Suspendare hotarare aga Spete. Decizia 275/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 275/COM
Ședința publică din data de 26 martie 2008
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 3: Elena Carina Gheorma
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul comercial formulat de recurenții reclamanți, domiciliat în C,-, -.A,.7, domiciliat în C, bd. - nr.310, -.B,.35, domiciliat în lui, calea nr.420, județul C - toți cu domiciliul procesual ales la, &, cu sediul în C,-, împotriva Sentinței civile nr. 187 din 13 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă ASOCIAȚIA SA - cu sediul în M, șos. - nr.1, județ C, având ca obiect suspendare executare hotărâre
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții reclamanți reprezentați prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2008, intimatul pârât reprezentat prin av. Cârligel, în baza împuternicirii avocațiale nr. 48637/2008 depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei prin care grefierul învederează instanței că recursul este motivat, netimbrat.
Pentru recurenții reclamanți, avocat depune chitanța -/17.03.2008 cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei.
Întrebate fiind, părțile arată că nu au înscrisuri de depus, cereri de formulat.
Curtea, luând act că nu sunt înscrisuri de depus sau cereri de formulat, declară cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Apărătorul recurenților reclamanți, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii excepției materiale a Tribunalului Constanța. Învederează că scopul Asociației, astfel cum a fost reglementat prin statut, este de natură patrimonială, situație în care litigiile intervenite între membrii asociației și asociație sunt de natură comercială, iar competența materială de soluționare a cauzei revine Tribunalului Constanța. Insistă asupra unor alte cauze similare speței, chiar dacă nu este autoritate de lucru judecat, în care Curtea de Apel s-a pronunțat în sensul că anularea hotărârilor AGA ce vizează modificări ale capitatului social, acte de comerț sunt de competența tribunalului. Prin hotărârea AGA a cărei suspendare se solicită s-au adoptat măsuri ce se încadrează în sfera actelor de comerț - recunoașterea transferului unui număr de acțiuni ca urmare a achitării prețului și distribuirea acestor acțiuni - astfel că soluționarea cererii este de competența Tribunalului Constanța - Secția comercială.
Apărătorul intimatei pârâte Asociația SA M, având cuvântul,pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat. Învederează că acțiunea în anulare este formulată de membrii asociației împotriva Asociației și este întemeiată pe dispozițiile OG nr.26/2000. În stabilirea competenței materiale a instanței nu are relevanță obiectul hotărârii AGA ori dacă se invocă nulitatea absolută sau relativă; ci calitatea de membru asociat al reclamanților și obiectul cererii.
Fiind în fața unei cereri formulate de 3 asociați împotriva SA M în care se solicită anularea hotărârii adunării generale, apreciază că sunt întrunite condițiile privind aplicarea normei speciale care, în art.23, stabilește competența materială de soluționare a acțiunii, în primă instanță, judecătoriei în circumscripția în care își are sediul.
Cererea privind suspendarea executare hotărârii AGA,potrivit disp.art.581 cod procedură civilă, va fi soluționată de aceeași instanță.
Pentru motivele susținute oral și dezvoltate pe larg în concluziile scrise pe care le depune la dosar, apreciază că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și solicită respingerea recursului ca nefondat.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 14.11.2007 și înregistrată sub nr- lșa Tribunalul Constanța, reclamanții, și G au chemat în judecată pe pârâta Asociația "" solicitând ca, pe calea ordonanței președințiale, să se dispună suspendarea executării Hotărârii Adunării generale a membrilor asociați ai Asociației SC "" SA din data de 25.10.2007 până la soluționarea acțiunii în constatarea nulității absolute a acesteia (dosar nr- al Tribunalului Constanța ).
Prin sentința civilă nr.187/2007 Tribunalul Constanțaa admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că Asociația "" a fost constituită ca persoană juridică de drept privat fără scop lucrativ, în vederea dobândirii de acțiuni, în aplicarea prevederilor art.16 din OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.
Art. 18 din OUG nr. 88/1997 dispunea că procedura de constituire și de lichidare a unei asociații, structura acesteia, drepturile și obligațiile membrilor săi sunt cele arătate în Legea nr.21/1924.
Organizarea și funcționarea asociației sunt, în prezent, guvernate de prevederile OG nr.26/2000 referitoare la asociații și fundații, act normativ care a abrogat Legea nr 21/1924, iar art.23 alin.2 din OG nr.26/2000 dispune că hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau statutului pot fi atacate în justiție de către oricare dintre membrii asociați -, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoștință despre hotărâre sau de la data când a avut loc ședința. Conform alin.3 al art.23, cererea în anulare se soluționează în camera de consiliu de către judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul.
În virtutea normei de competență materială absolută cuprinsă în art.23 alin.3, de la care părțile și deopotrivă instanța nu pot deroga, s-a apreciat că, în cauză, competența de soluționare în primă instanță a acțiunii în anularea unei hotărâri adoptate de adunarea generală a membrilor asociați ai Asociației aparține judecătoriei.
S-a mai reținut că nu se poate aprecia că instanța competentă să soluționeze acțiunea în anulare este determinată de natura hotărârilor adoptate ori a măsurilor luate în adunarea generală a Asociației - care poate fi, după caz, comercială, civilă sau de dreptul muncii - căci s-ar înfrânge astfel o normă de competență absolută, imperativă.
Pe de altă parte, calea deschisă prin norma art.23 alin.3 din OG nr.26/2000 reprezintă o modalitate de valorificare judiciară a nulității, sancțiune menită să suprime efectele hotărârilor potrivnice legii sau actului constitutiv.
