii prevăzută de legea nr.85/2006, în vederea recuperării creanței în cuantum de 1.967.601 lei, cu titlu de preț și penalități de întârziere.
În motivarea cererii, s-a arătat că deține împotriva debitoarei o creanță certă, lichidă și exigibilă rezultată din derularea relațiilor comerciale constând în vânzare-cumpărare, livrare marfă, de la a cărei scadență au trecut mai mult de 30 de zile, ceea ce justifică incidența actului normativ în temeiul căruia a formulat prezenta cerere.
La data de 19.06.2009, debitoarea, în temeiul art.33 alin.3 din Legea nr.85/2006, a solicitat instanței aoo bliga pe creditoare să consemneze, în termen de 15 zile, o cauțiune de 10% din valoarea creanței pretinse, pe considerentul că aceasta nu se află în stare de insolvență, ci efectuează în continuare plăți atât către creditoare, cât și pentru datoriile curente ale societății.
De asemenea, a mai arătat că părțile au convenit ca vânzătorul să păstreze proprietatea mărfii în vederea efectuării retururilor de marfă pentru situația când acestea nu prezintă interes din partea cumpărătorilor, împrejurare în raport de care, cu rea-credință, creditoarea a refuzat primirea mărfii, deși aceasta este proprietatea sa, încălcând convenția părților.
În final, a menționat că solicitarea creditoarei nu se înscrie în pragul valoric prevăzut de lege.
Tribunalul Vâlcea - judecător sindic - prin încheierea din 22 iunie 2009 - a amânat judecata cauzei la 21 septembrie 2009, pentru a se lua cunoștință de întâmpinarea formulată de către societatea debitoare și înscrisurile depuse în susținerea acesteia, dar și pentru ca societatea creditoare să achite cauțiunea stabilită în sarcina sa, în cuantum de 1.500 lei, fiind citată creditoarea cu duplicat al întâmpinării și înscrisurilor ce o însoțesc.
Împotriva acestei încheieri s-a formulat recurs de către creditoarea SC SRL I în temeiul art.299 și urm. Cod pr.civilă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pe următoarele considerente:
- creanța solicitată este o creanță certă, lichidă și exigibilă, de la a cărei scadență au trecut mai mult de 30 de zile, fiind întrunite condițiile imperative prevăzute de Legea nr.85/2006;
- debitoarea își motivează neplata debitului prin faptul că raporturile comerciale dintre cele două societăți sunt de livrare marfă și nu de vânzare-cumpărare, ceea ce nu corespunde realității, raporturile comerciale fiind clar de vânzare-cumpărare, cu termen clar stabilit pentru plata facturilor;
- societatea debitoare consideră cererea de insolvență ca fiind șicanatorie și că a făcut plăți către creditoare, împrejurare care, de asemenea, nu corespunde realității, deoarece plățile au fost făcute după introducerea cererii de către creditoare;
- în final, a apreciat consemnarea cauțiunii stabilită în sarcina sa ca nejustificată, întrucât debitoarea nu a demonstrat existența unui prejudiciu prin introducerea cererii de deschiderii a procedurii insolvenței, dimpotrivă, creditoarea este cea care suferă un prejudiciu, prin faptul că debitul înregistrat nu a fost achitat și se refuză în continuare achitarea acestuia.
Prin urmare, se impune admiterea recursului și respingerea cererii la consemnarea unei cauțiuni pentru creanța solicitată.
La termenul din data de 2 octombrie 2009, Curtea, din oficiu, a pus în discuția părților excepția de inadmisibilitate a recursului față de dispozițiile art.306 alin.2 Cod pr.civilă, coroborate cu art.137 din Codul d e procedură civilă.
Astfel, din lecturarea cererii de recurs, se constată că recurenta promovează cale de atac împotriva unei încheieri interlocutorii, prin care instanța de fond a luat o măsură în ceea ce privește soluționarea fondului cauzei.
Or, potrivit art.268 alin.2 din Codul d e procedură civilă, judecătorii nu sunt legați prin aceste încheieri, ci, așa cum rezultă din alin.3 al aceluiași articol, ei sunt legați de acele încheieri care, fără a hotărî în totul pricina, pregătesc dezlegarea ei.
Coroborând acest text cu art.282 alin.2 Cod pr.civilă, împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când, prin ele, s-a întrerupt cursul judecății, ceea ce nu este cazul în speță.
Această prevedere se aplică în mod corespunzător și pentru calea de atac a recursului, așa cum dispune art.299 Cod pr.civilă.
În cauză, fiind vorba deci de o încheiere prin care doar se pregătește dezlegarea pricinii în fond, calea de atac formulată de creditoare este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare.
Cele statuate de judecătorul sindic pe parcursul soluționării cauzei, menționate în încheierile de ședință, vor putea fi atacate numai o dată cu sentința prin care a fost soluționat fondul.
Față de cele ce preced, Curtea, în temeiul art.312 alin.1, coroborat cu art.268, art.282 și art.299 Cod pr.civilă, urmează să respingă recursul ca inadmisibil.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de creditoarea SC SRL, cu sediul procesual ales la & ASOCIAȚII SRL, în B,-,.4, sector 6, împotriva încheierii din data de 22 iunie 2006, pronunțată de Tribuanlul V, Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind debitoarea SC CONF SRL, cu sediul în Rm.V,-,.9,.A,.11, județul
Obligă recurenta-creditoare să plătească suma de 200 lei cheltuieli de judecată către intimata-debitoare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
05.10.2009
Red.
EM/4 ex.
Președinte:Ioana MirițăJudecători:Ioana Miriță, Ioana Bătrînu, Dumitru, Polixenia