Examinarea valabilității hotărârilor Adunării generale a Asociației se supune regimului juridic propriu conceptului de nulitate (absolută sau relativă). Prin urmare, împrejurarea că reclamanții - în raport de cauzele de nulitate afirmate - și-au calificat acțiunea de fond ca fiind una în constatarea nulității nu poate conduce la înlăturarea competenței recunoscute, în această materie, judecătoriei în circumscripția căreia este situat sediul asociației.
Având în vedere și disp. art. 581 alin. 2 Cod procedură civilă, potrivit cărora cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe asupra fondului dreptului, s-a considerat că judecătoriei îi revine și competența de soluționare a cererii de suspendare a executării hotărârii Asociației.
Împotriva sentinței menționate au declarat recurs reclamanții care au criticat soluția primei instanțe ca fiind nelegală.
Au susținut recurenții că natura cauzei este una comercială deoarece Asociația a fost constituită în baza OUG nr.88/1997, iar scopul asociației astfel cum a fost el reglementat prin statut nu este de natură nepatrimonială ci patrimonială, respectiv cumpărarea acțiunilor de la ADS. În acest caz, litigiile intervenite între membrii asociației și/sau între membrii asociației și Asociație sunt de natură comercială.
S-a mai arătat că OG nr.26/2000 se referă la asociațiile și fundațiile fără scop lucrativ, în situația pârâtei doar procedura de constituire și de dizolvare, structura asociației, drepturile și obligațiile membrilor fiind guvernate de acest act normativ.
Recurenții au motivat că obiectul acțiunii de fond îl constituie constatarea nulității absolute a Hotărârii, în timp ce disp. OG nr.26/2000 se referă numai la acțiunea în anulare (relativă), aceasta din urmă fiind în competența specială a judecătoriei. Cu toate că asociațiile și fundațiile nu au calitatea de comerciant, acestea pot săvârși acte de comerț, iar prin hotărârea a cărei suspendare se solicită s-au adoptat măsuri ce se încadrează în sfera actelor de comerț obiective, respectiv recunoașterea transferului dreptului de proprietate asupra unui număr de acțiuni ca urmare a achitării prețului stabilit prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.77/6.12.2000 încheiat cu și distribuirea acțiunilor cumpărate.
S-a mai argumentat că, în spețe similare (dosar nr.1039/COM/2004), Curtea de APEL CONSTANȚAa stabilit competența materială în favoarea tribunalului.
Intimata pârâtă, prin apărător, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând cauza sub aspectul competenței materiale, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie suspendarea efectelor Hotărârii Adunării Generale a Asociaților din Asociația SC M SA, pe calea ordonanței președințiale, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr- al Tribunalului Constanța privind constatarea nulității absolute a aceleiași hotărâri.
Potrivit art.581 alin.2 Cod de procedură civilă, competența materială în cauză aparține instanței competente să judece fondul cauzei, respectiv instanței competente să se pronunțe asupra nulității hotărârii adoptate de AGA.
În speță, Asociația pârâtă este constituită în temeiul OUG nr.88/1997, însă prin art.16 alin.2 din actul normativ arătat ea este definită ca o persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, fiind supusă, potrivit art.18, în ceea ce privește structura, drepturile și obligațiile membrilor săi dispozițiilor OG nr.26/2000, care abrogă și înlocuiește Legea nr.21/1924.
Prin urmare, competența materială în acțiunea de fond este dată de disp. art.23 alin.2 și 3 din OG nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații, potrivit cu care cererea de anulare a hotărârii adunării generale se soluționează în camera de consiliu de către judecătoria în circumscripția căreia își are sediul asociația.
Cum corect a reținut prima instanță, competența instituită de art.23 din OG nr.26/2000 este o competență specială absolută de la care nu se poate deroga. În condițiile în care legiuitorul nu face nicio distincție cu privire la natura măsurilor luate prin hotărârea Asociației, orice interpretare în sensul înlăturării competenței legale tinde să adauge la lege.
În orice caz, prin constituirea asociației s-a urmărit realizarea unui interes general sau de grup, respectiv cumpărarea acțiunilor de la autoritatea implicată în privatizare, iar potrivit art.3 din OG nr.26/2000, actele juridice de constituire a asociațiilor și fundațiilor încheiate în condițiile acestei ordonanțe, sunt guvernate de legea civilă. Rezultă că, față de scopul înființării unei astfel de asociații, raporturile dintre membrii asociației sau dintre membri și asociație nu pot fi considerate de natură comercială, fiind evident de natură civilă.
Curtea reține, de asemenea, că distincția făcută de reclamanți între nulitatea absolută și cea relativă nu prezintă relevanță în speță. Legiuitorul nu distinge între cauzele de nulitate, ci stabilește doar că cererea de anulare poate fi formulată ori de câte ori hotărârea adunării generale este contrară legii, actului constitutiv sau dispozițiilor cuprinse în statut. Rezultă că, indiferent de cauza de nulitate invocată, art.23 din OG nr.26/2000 stabilește o singură cale de atac ce este dată în competența materială a judecătoriei.
Mai mult, soluțiile date în spețe similare nu sunt obligatorii pentru instanța de recurs, astfel că nu pot conduce la o altă interpretare.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurenți sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare în baza art.312 alin.1 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursulcomercial formulat de recurenții reclamanți, domiciliat în C,-, -.A,.7, domiciliat în C, bd. - nr.310, -.B,.35, domiciliat în lui, calea nr.420, județul C - toți cu domiciliul procesual ales la, &, cu sediul în C,-, împotriva Sentinței civile nr. 187 din 13 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă ASOCIAȚIA SA - cu sediul în M, șos. - nr.1, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Jud. FOND: Th.Th
Red.dec.jud.
2 ex/
Președinte:Nastasia CuculisJudecători:Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma
